Un monument istoric și architectonic grațios se află pe Calea
Unirii Nr. 100, aproape de întersecția cu bulevardele Gheorghe Chițu (la est)
și Tabaci (la vest) și la intersecția Str. Gheorghe Doja cu Calea Unirii. Este
vorba de Casa Vrăbiescu învecinată cu alt monument architectonic craivean, Casa
Calețeanu. Casa i-a aparținut familiei Vrăbiescu, cel mai reprezentativ
proprietar al ei fiind Iulian Vrăbiescu, jurist și om politic, prefect de Dolj,
deputat și vicepreședinte al Senatului în 1931.
Incercarea de mutilare a monumentului Casa Vrăbiescu - 2013. La stânga Str. Gheorghe Doja, iar la dreapta Calea Unirii
Iulian
Vrăbiescu a fost un liberal convins și membru marcant al Partidului Liberal. A
fost deputat în Cameră (1907), senator și vicepreședinte al Senatului (1931).
Cariera sa politică de după Primul Război Mondial s-a legat de cea a lui
Constantin Argetoianu, care, în “Însemnările zilnice”, îl caracteriza pe
craiovean drept „Bățos, limitat în mijloacele sale intelectuale, era un om
foarte cumsecade. A fost pe vremuri un excelent prefect de Dolj”. Pentru
activitatea sa politică, Vrăbiescu a fost decorat cu Steaua României și Coroana
României.
De asemenea, Vrăbiescu s-a aplecat asupra dezvoltării culturale a Craiovei. In 1908 a fost prezent la inaugurarea Fundației “Alexandru și Aristia onumentului Casa VrăbiescuAman”, alături de ministrul Instrucțiunii Publice de atunci, Spiru Haret. Vrăbiescu a mai vizitat fundația și în 1920, iar în 1928 i-a donat un tablou de I. Skalbert, pictor francez. In 1940, după moartea politicianului, soția sa, Elvira Vrăbiescu (născută Davidescu), a făcut fundației o importantă donație de cărți și obiecte de muzeu, conform dorinței răposatului său soț.
De asemenea, Vrăbiescu s-a aplecat asupra dezvoltării culturale a Craiovei. In 1908 a fost prezent la inaugurarea Fundației “Alexandru și Aristia onumentului Casa VrăbiescuAman”, alături de ministrul Instrucțiunii Publice de atunci, Spiru Haret. Vrăbiescu a mai vizitat fundația și în 1920, iar în 1928 i-a donat un tablou de I. Skalbert, pictor francez. In 1940, după moartea politicianului, soția sa, Elvira Vrăbiescu (născută Davidescu), a făcut fundației o importantă donație de cărți și obiecte de muzeu, conform dorinței răposatului său soț.
Casa
Vrăbiescu a fost, cel mai probabil, construită de tatăl lui Iulian Vrăbiescu,
Constantin Vrăbiescu, în jurul anilor 1850. La acea dată, pe locul actual al
casei se ridicau trei clădiri comune, construite una lângă cealaltă. Conform
lucrării “Asistența spitalicească a orașului Craiova în a doua jumătate a
secolului al XIX lea – începutul secolului XX” de Dinu Elena Steluța, apărută
la Cluj Napoca în 2014, în anii 1877-1878, casa lui C. Vrăbiescu a
găzduit un așezământ medical special, pentru a acorda îngrijire și tratament
soldaților răniți pe front. Pe lângă spitalele existente și spitalele militare
temporare înființate atunci (Independența, Maica Domnului Dudu, Central), s-a
amenajat o serie de așezăminte medicale în clădiri sau case proprietate personală
(Golfineanu, Brăiloiu, Vlădica, Dumba, Olteanu, Pața, Haralamb, Nae Chiciu, Dinu (Dini) Mihail, Stație
Teodoru etc).
În
jurul anului 1910, toate cele trei case au fost cumpărate de Vrăbiescu, care îl
angajează pe tânărul arhitect Duiliu Marcu să unifice și să refacă fațada
imobilelor respective într-un proiect unitar. Duiliu Marcu, născut la Calafat,
cu studii la Liceul
Carol I din
Craiova și studii de specialitate la Școala de Arhitectură din București și la
Școală de Arte Frumoase din Paris, lucrează în Craiova între 1913-1915 la Casa
Vrăbiescu-Lescioreanu (Sescioreanu?) și între 1914-1915 la Casa Tudor Mărăscu.
Alte realizări arhitecturale ale acestuia mai sunt și Gara Regală din Sinaia,
Teatrul Orașului (Opera de Stat) și Cinematograful Capitol (Filarmonica
Banatul) din Timișoara.
In prezent, Casa Vrăbiescu este deținută de o societate comercială dinCraiova , care în
2009-2010 a efectuat lucrări neautorizate de extindere a clădirii în scopul
transformării sale în hotel. Lucrările, care afectau fațada vestică, fundația
și subsolul casei, au fost sistate la intervenția Direcției Județene pentru
Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Dolj. In prezent, atât clădirea
de patrimoniu cât și scheletul ce o parazitează pe latura de vest (spre Str.
Gheorghe Doja) sunt abandonate.
In prezent, Casa Vrăbiescu este deținută de o societate comercială din