joi, 20 martie 2014

ROMA - ANAGLIFELE LUI TRAIAN XXXX



Anaglifele lui Traian (latină Plutei Traiani), sunt două panouri de marmură, decorate cu basoreliefuri, datând de la începutul sec.al 2-lea. Ele oferă informații valoroase despre topografia Forumului Roman în cel de al doilea secol e.N. Forumul este prezentat pe toată lungimea panoului în fundal.
Area Ficus, Olea e Vitis cu statuia Marsyas
Plutei Traiani au fost expuse pe esplanada centrală a Forumului Roman, dar localizarea lor exactă nu este cunoscută. Au fost găsite în septembrie 1872 sub o clădire medievală cunoscută sub numele de Torre del Campanaro, în fața Arcului lui Septimius Severus. Este posibil ca ele să fi fost amplasate pe o bază în această parte a Forumului, sau poate au decorat Rostrele Imperiale unde au înconjoarat marmura neagră Lapis Niger. O altă ipoteză este că cele două panouri cu reliefuri să fi fost așezate de fiecare parte a pătratului de pământ sacru în care era plantat un smochin, un măslin și o viță de vie.- Area Ficis, Olea și Vitis.
Primul panou 
Cele două panouri au o lungime de aproximativ 5 metri și au fost găsite orientate pe o axă sud-vest-nord-est. Pe fețele interioare este dăltuită procesiunea suovetaurilia, un porc, un berbec și un taur, care se orientează spre sacrificiu.
Suprafețele externe sunt decorate cu scene care se referă la evenimente istorice care au avut loc sub domnia lui Traian. Scena celui de al doilea panou reprezintă mai degrabă un eveniment al domniei timpurii a lui Hadrianus. Ambele scene au loc în Forumul Roman. Monumentele acestuia sunt prezentate în fundalul baso-reiefurilor. La fiecare panou, în prim-planul de la un capăt, se remarcă statuia lui Marsyas. (personaj mitologic grecessc.

Relieful primului panou reprezintă, probabil, instituția Alimenta a lui Trajan, un sistem de împrumuturi pentru proprietarii italieni ale căror interese servesc la finanțarea ajutorului acordat unor copii. Pe partea stângă, împăratul, care se afla pe Rostra, înconjurat de lictori, se adresează mulțimii din Forum și pare a distribui sume de bani. In centru, împăratul este instalat pe un podium în mijlocul Forumului, cu o figură feminină care transportă un copil în brațe, o personificare a Italiei.
In relieful celui de-al doilea panou, împăratul Trajan, sau Hadrian, plasat mult în dreapta, astfel că nu poate fi bine identificat, a dat ordinul de a se arde documentele îngrămădite în fața Rostrei. Acele documente legate în perechi de o curea (volumina) sunt registre scutite de impozit. După Suetonius sumele neplătite de la începutul domniei lui Hadrtianus  se ridicau la 900 de milioane de sesterți și registrele au fost efectiv arse. Evenimentul a avut loc, în mod tradițional, în forumul lui Traian și nu în Forumul Roman, dar artistul a vrut probabil să stabilească scena într-un cadru simbolic, adică în Forul Roman.
Al doilea panou
Cele două panouri se puteau descifra unul după altul, fiind sculptate în același timp. Ambele evenimente de pe panouri aparțin Principatului lui Traian care, de asemenea, la scurt timp după victoria sa asupra dacilor, în 102, a anulat datoriile debitorilor.
In fundalul fiecăreia dintre cele două scene este prezentată o succesiune de monumente. Se pare a fi de aceeași parte a Forumului, partea de sud, care apare pe ambele scene.Totul este văzut de un privitor plasat în partea de nord și se află la înălțimea statuii lui Marsyas, așa cum este indicat pe ambele panouri. Statuia se află în partea dreaptă a ruminalis ficus. Nu este cunoscută semnificația plasării acelei statui în spațiul sfânt al celor trei plante, ficus, olea și vitis, spațiu ce a fost, probabil închis da anaglife.  

Pe primul panou se disting de la dreapta Rostra de Cezar, Arcul lui Augustus, Templul Dioscurilor, Vicus Tuscus (reprezentat de un spațiu) și arcadele de la Basilica Julia. Pe al doilea panou, de la stânga la dreapta, apare după arcadele bazilicii, un spațiu gol pentru Vicus Iugarius, Templul lui Saturn, un arc marcând începutul căii Clivus Capitolinus, Templul lui Vespasian și în final Rostra.

