marți, 26 martie 2019

ROMA - PORTICUL AEMILIA DE LA TIBRU



Porticus Aemilia fost una dintre cele mai mari structuri comerciale din vremea sa și a funcționat ca un depozit și centru de distribuție a mărfurilor care intrau în oraș prin râul Tibru.
Imagini pentru Porticus Aemilia
Porticul a fost construit în anul 193 e.A. de edilii Marcus Aemilius Lepidus și Lucius Aemilius Paulus, de la care derivă numele structurii și a asocierii față de ginta Aemilia. A fost reconstruit în 174 e.A de către cenzorii Quintus Fulvius Flaccus și Aulus Postumius Albinus.
Imagini pentru Porticus Aemilia
Dezvoltarea porticului a coincis cu creșterea rapidă a orașului după cel de-al doilea război punic. Această creștere, atât în ​​comerț, cât și în populație, a ridicat probleme în spațiul limitat disponibil în Forum Boarium și a subliniat importanța legăturii fluviale cu portul principal al Romei, cel de la Ostia. Porticul și Emporiul par să se fi completat pentru a facilita descărcarea, depozitarea și, eventual, redistribuirea mărfurilor și a produselor alimentare, inclusiv a cerealelor importate și care par a fi fost în funcționare continuă până în sec.al 6-lea e.N.
Clădirea ridicată în opus incertum, sub forma unui dreptunghi subțire care mergea paralel cu Tibrul, era foarte mare, de aproximativ 487 de metri lungime, de 60 de metri adâncime. Era subdivizată de 294 de stâlpi în șapte rânduri. S-au creat o serie de 50 de coridoare, fiecare la 8,30 metri. A fost acoperit de o serie de bolți suprapuse, care s-au ridicat în linie cu panta dealului, oferind protecție împotriva elementelor agresive ale naturii, permițând în același timp lumină și aer. Suprafața totală acoperită a fost de 25.000 de metri pătrați.
Imagini pentru Porticus Aemilia
Clădirea a fost ridicată la aproximativ 90 de metri de accesul la Emporium și de râu, pentru a atenua efectele eventualelor inundații sezoniere. In perioada lui Traian, acest spațiu a fost umplut cu structuri comerciale suplimentare, iar spațiile uriașe din Porticus au fost folosite într-o varietate de utilizări, adesea modificate sau subdivizate pentru a se potrivi nevoilor utilizatorilor lor.



ROMA - PORTICUL VIPSANIA



    Campusul Agrippae a fost o zonă aflată în limitele Romei antice numită după Marcus Vipsanius Agrippa, prietenul apropiat al lui Augustus încă din tinerețe. Agrippa a dezvoltat o serie de proiecte de construcție în perimetrul din Câmpul lui Marte numit după numele său, inclusiv Porticus Vipsania, construit de sora sa, Vipsania Polla. Porticul a fost terminat de Augustus. Porticul se îndrepta de-a lungul perimetrului său vestic, împotriva Viei Lata. A fost și un parcurs de plimbare. In anul 7 e.A., Augustus a declarat campusul deschis publicului.
    In Porticus Vipsania, Augustus avea o hartă mondială gravată pe marmură, urmând descrierile date în lucrarea geografică a lui Agrippa, Commentarii.



ROMA - PORTICUL OCTAVIA



Porticul Octavia (Octavian Portico) a fost un portic construit de Gnaeus Octavius în anul 168 e..A., pentru a comemora o victorie navală asupra lui Perseu din Macedonia. Era plasat între Teatrul lui Pompei și Circul Flaminius. Plinius l-a descrie ca un dublu portic cu capitalele corintice de bronz, pentru care a fost numit și Porticus Corinthia. Probabil că a fost cea mai veche folosire a acestui sistem arhitectural la Roma, și este posibil să fie identificat cu rămășițele de pe Via S. Nicola ai Cesarini, reprezentat în partea nordică a Planului de marmură. Velleius Paterculus a numit porticul multo amoenissima, sau "de departe cel mai frumos" dintre porticuri, Porticul  nu a lăsat urme arheologice.
In anul 33 e.A, Octavian (viitorul Augustus) a recuperat stindardele militare pierdute de Gabinius illyrienii și le-a etalatt pe Porticus Octavia, pe care l-a reconstruit pentru a comemora cucerirea Dalmației.