vineri, 6 aprilie 2012

ROMA - VIA TUSCOLANA XXXX

Via Tuscolana, intra în Roma printre colinele Esquilin şi Caelius, prin Poarta Querquetulana. S-a conturat în epoca republicană ca legătură a Romei cu oraşul Tusculum (azi Frascati) din sud, pentru a ajunge în zona rezidenţială şi estivală a bogaţilor capitalei, Castelli Romani. Această cale nu avea importanţă egală cu celelalte care porneau din Roma, nu avea un caracter militar şi nici comercial. Ea dubla, în principiu, Via Appia pe direcţia sud şi era parcursă, mai ales vara, de cei ce își permiteau să meargă pentru agrement și vacanță la vilele din pitoreasca regiune din sudul Romei. Din rămăşiţele vechiului drum s-a amenajat în evul mediu adevărata Via Tuscolana, care conducea până la sud de oraşele Ariccia şi Albano.

La sfâtşitul Republicii, Tusculum era o reşedinţă estivală favorită a personalităţilor romane, precum: Licillus, Caton, Brutus, Hortensius, Crassus, etc. Caesar avea și el o vilă, la fel ca Cicero care a compus aici celebrele sale opere filozofice, Tusculanele (45 e.A). In evul mediu timpuriu, Tusculum a devenit o fortăreață puternică și drumul spre ea a căpătat o importanță suplimentară, fiind amenajat cu mai multă atenție. Stăpânitorii din Tusculum au jucat, pe atunci, un rol important în viaţa Romei (sec.10-12 e.N). Distrus de romani în anul 1191, Tusculum şi calea ce ducea spre el și-au pierdut importanța, dar s-au păstrat numeroase vestigii antice (teatre, amfiteatre, forum, etc.)
Apeductul Acqua Felice (1585-1586), traversează traseul arterei Tuscolana, cu un arc dedicat papei care a dispus lucrarea apeductului, papa Sixtus al V-lea. Arcul este cunoscut sub numele de "Uşa deschisă". Stilistic, poarta cea nouă a urmat tradiţiile arhitecturii romane. Este placată cu piatră de lavă și tuf vulcanic. Cheia de boltă și cadrele plăcilor cu inscripții s-au executat din travertin, iar inscripțiile pe plăci de marmură. In apropierea arcului său, papa a construit o fântână pentru călători, fântână ce a fost reconstruită de papa Clement al XII-lea în anul 1723.
Actuala arteră Tuscolana, porneşte din minicartierul Quadraro şi ajunge la Contrada Macere din Artena (Latio), prin Frascati. In Roma Via dă numele său cartierului Tuscolano, care cuprinde în cadranul de sud-est al oraşului, Cinecittà şi Quadraro .
Via Tuscolana, este astăzi o arteră foarte importantă şi cunoscută drept comercială şi bancară. Produsele de aici, inclusiv "de firmă" sunt destinate în special tineretului și clasei de mijloc, categorii umane care nu-și permit prețurile de lux de pe Via del Corso şi Via Condotti.

marți, 20 martie 2012

ROMA - VIA LABICANA XXXX

Via Labicana era una dintre cele unsprezece vechi drumuri, create pe timpul Republicii, care porneau din Roma spre diverse ținuturi ale Italiei. Ea pornea pe direcţia sud-est. Se pare că pentru început ea conducea spre Tusculum, de unde s-a prelungit spre Labici şi, mai târziu, a devenit un drum intens pentru circulaţia de tranzit. La un moment dat a subclasat Via Latina în drum spre sud-est pentru că distanţa de la Roma până la prima lor joncţiune principală la bivium (sau la altă joncţiune de la compitum Anagninum ) era pracric identică. Nivelul celei dintâi era cu 22 de metri mai jos decât al celei din urmă, puţin la vest de trecătoarea Mons Algide. Este probabil ca după joncţiunea lor drumul a purtat numai numele de Via Latina trecând în uitare numele de Via Labicana. Traseul vechiului drum, după primele șase mile de la Roma, nu mai corespunde cu niciunul din drumurile moderne, dar poate fi trasat în mod clar prin vestigiile păstrate, dar şi prin edificiile care i-au însoțit cursul.

