sâmbătă, 11 iunie 2011

MAGHIARIZARE FORŢATĂ PRIN LEGISLAŢIE IN TRANSILVANIA

Legislaţia antiromânească 

Spaima istorica a hungarismului a fost si a ramas raportul demografic zdrobitor dintre romani si unguri in teritoriile disputate, raport dintotdeauna favorabil romanilor.
Gustav Kalnoky, ministrul de externe al Austro-Ungariei intr-un memoriu din 1881: ...In cifra totala a populatiei provinciilor coroanei ungare de aproximativ 15 milioane si jumatate, maghiarii detin o minoritate, care, chiar dupa evaluarile cele mai favorabile lor, ramane mult sub cifra de 7 milioane. Cam la aceeasta cota se ridica cifrele acceptate pentru forta numerica a elementului rasial romanesc in totalitale... Reprezentarea lor in dieta ungara a fost totdeauna minima. Nici un roman nu se gaseste si nu s-a gasit niciodata intr-o functie publica proeminenta. Nici unui talent roman, caruia ii era netezita calea spre Bucuresti, nu i s-a deschis un drum spre functiile de stat din capitala ungara. ...
Gustav Kalnoky demonstra la 1881 ca statul unguresc isi autosabota pretentiile hegemonice, anulandu-si pledoaria pentru stapanirea Transilvaniei prin masuri rasiale despotice prin care interzicea romanilor libera lor dezvoltare, atat in cuprinsul etniei lor, cat si in structurile regatului. Ca acelasi stat despotic a anulat orice posibilitate a etniei romanesti de a avea acces la viata de ansamblu a imperiului austro-ungar, construind prin legi, decrete, masuri administrative speciale, un fel de teritoriu al discriminarilor in care romanii erau supusi deliberat unor masuri abuzive prin care se numarau desnationalizarea lor si maghiarizarea fortata spre a schimba raportul demografic in favoarea ungurilor.
In hibridoidul austro-ungar, guvernul de la Budapesta, in pofida tuturor evidentelor etnice care faceau din imperiu un stat multinational, a declarat ca Ungaria este un stat uninational. De la acest slogan rasial si antiistoric, a decurs politica salbatica de asimilare prin maghiarizarea fortata.
Adica crima in masa prin care vreme de cateva decenii s-a incercat desnationalizarea romanilor. Pentru a-si realiza scopul strategic, folosind abil dieta, guvernarile unguresti ale epocii 1867-1918, au promulgat o serie de legi draconice menite sa formeze cadrul statal al maghiarizarii fortate. Iatale:

Legea presei şi aplicarea ei

LEGEA PRESEI pentru Transilvania prevedea: obligativitatea depunerii unei cautiuni pentru editarea oricarui periodic, in valoare de pana la 10.000 florini, suma era obligata sa depuna in prealabil exemplare la Ministerul de Interne, la Tribunal si la Procuratura Curtii de Apel din raza teritoriala de competenta. Aceste organe vegheau ca articolele sa nu poata fi interpretate ca avand un continut contrar intereselor statului ungar, cu latitudinea de a aplica amenzi zdrobitoare si pedepse cu inchisoarea pana la 2 ani.
Folosind legea presei ca pe o arma antiromaneasca, statul maghiar a incercat sa asasineze continutul national si social al gazetelor romanesti din Transilvania prin suspendarea lor pe timp limitat sau definitiv, prin sanctionarea cu amenzi usturatoare si, mai ales, prin aplicarea unor pedepse privative de libertate, insumand pentru gazetarii respectivi, cateva vieti de om.
Vicontele de Guichen publica in ziarul LA LIBERTE nr. 17.308 din 1913, reprodus in ROMANUL nr. 167, din 1/14 august 1913 un rechizitoriu impotriva stapanirii unguresti a Transilvaniei, din care citez: ...Procesele de presa se inmultesc mereu pentru niste delicte fara nici o importanta, pentru proteste adeseori demne si moderate, pentru libertatea cu care unii publicisti au proclamat sus si tare dreptul la viata al compatriotilor lor. De la 1886 pana la 1908, nu mai putini de 367 de ziaristi romani au fost tarati inaintea justitiei unguresti si condamnati.
6 octombrie 1897. Andrei Baltes, redactor responsabil la TRIBUNA din Sibiu, este osandit la Cluj la 1 an si 4 luni temnita ordinara si 600 coroane amenda pentru articole politice.
21 octombrie 1897. Dr. Andrei Muresanu,directorul GAZETEI TRANSILVANIEI este condamnat de catre ministrul de interne la 8 zile temita si 100 coroane amenda, pentru "agitatie".
8 decembrie 1897. Gazeta FOAIA POPORULUI din Sibiu este amendata cu 64,50 coroane. 8 iunie 1898. Aurel Trif redactor la TRIBUNA POPORULUI - Arad, este osandit la Oradea Mare la 3 luni temnita si 100 coroane amenda pentru articolul VREMEA S-A IMPLINIT.
22 februarie 1899. Emanuil Maglas • TRIBUNA POPORULUI - Arad este condamnat la Oradea Mare cu o pedeapsa de 2 luni temnita si 20 coroane amenda pentru articolul FERICITA TARA.
27 octombrie 1900. Sever Bocu, redactor la TRIBUNA este condamnat la 3 luni temnita si 100 coroane amenda 20 mai 1901. Acelasi redactor patriot Andrei Baltes de la TRIBUNA este condamnat de catre curtea cu juati din Cluj la 15 luni temnita si 1100 coroane amenda pentru un protest scris impotrva guvernului si autoritatilor care interzisesera intrunirea Despartamantului SATMAR al ASOCIATIUNII PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN.
25 septembrie 1901. Iarasi Andrei Baltes este condamnat la 18 luni temnita si 4200 coroane pedeapsa in bani, pentru articolele din TRIBUNA in care apara memoria lui Avram lancu.
19 martie 1902. Din nou Andrei Baltes de la TRIBUNA din Sibiu este condamnat de tribunalul din Cluj la 2 ani temnita si 8400 coroane amenda pentru "agitatie prin presa" 4 octombrie 1902. Ziaristul P. Baciu este condamnat la Seghedin la 6 luni temnita si 2000 coroane amenda pentru articolul CHESTIUNEA NATIONALITATILOR IN PARLAMENT.
6 februaie 1903. Gheorghe Mohan, redactor responsabil la TRIBUNA – Sibiu este condamnat la 15 luni temnita si 11000 coroane amenda pentru un articol "antipatriotic".
30 martie 1903. Tot Gheorghe Mohan, cu aceeasi functie, este osandit la 1 luna temnita si 500 coroane amenda pentru articolul: COARDA SE INTINDE, ca a doua zi, la...
