marți, 5 iulie 2011

GEOGRAFIA -DEŞERTURI - Gobi, în Mongolia



Peisajele lui sunt dezolante, dar fascinante: terenuri aride şi stâncoase, în culori aprinse, întrerupte de arbuşti şi mărăcinişuri, puţine întinderi nisipoase (3% din suprafaţă), câteva animale sălbatice (precum măgarul sălbatic numit kulan), multe grote şi, pe alocuri, câte un lac sărat. În anii 1920, Roy Chapman Andrews şi oamenii lui au scos la suprafaţa peste o sută de schelete fosile de reptile datând din Cretacic, de-acum 70 de milioane de ani, de la Velociraptor la Tyrannosaurus rex şi Protoceraptor.
Porţiuni considerabile din deşert sunt acoperite de aşa-numitele tectite, bucati de roca de câţiva centimetri, cu aspect sticlos. În opinia cercetătorului rus Mikail Agrest, acestea ar fi alcătuite din fragmente desprinse pe parcursul preistoriei din corpuri cosmice, din cauza căldurii puternice care a însoţit pătrunderea lor în atmosferă Pământului. Compoziţia tectitelor le diferenţiază net de meteoriţi, ele au fost descoperite în regiuni bine delimitate, iar analiza chimică a structurii lor i-a făcut pe mulţi să creadă că originea lor nu ar fi una terestră.

GEOGRAFIA - DEŞERTURI - Sahara



Este deşertul cel mai cunoscut din lume, ales de multe ori de romancieri drept scenariul ideal al operelor lor. Cel mai mare deşert din lume, care se întinde pe o suprafaţa de peste 8.000.000 kmp, nu a fost dintotdeauna astfel: a existat o vreme când zona era acoperită de gheţari, apoi a fost inundată parţial de mare; pe timpul dinozaurilor, era scăldată de mari râuri şi presărată cu lacuri şi bălţi, dar aceste condiţii s-au schimbat când în Europa a luat sfârşit ultima glaciaţiune, iar nordul Africii a devenit arid, mai mult sau mai puţin aşa cum este astăzi..
Diversitatea condiţiilor climatice a lăsat amprente importante asupra solului. Există un tip de peisaj saharian, numit serir, care este constituit în principal din mari suprafeţe acoperite cu stânci rotunjite, indiciu clar al prezenţei în zonă a unor ape curgătoare care au şlefuit pietrele. Alt tip de peisaj este hammada, sau deşertul stâncos, format în principal din lave care au erupt la suprafaţa vulcanilor. Mai există şi erg, deşertul nisipos, care reprezintă o zecime din suprafaţa totală a pustiului Sahara.
Vegetaţia în Sahara este redusă; ajunge, însă, puţină apa pentru ca plantele, bine adaptate, să supravieţuiască.

GEOGRAFIA - DEŞERTURI - Salar de Uyuni în Bolivia



Deşi nu este cel mai faimos deşert din lume, Salar de Uyuni este considerat cel mai frumos, poate şi pentru faptul că, spre deosebire de celelalte, este format dintr-o întindere imensă de sare. Peisajul pare, într-adevăr, de pe altă lume: vulcani activi, cactuşi, gheizere, toate "luminate" de albul sării, care se contopeşte suprarealist cu albastrul cerului.