Via Labicana intra în Roma prin Zidul lui Aurelianus, prin poarta monumentală Porta Prenestina, după care, spre interiorul orşului atigea Zidul servian, intrând prin Porta Esquilina, decorată ca arc de împăratul Gallianus. Secţiunea din apropiere de Roma este cunoscută astăzi sub numele Via Casilina. Pe acest drum, într-o vilă a Liviei, pe pantele colinei Oppius s-a găsit, în 1910, o statuie a lui Augustus în postură de pontifex maximus. Statuia are capul acoperit de un voal, ca pentru un sacrificiu şi se apreciază ca fiind realizată după anul 12 e.N. Astăzi este păstrată în Palazzo Massimo alle Terme (termele lui Diocletianus), în cadrul Muzeului Național al Romei.

Porta Prenestina
Este o statuie importantă care confirmă că Augustus nu era numai conducătorul politic al Imperiului Roman, ci și cel religios. In Res Gestae 19-21, se vorbește de toate binefacerile lui religioase în slujba Romei, precum construcția templelor zeităţilor Minerva, Junona Regina şi Jupiter Libertas.
Imagini pentru Porta Esquilina















                                    Porta Esqulina
Reprezentările lui Augustus sub formă de statuie au fost foarte bine conturate şi urmau stilul grecesc al tinereţii personajului. Aceasta în opoziţie cu reprezentările tradiţionale republicane, mai apropiate de realitatea vârstei. Impăratul Didius Julianus a fost îngropat la cea de a cincea milă de Roma, pe Via Labicana, după asasinarea sa în anul 193 e.N 

sâmbătă, 17 martie 2012

MILITARE - NAVY SEALs

Navy SEALs: tridentul de comando al Americii


In limba engleză, termenul de ”seal” trimite direct la foci, simpaticele mamifere din mări şi oceane. Când descoperiţi iniţialele SEALs în orice contex, ei bine atunci este vorba de unele dintre cele mai bune trupe
speciale din întreaga lume - probabil cei mai periculoşi adversari pentru inamicii SUA.

Lupi de mare, aer şi pământ

Pe numele său complet United States Navy's Sea, Air and Land Teams, sau pe scurt Navy SEALs, această unitate este cea mai importantă şi eficientă forţă de intervenţie din cadrul Naval Special Warfare Command. Celebrul lor acronim este derivat din capacitatea lor de a opera pe mare, în aer sau terestru, indiferent de vitregia condiţiilor meteo sau alţi factori de periculozitate a misiunii.
De la înfiinţare până în prezent, unitatea SEALs a fost trimisă aproape exclusiv în misiuni cu risc maxim, precum salvare de ostatici, intervenţii anti-teroriste, conflicte neconvenţionale, răpiri de suspecţi, misiuni de recunoaştere în teritoriul inamic, intervenţii în prima linie a frontului militar sau operaţiuni interne.
Eficienţa membrilor SEALs a făcut ca Divizia de Acţiuni Speciale din cadrul CIA să-şi recruteze personalul din rândul membrilor acestei unităţi de elită a Marinei Militare a SUA.
Această unitate îşi are originile la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, când Marina Militară a ordonat înfiinţarea unui corp de elită care să asigure misiuni de recunoaştere pe coastele marine unde urmau să se desfăşoare debarcări de trupe şi material militar, precum şi asigurarea apărării propriului litoral. Un prim rezultat s-a concretizat prin apariţia precursorului SEALs, formaţiunile Navy Scouts & Raiders, care şi-au început pregătirea în anul 1942. Un an mai târziu a fost fondată Naval Combat Demolition Unit.
Cele trei formaţiuni au fost grupate în ceea ce avea să fie cunoscut ca ultimul precursor al SEALS, OSS (Operational Swimmers of the Office of Strategic Service).
Botezul focului a fost făcut sub ordinele preşedintelui John. F. Kennedy, care a recunoscut necesitatea trimiterii unor trupe speciale care să acţioneze ca o contra-măsură în cazul atacurilor gherilelor vietnameze.