31 martie 1903. Gheorghe Mohan sa fie din nou condamnat pentru "agitatie" la 8 luni temnita si 1600 coroane amenda, pentru articolul POLITICA MAGHIARA.
6 iunie 1903. Tr. H. Pop de la GAZETA TRANSILVANIEI este condamnat pentru 3 articole la 3 zile temnita si 20 coroane amenda.
29 aprilie 1903. TRIBUNA din Sibiu este suprimata dupa 9 ani de aparitie.
16 mai 1903. Parintele Ion Mota redactorul gazetei LIBERTATEA din Orastie este condamnat la Cluj la 1 an temnita ordinara si 1000 coroane amenda pentru articolul A MURIT MATIA. SI CU EL SI DREPTATEA.
12 septembrie 1903. V. Moldovan este condamnat la 3 luni temnila si 500 coroane amenda pentru articolul MANEL-TEKEL-FARES publicat in TRIBUNA la 8 februarie 1903.
11 noiembrie 1903. Iuliu Ioanovici, redactor la LIBERTATEA parintelui Ion Mota din Orastie primeste 5 luni de temnita ordinara pentru "agitatie impotriva statului maghiar" cuprinsa in articolul SUS INIMILE VOASTRE. Procesul este combinat tot la...
11 noiembrie 1903 cu cel al redactorului tribunist Silvestru Moldovan care este condamnat la 50 zile temnita ordinara pentru vina de a fi reprodus din ziarul bucurestean CONSERVATORUL o motiune studenteasca impotriva ungurilor.
16 martie 1904. Ziaristul este arestat si dus sub escorta la temnita din Seghedin sa-si ispaseasca pedeapsa.
13 mat 1904. lui Moldovan i se mai dau 4 luni de temnita si 100 coroane amenda pentru articole de istorie popularizata publicate in FOAIA POPORULUI din Sibiu, DESPRE ORIGINEA NOASTRA.
26 octombrie 1904. Sever Bocu, redactor la TRIBUNA - Arad este condamnat la Oradea la 14 zile temnia ordinara si 500 coroane amenda pentru motivul ca l-a insultat intr-un articol pe solgabiraul Hadfi.
19 februarie 1905. Iarasi Iuliu Ioanovici de la LIBERTATEA - Orastie este osandit la 1 an temnita si 1000 coroane amenda pentru vina de a fi publicat poezia ROATA DE LA BALGRAD semnata de intemnitatul V.
Moldovan.
17 aprilie 1905. Proces de presa la Timisoara. Sunt condamnati pentru articolele publicate in DRAPELUL din Lugoj: Mihail Gaspar la 10 luni temnita; dr. St. Petrovici 6 luni si dr. Cornel Jurca la 8 luni; iar solidari la o amenda de 1000 coroane pentru "agitatie impotriva natiunii maghiare".
19 iulie 1905. Ziaristul Silvestru Moldovan, redactor la FOAIA POPORULUI, primeste o amenda de 440 coroane pentru articolele lui politice.
5 decembrie 1905. Ziarul POPORUL ROMAN este amendat la Budapesta cu 500 coroane pentru "agitatii". 22 ianuarie 1906. I. Russu- Sirianu este amendat cu 40 coroane pentru cartea ROMANII DIN STATUL UNGAR.
27 februarie 1906. Petru Crina Damaschin este pedepsit cu 7 zile temnita pentru o poezie populara publicate in POPORUL ROMAN.
27 februarie 1906. Al doilea ziarist condamnat in aceasi zi: Avram Indreica, redactor responsabil la TRIBUNA - Arad, 6 luni temnita pentru articolul DIN VALURILE POLITICE.
22 aprilie 1906. Sever Secula, profesor, pedepsit la Oradea Mare cu o amenda de 200 coroane pentru articolul CANAL SI BETON publicat in TRIBUNA - Arad.
24 septembrie 1906. Stefan Ciceo Pop, este osandit la Cluj la 3 luni temnita si 800 coroane amenda pentru doua articole publicate in LIBERTATEA. In aceeasi zi... " 24 septembrie 1906. este condamnat la Oradea Mare, Avram Indreica la 7 luni inchisoare ordinara si 1200 coroane amenda pentru doua articole aparute in TRIBUNA.
18 noiembrie 1906. Aurel C. Domsia, redactor la UNIREA - Blaj este condamnat in Cluj la 8 luni si 1200 coroane pentru "agitatie antipatriotica prin presa".
5 februarie 1907. Iarasi V. Moldovanu este osandit la Cluj la 18 luni temnitra si 1500 coroane amenda pentru "agitatie" prin articolele semnateinm ORIZONTUL - Cluj.
20 mai 1907. Voicu Nitescu primeste 8 zile temnita si 40 coroane amenda pentru articolul CONSTITUTIA ENGLEZA si CONSTITUTIA UNGARA (in 1940 va fi aparat de maresalul Antonescu de prigoana legionara).
25 mai 1907. Octavian C. Taslauanu redactor al revistei literare LUCEAFARUL, primeste 15 zile temnita pentru "agitatia" facuta intr-un articol despre insemnatatea culturala a lui Papiu Ilarian.
18 iunie 1907. Din nou Voicu Nitescu este condamnat la 3 luni de puscarie si 200 coroane amenda pentru un articol din TRIBUNA-Arad.
20 septembrie 1907. Teodor V. Pacatianu, redactor la TELEGRAFU ROMAN - Sibiu, este condamnat la Cluj, la 10 luni temnita si 700 coroane amenda pentru "agitatie antipatriotica prin presa".
15 octombrie 1907. Vasile Macrea, redactor responsabil la gazeta LUPTA din Budapesta primeste 8 luni temnita si 800 coroane amenda pentru "agitatie atipatriotica prin presa".
31 octombrie 1907. Dr. Demetriu Lascu este condamnat la Oradea la 6 luni temnita si 600 coroane amenda pentru vina de a fi publicat in TRIBUNA o dare de seama despre miseliile administratiei din Bihor.
23 noiembrie 1907. Dr. Ioan Lupas, (istoricul si profesorul de la facultatea teologica din Sibiu) este osandit la Cluj la 3 luni temnita ordinala si 200 coroane amenda pentru un articol "antipatriotic" publicat in TARA NOASTRA - Sibiu.
23 noiembrie 1907. I.N. Iova, redactor la TRIBUNA - Arad este condamnat pentru "agitatie prin presa’ la 6 luni temnita si 500 coroane amenda.