Aceste două piese magnifice de marmură, reprezintă o dovadă a nivelui artistic atins în sec.al 2-lea la Roma și au darul de a completa imaginea de ansamblu a Forului Roman în sec.al 2-lea e.N. Ele sunt o comoară artistică și istorică, deși nu constituie un edificiu.

miercuri, 19 martie 2014

ROMA - AREA FICUS, OLEA, VITIS XXXX



Suprafața (area) cu smochin, măslin și viță de vie (în latină, Ficus, Olea, Vitis), a fost o zonă sfântă de pe esplanada din Forum Romanum, zonă care nu a fost niciodată pavată. Ea a fost destinată a face loc creșterii unui smochin, unui măslin și unei vițe de vie.
Area Ficus, Olea și vitis
Suprafața sacră era situată în apropiere de Lacus Curtius și înaintea Rostrelor imperiale.
Este vorba de un spațiu deschis sub cerul liber, de formă pătrată, cu latura de circa  4 metri. In solul afânat a fost plantat un smochin și o viță de vie. Mai târziu a fost adăugat și un măslin pentru a face umbră. Statuia lui Marsyas,este reprezentată pe  Plutei Traiani, care se afla în apropiere.
Plutei Traiani (anaglyfele lui Traian) sunt două panouri de marmură ornate cu basoreliefuri, panouri care datează de la începutul sec.al 2-lea e.N. Acestea sunt în prezent expuse în Curia Julia. Ele oferă informații valoroase despre topografia Forumului Roman în cel de al doilea secol e N, care este prezentat pe toată lungimea în fundalul basoreliefurilor.
Una din Anaglyfele lui Traian
Nu se cunoaște semnificația plantării și protejării seculare a celor trei plante, dar este sigur că faptul este legat de timpurile legendare ale începuturilor Romei.

Cei doi copaci și vița de vie, plante vizibile astăzi, s-au plantat în 1956.

marți, 18 martie 2014

ROMA - PORTICUL DANAIDELOR - ARCUL OCTAVIUS - (AREA APOLLINIS) XXXX



Octavius, denumit mai târziu Octavianus și supranumit Augustus (63 e.A-14 e.N) și-a stabilit reședința pe colina Palatin. Locuința sa era departe de a se numi un palat, dar el i-a dat caracter public. In apropire, spre nord, s-a amenajat casa Liviei, soția sa de o viață.
In anul 28 e.A., la 9 octombrie, Augustus a înălțat în imediata apropiere a casei sale templul lui Apollo, zeu care nu făcea parte din pantheonul roman și al cărui cult fusese exclus din Pomerium până la acea dată. Sanctuarul a fost strâns legat de Domus Augusti prin săli și culoare boltite, decorate cu fresce. După construirea templului, aici au fost aduse și Cărțile Sybiline de la Templul lui Jupiter Capitolinul și plasate în piedestalul statuii lui Apollo.
Ceremonia Jocurilor seculare (ludi saeculares), reinstaurate și dezvoltate de Augustus, în anul 17 e.A, s-au derulat parțial în templul lui Apollo de pe Palatin. Senatul se reunea și el adesea aici, pe timpul domniei lui Augustus, semn că puterea trecuse în mâinile principelui.

Octavius promisese construirea unui templu dedicat lui Apollo, în anul 36 e.A, pe timpul campaniei împotriva lui Sextus Pompeius, înaintea bătăliei de la Nauloshus. Probabil că făcuse acea promisiune deoarece, în prima tinerețe urmase studii la Apollonia, în Grecia. Evenimentele nu i-au permis să pună în practică promisiunea imediat după victorie, așa că a mai făcut o promisiune de a construi templul, în anul 31 e.A, înainte de bătălia de la Actium, loc care se afla în apropierea unui templu grecesc dedicat lui Apollo (Apollo Actius), care domina de pe un promontoriu. După Actium zeul a devenit protectorul său în războaiele ce urma să le mai poarte.
Templul a fost distrus de un incendiu la 19 martie 363 e.N, dar Cărțile sybiline au fost salvate.
Planurile lui Augustus în raport cu templul lui Apollo au fost mai mari, astfel că s-a ajuns la un complex de edificii împrejurul său. S-a mai construit un portic (Porticul Danaidelor), căruia i s-a adăugat o bibliotecă cu două secțiuni (Bibliotheca Apollinis) și un arc (Arcul Octavii - dedicat tatălui împăratului), construite toate pe o terasă de 70 de metri pe 30 de metri, cu o structură de opus quadratum.
Este probabil ca templul să fi fost construit în relație cu porticul care îl înconjura, sau îl învecina. Intre coloanele de marmură galbenă antică ale porticului se găseau amplasate statuile de marmură neagră ale celor cincizeci de fiice ale lui Danaos, în fața cărora au fost așezate statuile ecvestre ale soților acestora, fii lui Aegyptus, și o statuie a lui Danaos cu sabia scoasă.
La răsărit de Porticul Danaidelor, un alt portic asigura legătura cu biblioteca, care era împărțită în două mari săli, fiecare prelungită de câte o absidă. Una era consacrată operelor autorilor latini, iar cealaltă operelor autorilor greci. Zidurile erau decorate cu coloane între care se găseau portretele  scriitorilor celebri. Biblioteca a fost distrusă în incendiul din anul 64 e.N, pe timpul luii Nero și a fost restaurată de către Domitianus. Aici se reunea uneori Senatul.
Intrarea sub Porticul Danaidelor se făcea pe sub un arc triumfal, numit arcul lui Octavius, arc ce purta statuile zeităților Apollo și Artemis, lucrate de un sculptor numit Lysias.
Săpăturile arheologice au adus la lumina zilei vestigii ale templului, vestigii ale podiumului și o frântură de scară în partea de sud-vest. S-a făcut vizibil și pavimentul de marmură, un fragment de coloană și un capitel corintic, ce se găsesc expuse.