In focul tuturor intervenţiilor militare americane


Unitatea s-a remarcat imediat prin eficienţă şi spirit combativ fără egal, comparativ cu celelalte unităţi militare americane. Fapt care a convins CIA să apeleze la soldaţii din Navy SEALs, pentru o serie de asasinate demarate de agenţie în anul 1963, asasinate cărora le-au căzut victime numeroşi ofiţeri din cadrul Armatei Nord-Vietnameze, alături de simpatizanţi ai Viet Cong-ului.
Navy SEALs au băgat frica în trupele nord-vietnameze, care se referau cu teamă la ei ca la nişte "demoni cu feţele verzi", expresie cu trimitere directă la culoarea vopselei de camuflaj folosită de comando-urile SEALs în junglă.
După eşecul şi retragerea din Vietnam, aventurile periculoase ale celei mai galonate unităţi de intervenţie americane aveau să continue cu invazia Grenadei, cu ocazia operaţiunii Urgent Fury.
Cariera lor sud-americană a fost marcată apoi de invazia americană din Panama, când echipele 2 şi 4 din Navy SEALs au atacat cu succes portul Balboa, iar unitatea PAPA a cucerit aeroportul Paitilla şi a distrus avionul per4sonal al preşedintelui în exerciţiu, Manuel Noriega.


Operaţiunile militare ale Washington-ului în Golful Persic, concretizate prin atacul, respectiv invazia Irakului, şi-au datorat în mare parte succesul prezenţei operative a elitei Marinei Militare Americane.
Nici Afganistanul nu a scăpat de prezenţa lor. Imediat după atentatele din 11 septembrie 2001, unităţile SEALs cantonate la Camp Doha au primit ordinul de intervenţie în ţara condusă pe atunci de regimul talibanilor. Echipele cantonate în Camp Rhino au reuşit capturarea mullahului taliban Khirullah Said Wali Khairkwa.
Alte echipe SEALs au fost grupate în unitatea K-Bar, după care au acţionat în operaţiuni militare extrem de dificile în imensul compex de peşteri din Zhawar Kili.
Tot ei au cucerit Kandaharul, oraşul Prata Ghar, alături de imense teritorii în partea de sud şi est a Afganistanului.
Navy SEALs au participat intens şi la Operaţiunile Anaconda şi Red Wing, acţiuni de comando care au costat vieţile a numeroşi soldaţi şi ofiţeri de elită americani.

Antrenamentul unor super războinici moderni


Conduc operaţiuni clandestine în spatele liniilor inamice. Capturează sau distrug ţinte inamice în condiţii aproape imposibile. Lichidează ţinte vii atunci cînd acestea se consideră în maximă siguranţă. Salvează ostatici atunci când nimeni nu mai credea în şansele lor. Aceste reuşite, incredibile pentru omul de rând, au la bază motto-ul zilnic al celor din SEALs.
De altfel, când antrenamentul şi pregătirea lor au în spate motto-ul adevărat "Singura zi uşoară a fost cea de ieri", înţelegem intensitatea şi seriozitatea care stau la baza creării soldatului de elită din SEALs.
Pentru a fi admis în cadrul acestei unităţi de elită, cadetul are de trecut unele dintre cele mai dificile şi mai detaliate teste medicale imaginabile.