11 decembrie 1907. Lucian Boica, redactor la LUPTA din Budapesta, este pedepsit cu 14 zile temnita si 500 coroane amenda pentru relatarea faptelor abuzive ale solgabiraului Korkan din Iam, comitatul Caras-Severin.
8 februarie 1908. Gheorghe Stoica redactor la LUPTA este osandit la Budapesta la 18 luni temnita si 1500 coroane amenda. Motivul? Agitatie prin presa.
10 februarie 1908. Iuliu Ioanovici de la LIBERTATEA - Orastie primeste 18 luni puscarie ordinara. Motivul? Agitatie prin presa.
19 mai 1908. Sever Bocu, TRIBUNA - Arad primeste 14 zile inchisoare si 200 coroane amenda. Motivul? Agitatie.
17 septembrie 1908. Ioan Spuderca, redactor responsabil la GAZETA TRANSILVANIEI - Brasov, primeste la Cluj 3 luni temnita si 500 coroane amenda. Motivul? A reprodus dupa un ziar german o scrisoare a marelui scriitor nordic Bjornsstjorne in care acesta condamna politica
ungureasca fata de nationalitati.
24 septembrie 1908. Silvestru Moldovan de la FOAlA POPORULUI - Sibiu este osandit la Cluj la 4 luni temnita si 400 coroane amenda pentru "agitatie in presa".
28 septembrie 1908. Ovid Gritta, redactor responsabil la TARA NOASTRA - Sibiu, osandit la 6 luni temnita si 400 coroane amenda. A publicat un articol "antipatriotic" semnat de Ilarie Chendi.
20 octombrie 1908. N. Juganariu redactor la DRAPELUL Lugoj primeste 3 luni temnita si 400 coroane amenda. A reprodus fragmente din scrisoarea lui Bjornstjorne publicata in GAZETA TRANSILVANIEI.
12 noiembrie 1908. Vasile Macrea de la LUPTA este pedepsit de Curia (Curtea de casatie) din Budapesta la 28 luni temnita si 5200 coroane amenda. Moivul? Agiatie prin presa.
28 noiembrie 1908. Sever Bocu, TRIBUNA, este condamnat la 2 luni puscarie ordinara. Motivul? A publicat articolul CALVARUL continand o lista a faradelegilor ungurilor impotriva nationalitatilor.
19 decembrie 1908. La Brasov se porneste marele proces de agitatie impotriva intelectualilor romani: Partenie Cosma, Francisc Hossu Longin, Gh. Pop de Basesti, dr. Cassiu Maniu, dr. Caius Brediceanu si I. Simu.
Motivul? Articolele scrise in numarul jubiliar al GAZETEI TRANSILVANIEI.
8 februarie 1909. Victor Braniste redactor la GAZETA TRANSILVANIEI este judecat la Tg. Mures pentru agitatie prin presa.
Verdictul: 3 luni temnita si 240 coroane amenda 4 martie 1909. Parintele Ion Mota care tipareste la Orastie LIBERTATEA si suplimentele TOVARASIA si FOAIA INTERESANTA este amendat de procuror cu 8 coroane. Motivul:
factorul a ratacit suplimentele si nu i le-a inmanat la timp.
22 martie 1909. I. Rodina de la SFATUL POPORULUI primeste 35 zile temnita si 200 coroane amenda pentru agitatie prin presa. Procesul a fost judecat la Timisoara.
21 mai 1909. N. Juganariu redactor responsabil al gazetei DRAPELUL – Lugoj este judecat la Timisoara. Delictul: agitatie antipatriotica prin presa. Osanda: 4 luni temnita si 400 coroane amenda.
24 mai 1909. Constantin Savu, redactor responsabil la TRIBUNA - Arad. Delictul: agitatie prin presa. Locul judecarii: Oradea. Osanda: 6 luni temnita si 100 coroane amenda.
7 iunie 1909. Victor Braniste. GAZETA TRANSILVANIEI. Judecat la Tg. Mures. Condamnat la 6 luni temnita si 1000 coroane amenda.
Motivul: articolul antipatriotic SARBATORI VESELE.
12 noiembrie 1909. I. Mihu Ciufudeanu. Judecat la Cluj. Verdictul: 4 luni temnita si 300 coroane amenda. Acuza: un raport publicat in LIBERTATEA din Orastie asupra dinamitarii de catre unguri a PIETRII LIBERTATII si a CRUCII LUI IANCU de la Blaj.
7 decembrie 1909. Dr. Sever Dan. GAZETA TRANSILVANIEI.
Osanda: 4 luni temnita si 500 coroane amenda pentru darea de seama asupra unui proces de presa intentat GAZETEI.
9 decembrie 1909. Francisc Hossu-Longin. 1 an temnita si 1000 coroane amenda pentru un articol publicat in GAZETA TRANSILVANIEI.
10 decembrie 1909. Augustin Folea. 2 luni temnita si 100 coroane amenda pentru un raport publicat in GAZETA TRANSILVANIEI.
2 ianuarie 1910. Octavian Goga arestat la Budapesta. Adus sub escorta la Cluj in arest preventiv pentru a raspunde in procesele de presa intentate lui D. Marcu, redactor responsabil la TARA NOASTRA care murise.
10 octombrie 1910. Parintele Mota amendat cu 400 coroane pentru o brosura "antipatriotica".
decembrie 1910. Romul Budai tipograf din Sibiu. 8 zile temnita si 200 coroane amenda pentru articolul publicat in FOAIA POPORULUI nr.24/1910.
21 februarie 1911. Octavian Goga: 1 luna temnita si 600 coroane amenda, pedeapsa primita in locul lui D. Marcu, decedat, pentru articolele din TARA NOASTRA.
13 aprilie 1911. N. Mitru. Revista PLUGARUL ROMAN. 120 coroane amenda pentru un articol glumet, dar care cuprindea "agitatie in contra natiunii maghiare".
7 octombrie 1911. Revista TRIBUNA - Arad are la Oradea 15 procese pentru agitatie antipatriotica prin presa.
9 octombrie 1913. Atanasie Halmagean redactor responsabil la ROMANUL - Arad. 2 luni puscarie ordinara si 300 coroane amenda.
Motivul: agitate antipatriotica prin presa.
16 aprilie 1913. Ziaristii Constantin Savu si Dimitrie Casimir, fiecare cate 4 luni temnita ordinara si cate 500 coroane amenda pentru: invinuiri nedrepte aduse administratiei si agitatii antipatriotice.
Cheltuielile de proces erau in medie de trei ori mai mari decat amenzile.
La 9 aprilie 1903 redactiile TRIBUNA gi FOAIA POPORULUI din Sibiu fac o sinteza a proceselor. De la 1893 pana la 1903 au platit amenzi si cheltuieli de judecata in valoare de 56.918 coroane si redactorii lor au facut puscarie 207 de luni. Adica 17 ani si 3 luni.
Numai in intervalul 1884-1894 au fost cumulati in 47 procese de presa un numar de 161 acuzati, procesele lor soldandu-se cu un total de 59 ani de inchisoare si 11.840 florini amenda.
La indicatiile ferme ale promotorilor politicilor de deznationalizare si maghiarizare fortata - contii Andrassy Iuliu si Apponyi Albert, un Huszar Antal elaboreaza un tratat voluminos intitulat A Magyarorszagi Romanok (ROMANII DIN UNGARIA) Budapest, 1907, care contine planurile si masurile pentru desfiintarea romanilor ca natiune. Au fost tiparite in secret doar 25 de exemplare pentru uzul exclusiv al guvernului. In acest tratat din care doua exemplare exista in Romania, se apreciaza ca presa romaneasea este un foarte eficient focar al politicii nationale romane. Pentru a limita efectele presei romanesti Huszar Antal propune: ingreunarea formalitatilor de aparitie a ziarelor romanesti si prin sporirea considerabila a cautiunii – condamnarea gazetarilor romani la temnita ordinara (impreuna cu talharii si criminalii) in locul temnitei de stat; - anularea carnetelor de calatorii gratuite pe caile ferate folosite de gazetarii romani si publicarea de catre stat a unei gazete bilingve maghiara-romana de catre Ministerul de Interne care sa concureze presa nationala.
Legea presei pentru Transilvania si aplicarea ei de catre justitia maghiara se inscrie ca un act criminal indreptat impotriva libertatii de exprimare a populatiei romanesti majoritare, care alaturi de cenzura s-a constituit intr-un factor activ al politicii de deznationalizare fortata. Printr-un lung sir de procese de presa, statul maghiar a terorizat redactiile ziarelor si gazetelor romanesti, pe colaboratorii acestora, incercand sa transforme presa din Transilvania intr-o anexa a presei unguresti, rupand-o de problemele grave politice, economice, culturale si spirituale ale romanilor, sa-i anuleze continutul protestatar si revendicativ, sa-i taie legaturile cu presa din Romania, sa-i extirpe ideile militante pentru constituirea statului national unitar.

Legile mârşasve ale învăţământului 

Pana la aparitia legilor draconice Appony din 1907 care prevedeau maghiarizarea invatamantului nemaghiarilor, statul ungar nu a subventionat nici un fel de scoala cu limba de predare romana.
Scolile romanesti au fost intemeiate si sustinute de cele doua biserici, ortodoxa si greco-catolica sau unita cum i se spune in mod curent. Strategia de maghiarizare fortata a inscris invatamantul romanesc ca obiectiv prioritar, supunand scolile unui proces dur de aliniere la invamantul de stat maghiar.
S-au sporit treptat orele de limba maghiara. S-a impus un continut maghiarizator manualelor scolare. S-a pretins ca examenele de sfarsit de an sa se sustina in limba maghiara.
Appony Albert, ministrul invatamantului: ...in cativa ani legea va nimici toate scolile nepatriotice...fiecare scoala si invatator, fara considerare la caracterul scoalei si la imprejurarea ca beneficiaza sau nu de ajutorul de stat, se indatoreaza a dezvolta si intari in sufletul elevilor spiritul de alipire catre patria maghiara. Punctul acesta de vedere trebuie sa predomine intreaga instructiune.
Arthur Nichelson, consul general al Marii Britanii la Budapesta, intrun raport catre ministrul de externe al Marii Britanii in anul 1891, luna iunie:
...Plangerile romanilor transilvaneni sunt determinate in primul rand de maghiarizarea scolilor intretinute de ei din fondul bisericesc. Este aproape imposibil sa scoti un numar suficient de invatatori romani cunoscatori ai limbii maghiare, de aceea exista temerea ca scolile nationale bisericesti vor fi inlocuite din ce in ce mai mult cu scoli maghiare de stat. Cererile romanilor pentru deschiderea de scoli medii au ramas nerezolvate si din 1868 n-a mai putut fi intemeiat nici un nou gimnaziu romanesc. 0 a cincea scoala medie care le apartinuse mai inainte a fost chiar inchisa.
La cele 3.500.000 romani din Transilvania existau 4 licee si un gimnaziu sustinute de Biserica ortodoxa.
Ministrul Belgiei la Viena, Barchgrave in raportui din 19 noiembrie 1892 catre ministrul de externe al Belgiei: ... Articolul 17 din "legea nationalitatilor" da indicatii in mod oflcial guvernului sa stabileasca si sa intreatina pe cheltuiala statului in provinciile cu notionalitati diferite, scoli medii avand ca limba de predare limba romana. Romanii numara in comitatele din Alba de Jos mai mult de 78% din Bistrita Nasaud peste 67%, din Fagaras peste 90%, din Solnoc-Dabaca peste 77%, din Turda-Aries peste 73%. Guvernul liberal insa, in cei 25 de ani de existenta, n-a infiintat nici o scoala medie, ci dimpotriva, a facut tot ce s-a putut ca sa suprime liceul roman din Beius pe care-l infiintase episcopul Vulcan, si lucrurile nemergand deloc bine, contele Csaky l-a transformat intr-un liceu unde totul se preda in ungara.
Georges Clemenceau in ziarul LA JUSTCE din 12 mai 1894: ...Scolile romanesti sunt sustinute prin subscriptie privata, iar in ele invatamantul trebuie sa se faca in limba maghiara.
In anul 1868 se introduce invamantul maghiar de stat in Transilvania.
Limba maghiara a fost introdusa ca obiect de studiu in scolile confesionale, ale asociatiilor si persoanelor publice sau private. In guvernarea Tisza Kalman, legile scolare Trefort din 1879 si 1883 au prevazut ca in toate scolile primare limba de predare sa fie maghiara. In 1891 legea Csaky introduce maghiara si in gradinitele de copii. In articolul 12 din legea Appony (1907) se prevede ca guvernul are dreptul de a suprima orice scoala romaneasca daca acest lucru este reclamat de interese superioare de stat, hotararea ministrului de resort fiind inatacabila. Art. 17 din lege spune:
...invatatorii trebuie sa intareasca in elevi spiritul de atasament la Patria ungureasca si constiinta ca apartin natiei ungare.