Trebuie să fi absolvit măcar liceul (sau o altă şcoală de nivel echivalent), dar mai trebuie să ai o inteligenţă nativă peste media unui om obişnuit.
Activitatea lor se bazează foarte mult pe două concepte strategice: adaptabilitate şi lucru în echipă. Antrenamentele şi pregătirea constau în parcurgerea a 14 luni de Iad, perioadă în care cadetul care a trecut de testele iniţiale învaţă să lupte sub apă, să pună mine şi explozibili în cele mai diverse condiţii, să sară cu paraşuta, să se orienteze oriunde pe Terra şi să supravieţuiască în toate tipurile de mediu înconjurător.
Din punct de vedere financiar, sunt retribuiţi cu solda obişnuită, la care se adaugă însă numeroasele sporuri de periculozitate şi bonusuri consistente pentru îndeplinirea misiunilor.
Pe lângă aceşti bani, soldatul SEALs primeşte în plus suma de 15.000 $ anual, doar pentru faptul că activează în această unitate de prestigiu internaţional.
Probele fizice sunt deosebit de solicitante. Astfel, fiecare cadet care intenţionează să fie primit în rândurile elitei comando-urilor americane trebuie să înoate distanţa de 450 metri în minim 12:30 minute, să facă o pauză de 10 minute de refacere, după care să facă minim 42 flotări corecte într-un interval de 2 minute. Fără nicio pauză, urmează testul celor 50 de genuflexiuni timp de 2 minute. Apoi mai trebuie să facă 6 tracţiuni complete la bară în 2 minute. Se va odihni doar 10 minute, după care trebuie să alerge 3 kilometri în 11 minute.

Vânătorii lui Bin Laden
Controversata identificare şi execuţie a celui mai căutat terorist al planetei a readus în atenţia opiniei publice celebrele trupe SEALs.
Conform delaraţiilor oficiale, Osama bin Laden a fost ucis în Pakistan, pe data de 2 mai anul curent, ca urmare a demarării Operaţiunii Neptun Spear (trimitere la tridentul lui Neptun, emblema celor din SEALs).
Operaţiunea a fost ordonată de preşedintele SUA, Barack Obama, şi a fost pusă în planificată în cele mai mici detalii de către CIA.
Dar cei aleşi să o ducă la capăt cu bine au fost soldaţii din cadrul unei echipe din cadrul Navy SEALs, fosta echipă SEAL Team Six, rebotezată DEVGRU. Echipa a decolat din Afganistan , iar restul este istorie recentă, vizionată de milioane de oameni pe Internet sau pe ecranele posturilor de ştiri. Cei din Delta Force, rivalii tradiţionali ai Navy SEALs, au privit astfel cu amărăciune recunoaşterea superiorităţii colegilor din Marina Militară.


Tot SEALs au fost însărcinaţi cu aruncarea în Oceanul Indian a trupului lui bin Laden, într-o locaţie care va rămâne secretă pentru mult timp. Criticile şi suspiciunile au ajuns al apogeu în urma misteriosului accident de elicopter pentrecut în Afganistan câteva săptămâni mai târziu, după episodul executării lui bin Laden. Accidentul a dus la moartea a circa 40 de soldaţi de comando din DEVGRU, toate victimele accidentului fiind implicate în asaltul şi uciderea lui bin Laden.

Precizări

US Navy SEALs operează în mod obişnuit cu 8 echipe de intervenţie, numerotate SEAL Team 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 10.
Vârsta maximă pentru a candida la admiterea în rândul SEALs este de 28 ani.
SEALs are comandamente şi tabere de antrenament în Virginia, California, Florida şi Hawaii
Navy SEALs deţine unii dintre cei mai bine pregătiţi şi policalificaţi oameni din domeniu. Cristopher Cassidi, comandant în cadrul unei echipe de intervenţie directă, a fost selectat pentru o misiune spaţială la bordul navetei Endeavour, pe data de 15 iulie 2009, devenind cu această ocazie persoana cu numărul 500 trimisă de NASA în spaţiu.
Soldaţii de aici sunt porecliţi Oamenii Broaşte, pe baza calificării lor de scafandri de luptă.
Personalul Navy SEALs constituie mai puţin de 1% din personalul Marinei Militare Americane.
Prima victimă din SEALs căzută în Irak a fost ofiţerul Marc A. Lee, ucis şi ulterior decapitat de insurgenţii din Ramadi.
Un alt SEAL din Irak a fost Michael A. Monsoor, care s-a aruncat pe o grenadă trasă de un insurgent. Prin sacrificiul său, a salvat viaţa altor 4 camarazi.
11 agenţi SEALs au fost ucişi până în prezent în Afganistan.
Numărul total al celor din SEALs este de 2.300 soldaţi, Marina Militară intenţionând pe viitor să crească numărul lor cu încă 500.
Nicio femeie nu este primită, în prezent, în rândurile Navy SEALs