La 10 martie 1907 in timp ce la Budapesta se dezbatea proiectul legilor Appony, romanii au tinut la Blaj o mare adunare populara, convocata de conducatorii a patru cercuri electorale. Hotararea luata de aceasta mare adunare populara prevedea in ceea ce priveste invatamantul, urmatoarele:
... 4. limbile nationalitatilor nemaghiare sunt inlaturate chiar din acele scoli agricole intretinute de nationalitati si de bisericile lor si in modul acesta este lezat art. 17 din legea 44 din anul 1868, care obliga statul sa poarte de grija, in toate scolile, chiar si in scolile de stat pana la Academii fi Universitati, ca nationalitatile nemaghiare sa foloseasca in invatamantul public exclusiv limba lor. In celelalte scoli elementare ale confesiunilor se acorda limbii maghiare un teren atat de mare, incat pentru limbile nationalitatilor abia mai ramane loc. Cele mai importante obiecte de invatamant - aritmetica, istoria, geografia, constitutia patriei trebuie predate in legatura cu invatamantul limbii magghiare si anume din astfel de manuale si potrivit unui astfel de plan care a fost aprobat exclusiv de catre Ministerul Cultelor si invatamantului, o imprejurare care face aproape cu totul imposibil invatamantul copiilor in limba lor materna.
5. Prezbiteriul Scolilor, preotii, invatatorii si autoritatile bisericesti cele mai inalte sunt silite sa se ingrijeasca de invatamantul limbii maghiare in asa masura, incat fiecare copil, cand paraseste scoala elementara sa poata citi si scrie limba maghiara... proiectul de lege prevede pedepse aspre pentru presbiteriile scolilor, pentru preoti, invatatori, precum si pentru autoritatile bisericesti si merge chiar atat de departe incat in multe cazuri sisteaza chiar dreptul bisericii de a-si mentine scolile proprii.
In aprilie 1907 parlamentul maghiar voteaza legile scolare (Appony) care vizeaza desfiintarea scolilor confesionale romanesti, slovace si sarbe.
Urmarile se traduc prin asasinarea a 500 de scoli romanesti numai in 3 ani de la promulgarea legilor Appony.
Din 2756 scoli elementae romanesti inscrise in statistica anului 1880, pana in aprilie 1907 sunt desfiintate 100 de scoli elementare romanesti. Din aprilie 1907 pana in 1916 nu mai raman in Transilvania decat 2170 de asemenea scoli.
Appony Albert in 1911: ...Scoala care n-are in vedere principiul ca cetatenii ungari apartin hotarat si exclusiv patriei maghiare, degenereaza intr o scoala de pacatosi si tradatori, care scoala merita tot atat de putin sa fie tolerata ca si o scoala infectata de orice alt soi de imoraitate.
Scurta rememorare: 1879, se introduce limba maghiara in scolile elementare romanesti. 1891, se voteaza legea gradinitelor de copii pentru ca:
...sa trezeasca si sa dezolte in sufletul copiilor simtamintele de alipire la patria maghiara si constiinta apartinerii la natiunea maghiara, precum si felul de gandire religios moral...
In 1880 se scot din cartile romanesti de lectura toate capitolele si pasajele despre daci si romani, despre marii voievozi romani, care sunt inlocuite cu capitole din istoria maghiara.
In 1913, conform profesorului Benedek Jancso, la ministerul cultelor se lucra la un manual al istoriei literaturii romane care nu cuprindea decat scriitori romani din Transilvania, ceilalti scriitori romani, apartinand altui stat. Din cartile de lectura sunt scosi autorii din Regat din pricina ca elevii ar putea fi dornici sa afle cine sunt acei scriitori, iar acest fapt le poate trezi idei care sunt incompatibile cu apartinerea de natiunea maghiara.
Inca din 1904 ministrul Berzeviczy Albert inainteaza un proiect de lege prin care cere ca in invatamantul primar al nationalitatilor sa se introduca 17 ore delimba maghiara pe saptamana, lasand 15 ore pentru restul materiilor.
Pentru a castiga adeziunea invatatorilor la programele de maghiarizare a invatamantului primar se ridica leafa de la 600 de coroane la 1000 coroane anual, apoi la 1200 si in 1914 la 1400 coroane anual. Asta inseamna ca parohiile romanesti saraace abia isi puteau plati invatatorii.
Spre a inchide scolile romanesti care-si desfasurau activitatea in case taranesti s-au fixat prin lege dimensiunile claselor. Dupa care au curs inspectii dupa inspectii si masuratori dupa masuratori. Daca dimensiunile claselor erau mai scunde cu 10-12 centimetri, autoritatea ia masuri radicale.
Suspenda invatatorii si inchide scoala. Sunt destule cazuri in care dupa ce a fost inchisa scoala romaneasca fiind necorespunzatoare ca dimensiuni, a fost transformata in scoala ungureasca.
Spre a maghiariza elevii romani, statul creaza orfelinate si internate conduse exclusiv de pedagogi unguri la Halmi, Debretin, Seghedin, Torokszentmiklos, Cluj, Sibiu, in targurile secuiesti. La Seghedin se aflau zece asemenea institute de maghiarizare pentru nationalitati in care invatau si se desnationalizau 4000 de copii romani, sarbi si svabi. Asemenea institute sau organizat Si pentru maghiarizarea fetelor. Dupa modelul alcatuirii corpului de ieniceri, statul maghiar a imaginat obligativitatea ca toti copiii romanilor sa fie crescuti de stat de la o anumita varsta.
Izbucnirea primului razboi mondial a pus capat planurilor unguresti de maghiarizare fortata prin intermediul scolilor elementare.
Razboiul sistematic dus de stat pentru maghiarizarea scolilor secundare romanesti se poarta sub aceeasi flamura a silniciei legiferate. in 1913 existau in Transilvania 4 licee, 1 gimnaziu clasic, 1 gimnaziu modernreal, 7 preparandii sau scoli normale superioare, o preparandie de fete infiintata in 1911. Invatmantul se facea exclusiv in limba romana. Tisza Koloman deschide ostilitatile impotriva scolilor secundare romanesti. In mai multe randuri le inchide. Exemplu celebru este al gimnaziului de la Blaj asupra caruia voi reveni. in 1883 Tisza Koloman introduce in scolile secundare romanesti limba maghiara ca obiect de studiu. De pe la 1910 ministerul de resort si autoritatile au inceput sa pretinda ca macar jumatate din procesul de invatamant sa se faca in ungureste. Daca la Blaj, Brasov si Nasaud actiunea statului maghiar s-a izbit de o rezistenta impenetrabila, la Beius, din pricina slabiciunii forurilor romanesti, ocarmuirea a reusit sa impuna ca in cursul inferior jumatate din studii sa se faca in limba maghiara; iar in cursul superior limba romana sa aiba doar 4 ore pe saptamana studiului literaturii romane.
Neaprobandu-se invatamant universitar in limba romana, statul maghiar a facut concesia ca la universitatile din Cluj si Budapesta sa functioneze cate o catedra de limba romana, cu intentia de a transforma aceste catedre in centre politice de presiune. Pentru inceput guvemul numeste la Cluj pe Grigorie Silazi, iar la Budapesta pe Alexandru Roman, oameni onesti. Dupa moartea lor, autoritatile isi dezvaluie intentiile numind la Cluj un renegat notoriu pus in slujba hungarismului, Grigorie de fapt Gergely Moldovan a carui numire a fost apreciata de autorii Memorandumului ca o ofensa adusa poporului roman si invamantului superior; iar la Budapesta pe Ion Ciocan, tradatorul care ajutase guvemul sa puna mana pe averile fondului graniceresc din Nasaud. Cand la 1909 Ciocan se retrage, guvernul numeste la catedra pe Iosif Silgescu, spion notoriu al episcopiilor greco-catolice si nevrednic combatant pe frontul antiromanismului. Un fel de Gabriel Andreescu de astazi. Sau un alt nimeni, Valentin Stan.
Este edificator pentru modul in care guvernul maghiar a dus politica de maghiarizare fortata a scolilor romanesti din Transilvania, ordinul Ministrului de interne, Prenay Joszef catre comitii comitatelor si primarii din Ardeal cu privire la asa zisa demonstratie antistatala cu caracter daco-roman a elevilor gimnaziului din Blaj.
Citez din ordin: ... Dupa cum este stiut, in randurile elevilor gimnaziului din Blaj au avut loc la mijlocul lunii mai a.c. demonstratii, care au fost in mod evident indreptate impotriva statului ungar, respectiv au avut un caracter daco-roman. Au fost luate masuri: cei care au participat direct sau indirect la aceste demonstratii au fost sever pedepsiti... De aceea este necesar sa se ia cele mai severe masuri impotriva tuturor curentelor nationale, pornite de la tineretul studios sau din alte cercuri si sa nu se tolereze nici un fel de demonstratii nationale... sa reprimati in situatiile date, cu acelasi calm si mijloace preconizate chiar si cele mai mici demonstratii proiectate.

Legile electorale discriminatorii

Constituie cadrul opresiv direct al hungarismului, mijlocul politic discriminatoriu prin care se indeparteaza electoratul roman de viata politica a statului, instrumentul activ al maghiarizarii fortate. Legea electorala din 1868 reproduce in prevederile ei intentiile politice maghiaromane de la 1848 care, prin artificii si chitibusuri avocatesti incearca sa pastreze hegemonia maghiara asupra popoarelor din regat dupa desfiintarea doar formala a feudalismului. Modificarea legii electorale din 1868 in anul 1874, mentine aceleasi prevederi discriminatorii pentru Transilvania, censul fiind de aproape 9 ori mai mare decat in Ungaria.
Asta insemnand ca in Transilvania romanii aveau drept de vot in proportie de 3,3% in vreme ce ungurii beneficiau de o proportie de 6,5%.
Din MEMORANDUM: ...Pe cat de nedreapta e legea pe atat de artificiala e si arondarea cercurilor electorale. E lucru curat ridicol a vedea cum in unele cercuri electorale alegatorul roman e silit a calatori cale de o zi si mai mult ca sa ajunga la localitatea unde isi poate exercita dreptul. In Transilvania traiesc abia 200 de mii de maghiari risipiti prin o proportiune romana de peste un milion si jumatate. Legiuitorii au purtat de grija insa, ca prin arondarea cercurilor electorale sa asigure acestei infime minoritati maghiare majoritatea voturilor la urna... Abuzurile savarsite cu acapararea alegatorilor sunt atat de notorice, incat ne vedem in fata unei organizari sistematice a coruptiunii electorale, al carei sprijinitor si factor principal se adevereste a fi insusi organismul administrativ al statului ungur. In fata acestei falsificari generale si sistematice a alegerilor este prea natural, daca chiar in dieta ungureasca s-au simtit mai multi insi indemnati a-si ridica glasul pentru apararea dreptului de libertate electorala care, precum se stie, si azi e un "pium desiderium". Atat de departe merge in statul ungar coruptiunea electorala si violentarea constiintelor, abuzul de putere ce se face in alegeri, incat numai cu capul la mana se mai poate
avanta cetateanul in luptele electorale si alegerile au ajuns sa aiba infatisarea razboiului civil...
poporul roman afla ca ar fi o intreprindere nedemna si nepatriotica de a intra cu ciomagul si cu toporul in lupta pentru validarea celui mai cardinal dintre drepturile sale.
Guvernul hungarist de la Budapesta a urmarit in mod deliberat excluderea de la vot a romanilor prin censul marit impus pe venitul proprietatii de pamant si prin eliminarea tuturor celor care nu stiau citi si scrie in limba maghiara.
Din raportul consulului general al Marii Britanii la Budapesta, conform lui Scotus Viator/ R.V. Seton-Watson in RACIL PROBLEMS IN HUNGARY, London 1908 Appendix X. Citez: ...Legea electorala speciala pentru Transilvania da prilej de plangeri. In semn de protest contra legilor exceptionale de care sufera Transilvania, toti romanii din Ungaria au hotarat sa se tina departe de alegeri... Pe langa aceasta, secuii si ungurii au ramas in posesia vechilor privilegii electorale, care statorniceau pentru ei, pe multi ani de zile, sufragiul universal. Toti nobilii, si acestia sunt numai de nationalitate maghiara, care s-au bucurat in anul 1872 de dreptul electoral, au acest drept pe viata.
Astfel astazi 67,4% din toti alegatorii transilvaneni sunt nobili.
...Romanii sunt exclusi prin tot felul de siretlicuri de la functiile administrative obtinute prin alegeri...
Conform legii electorale, dupa cum se desprinde si din citatele de mai sus, aveau drept de vot nobilii, mosierii, clerul avocatii, functionarii si foarte putini tarani instariti, pana in 1848 fiind iobagi. Numarul deputatilor nu se stabilea proportional cu numarul populatiei. Parlamentul din Budapesta numara in 1910 413 deputati din care: 393 unguri, 13 germani, 2 slovaci si 5 romani.
Votului universal cerut de romani şi prin MEMORANDUM i s-a opus contele Tisza, seful guvernului, care a condus Ungaria 15 ani intre 1875- 1890 afirmand ca: ...acesta ar fi fost mai fatal decat orice pericol de criza, intrucat el ar fi nimicit in mod definitiv statul national.
PESTER LLOYD din 24 iulie 1894, ziar ostil romanilor, condus de evrei, citat de Eminescu in acest sens. Citez: ...legislatiunea privitoare la acest drept (n.n. de vot) cel mai important intre toate drepturile cetatenesti – serveste spre bucuria chitibusarilor, caci preciziunea determinatiunilor face cu putinta chiar si un copist advocational de o mediocra capacitate sa contesteze fiecarui om din aceasta tara dreptul de alegator, intocmai cum il face cu putinta sa motiveze acordarea acestui drept oricui. (Articolul aparţine lui Radu Theodoru, numit Politicile criminale ale maghiarizării forţate - din lucrarea Urmaşii lui Atilla.

PROGRESUL HUNGARISMULUI FĂRĂ TEMEI INTRE 1865-1867

La 20 noiembrie 1865 dieta de la Cluj alcatuita neconstitutional, isi incepe lucrarile. Dominata de nemesime, cu toata impotrivirea romanilor, voteaza unirea Transilvaniei cu Ungaria.
La 14 decembrie 1865, dieta Ungariei confirma hotararea dietei nemesesti de la Cluj.
La 9 ianuarie 1866, imparatui promulgă dieta, act prin care Transilvania isi pierde autonomia.
Reactia romanilor se concretizeaza in MEMORANDUM- ul semnat de 1493 de reprezentanti ai poporului roman. 37 plenipotentiali condusi de dr. Ioan Ratiu pleaca la Viena spre a inmana imparatului actul de protest al romanilor transilvaneni. Ioan Ratiu este primit in audienta de Francisc Iosif la 31 decembrie 1866.
Consecintele targului absolutism imperial-absolutism nemesesc se dezvolta pe doi vectori antagonici cu ramificatii centrifugale. Romanii isi dau seama de ostilitatea totala a habsburgilor, mascata de o diplomatie fara scrupule. Mitul imparatului de la Viena se prabuseste. Romanii transilvaneni se orienteaza catre Bucuresti. Imperiul pierde pe sprijinitorii lui din 1848- 1849. Pe cei care, ostasi fiind in regimentele graniceresti, au salvat de la dezastru armata imperiala in batalia de la Koniggratz.
Louis Leger despre "unirea" Transilvaniei cu Ungaria... citez:
Maghiarii nobili, cu egoismul lor obisnuit, nu se gandisera decat la propriile lor interese... ei au profitat de victoria lor pentru a face sa apese o grea dominatie asupra romanilor, a sarbilor si a slovacilor.
Robert Kaun, istoric american, specialist in epoca monarhiei austroungare, despre "unire" ... unul din cele mai deplorabile capitole din istoria politicii nationalitatilor in cadrul monarhiei.
SCURTA REMEMORARE Prea adesea ni-l reamintim pc Avram Iancu numai in chip de tribun si conducator de osti taranesti, facand abstractie de destinul lui postrevolutionar determinat tragic de aceeasi perfidie habsburgica, de veacuri cauza principala a unora din marile drame istorice ale poporului roman. In care se inscriu asasinarea lui Mihai Viteazul, martiriul conducatorilor taranilor de dupa rascoala si razboiul taranesc din 1784, lungul sir al silniciilor savarsite impotriva credintei, spiritualitaii, constiintei de sine si de neam. In 1849 Avram Iancu pleaca la Viena sa consfinteasca pe cale administrativa ceea ce motii si legiunile transilvane obtinusera cu lancea pe campul de lupta. Vreme de 10 luni nu este primit in audienta la nici un nivel al autoritatii imperiale.
In schimb este chemat la politie. Un nimeni ii inmaneaza o decoratie pe careo respinge. Acelasi nimeni, ofensat, Il someaza sa paraseasca Viena in 24 de ore.
La 21 iunie 1815 imparatul Francisc Iosif aflat in "vizita de lucru" in Transilvania este la Campeni. Fosta tabara mare, fostul loagar al Iancului.
Iancu se prezinta pentru o audienta la imparat. Aghiotantul acestuia, contele Grime, conform ordinelor primite, il scoate pe usa si-l da pe mana jandarmilor lui Lowenhart care-l iau la bataie. Umilinta si tratamentul in sine sunt exemplare pentru raportul habsburgi-romani. In septembrie acelasi an, spre a preintampina o revolta a motilor, colonelul Springinsfeld ocupa Campeni cu trei companii, aresteaza fruntasii romani din revolutie, pe Iancu trimitandu-l sub escorta la Alba-Iulia. Aici este aruncat in temnita dupa ce este palmuit de un functionar marunt, Hohn si stalcit in bataie de jandarmi si temnicieri.
Saguna, Al. Sterca Sulutiu, Barnutiu, Baritiu sunt pusi sub urmarire politieneasca.
Momentul 1849-1867 nu poate fi sters din memoria neamului. Nici din cea afectiva. Nici din cea politica. Destinul lui Avram Iancu este, si in acest rastimp, exemplar in tragismul lui cutremurator.
(Articolul aparţine lui Radu Theodoru sub titlul Consecinţe - din lucrarea Urmaşii lui Atilla)

HUNGARISMUL AGRESIV ÎNTRE 1848-1867

Revolutiile europene de la 1848 au creat imperiului habsburgic probleme de viata si de moarte. In primavara lui 1860 reprezentantii romanilor, ungurilor si sasilor din Transilvania expun in VERSTARKTER REICHSTRAT - senatul imperial intarit, tezele federalizarii monarhiei.
Manevra diplomatiei austriece sensibila la opinia nemesimii unguresti si a nobilimii autohtone total refractare la "tendintele garibaldiene" a fost prompta. A abolit incercarea de unire a Transilvaniei cu Ungaria ca sa slabeasca presiunea romanilor, dar terorizata de nasterea Principatelor Romane si de tendintele unioniste ale miscarii romanesti, exprimate limpede la Blaj in 1848 - NOI VREM SA NE UNIM CU TARA – a impartit romanimea in patru unitati administrative deosebite: Transilvania, Bucovina devenita in 1849 ducat autonom, Crisana si Maramuresul incluse in Ungaria, Banatul inclus in Voivodina sarbeasca.
Se repeta politica duplicitara a Casei de Habsburg practicata fata de romani si unguri cu mult inainte de revolutia lui Horea si razboiul taranesc din Transilvania. Fruntasilor romani li se fac promisiuni. Li se sugereaza ca reformele initiate de Viena sunt blocate de nemesime. Nemesimii transilvane i se ofera perspectiva unei integrari avantajoase in noile structuri ale monarhiei. Jocul devine din ce in ce mai restrictiv pentru romani si mai favorabil ungurimii pe masura ce manifestarile romanesti din Transilvania capata un caracter national, fiind sprijinite de peste Carpati. Cand domnitorul Alexandru Ioan Cuza realizeaza Unirea Principatelor, cand se creaza astfel un pol de putere si afirmare nationala peste Carpati, politica restrictiva a Vienei se transforma in regim politienesc pentru romanii din Transilvania, regim sprijinit fanatic de structurile feudale unguresti.
Razboiul de independenta din 1877-1878, recunoasterea internationala a independentei, a regatului Romania, campania din 1913 care confera Romaniei un rol de mediator si echilibru in Balcani, au fost tot atatea semnale de alarma pentru imperiul habsburgic, mai tarziu pentru dualismul austro-ungar. Diplomatia habsburgica, apoi cea austro-ungara au urmarit cu spaima mutarea centrului de interes politic, cultural si confesional al romanilor din imperiu de la Viena, la Bucuresti. Reactia politica a autoritatilor s-a concretizat in legi restrictive si in masuri administrative care sa impuna romanilor fidelitate sau macar supunere neconditionata. Cu toate abuzurile de rigoare.
11 februarie 1861. Alba-Iulia. Conferinta reprezentantilor romani, unguri si sasi avand dublu scop. Stabilirea unei unitati de vederi pentru reorganizarea politica si administrativa a principatului, unitate de vederi care sa fie prezentata Vienei. Ecourile revolutiei de la 1848 nu se stinsesera. Nu se uitasera obiectivele. Reprezentantii ungurilor cer sa se aplice hotararile falimentarei revolutii maghiare de la 1848. Romanii cer o lege care sa recunoasca drepturi egale natiunii romane. Exercitarea acestor drepturi in proportia participarii la sustinerea statului.
26 februarie 1861. Se publica Diploma imperiala si Patenta privind organizarea politica si administrativa a principatului Transilvania.
13-16 ianuarie 1861. Conferinta intelectualilor romani de la Sibiu, autorizata de presedintele progresist al ministerului, Anton von Schweiting.
Conducerea conferintei este asigurata de episcopii Andrei Saguna si Alexandru Sterca Sulutiu, fostul consilier al lui Avram Iancu. Conferinta constata ca: romanilor nu li s-a recunoscut egalitatea cu celelalte natiuni printr-un text de lege. In dieta, transilvanenii nu sunt reprezentati in raport de numarul populatiei, fapt care-i dezavantajeaza pe romanii majoritari. In administratia de stat sunt foarte putini functionari romani. Conferinta cere Curtii imperiale: sa elaboreze o noua lege electorala care sa dea drept de vot tuturor barbatilor majori care au pamant, casa de locuit sau un venit anual de cel putin 50 florini. Votul sa fie secret... Pentru a comunica imparatului hotararile si a le sustine cu argumente se imputerniceste o delegatie formata din trei membri: dr. Ioan Ratiu, Iacob Bologa si Ilie Macelariu.
Curtea de la Viena convoaca alegerile pentru Dieta Transilvaniei la 1 iulie 1863. Este cel dintai rezultat pozitiv al revolutiei romane de la 1848.
Taranimea romana isi voteaza candidatii in masa. Sunt desemnati in Dieta:
46 romani, 42 unguri, 32 sasi. Imparatul impune un numar de deputati regalisti: 11 romani, 12 unguri, 11 sasi. Prima Dieta postrevolutionara este formata astfel din: 57 romani, 54 unguri, 43 sasi.
Votul Censitar a impiedicat reprezentarea majoritara a romanilor.
Izbanda romanilor este reala. Se rccunoaste ca formcaza majoritatea.
Deputatii unguri nu mai pot elabora si impune legi de unii singuri.
Dezbaterile dietale sunt sabotate de deputatii unguri prin neparticipare.
Se alarmeaza nemesimea. Se pun bazele centrului unguresc de presiune politica asupra Curtii Imperiale. Se lanseaza sloganul ca Dieta Transilvaniei nu este constituita legal. Ca nu poate exista o dieta in Transilvania, din moment ce aceasta s-a unit cu Ungaria la 1848. Functioneaza minciuna.
Dezinformarea.
Dieta aleasa in Transilvania, cel dintai pas spre constitutionalitate in acest principat autonom, tine la Sibiu doua sesiuni: intre 15 iulie - 13 octombrie 1863 si 23 mai – 29 octombrie 1864. In sesiunea din 1863 se voteaza doua legi importante pentru romani: Legea transilvana pentru egala indreptatire a natiunii romane si Legea transilvana pentru folosirea limbilor in afacerile oficiale.
Cele doua legi acorda romanilor drepturi interzise de nemesimea ardeleana. Paragraful 3 din prima lege: ...Cele patru natiuni recunoscute de lege, adica natiunea ungurilor, secuilor, sasilor si romanilor fata una cu alta sunt pe deplin egal indreptatite si ca atare, sa se foloseasca in sensul Constitutiunii transilvane de asemenea drepturi politice.
In acelasi paragraf se garanteaza ...liberul exercitiu religios precum si egalitatea de drept cetatean si politic a tuturor locuitorilor tarii, fara distinctiune de nationalitate si confesiune.
Intra in actiune centre de presiune retrograde unguresti care gasesc ecou in absolutismul habsburgic. Nemesimea actioneaza impotriva Patentei imperiale din 1861. Asa cum a actionat impotriva Rescriptului imperial din 9 septembrie 1743 si impotriva intregii legislatii absolutist-iluministe promulgata de imparatui Iosif al II-lea, fiul Mariei Terezia. Se demonstreaza contradictia fundamentala dintre absolutismul feudal si constitutionalitate.
Pus sa aleaga intre libera propasire a natiunilor care alcatuiau imperiul austriac cu consecintele centrifuge previzibile si interesele hegemonice absolute, imparatul Francisc Iosif opteaza pentru absolutismul austriac, sprijinit pe marea nemesime ungueasca. In iulie 1865 il elibereaza din functie pe progresistul Anton von Schwerting si cabinetui sau. In urma convorbirilor cu reprezentantii nemesimii transilvane condusa de Kemeny Ferencz accepta in principiu si fara a propune un referendum, unirea Transilvaniei cu Ungaria. Dizolva dieta democrata de la Sibiu. Dispune tinerea de alegeri noi pentru dieta de la Cluj.
Planul imperialo-nemesesc de franare a dezvoltarii legice spre constituirea natiunilor politice din imperiu se pune in lucrare, sfidandu-se libera optiune a popoarelor. Se pare ca adeptii hungarismului omit deliberat acest moment de croitorie politica aberanta, cu consecinte dezastruoase pentru hibridoidul austro-ungar si tragice pentru romani in perioada 1867- 1918. (Articolul aparţine lui Radu Theodoru sub titlul Punere în temă. - din lucrarea Urmaşii lui Atilla).