Bazele Castelului Warwick s-au în anul 914 d.Hr., pe timpul
regelui saxon Alfred cel Mare, ca fortificație pentru a proteja întreaga zponă
de invaziile vikingilor danezi, la inițiativa fiicei sale Ethelfleda. Acea fortificație era relizată din lemn. Mai
târziu, a fost mărită, din piatră, de către William Cuceritorul și transformată, în anul
1068, într-o fortăreață impresionantă. Situat pe un cot al râului Avon, castelul aparține de orașul Warwick din ținutul Warwickshire și a fost reședința a unor puternice familii engleze. Se apreciază că reprezintă cel mai frumos castel medieval al Angliei.
In 1088, Henry de Beaumont a devenit primul conte de
Warwick. El a fondat Biserica Tuturor Sfinților în interiorul castelului
militar prin anul 1119. Episcopul de
Worcester,s-a opus, considerând că un castel era o locație nepotrivită pentru o
biserică, dar acesta a fost eliminat în 1127-1128.
S-a păstrat deosebit de bine, astfel că se pot vizita turnurile, temnițele macabre, fortificațiile, încăperile de utilitate privată, Gradina Trandafirului si grădinile oficiale. Apartamentele private s-au amenajat ca încăperile obișnuite la sfârșitul sec.al 19-lea, în care se regăsesc figuri de ceară ale unor personalități istorice.
In 1153, soția lui Roger de Beaumont, al doilea conte de
Warwick, a fost păcălită că soțul ei a murit, și a cedat controlul castelului
armatei invadatoare a lui Henry de Anjou, cel care, mai târziu, a devenit regele
Henric al II–lea Plantagenet. Potrivit Gesta Regis Stephani , un text istoric
din secolul 12, Roger de Beaumont a murit la aflarea veștii că soția lui a
predat castelul. Henric al II-lea a redat castelul, mai târziu, conților de
Warwick, pentru că au fost susținători al mamei sale, împărăteasa Matilda, pe
timpul anarhiei dintre anii 1135-1154.
In timpul domniei regelui Henric al II-lea (1154-1189), în
curtea interioară s-a construit un castel de piatră. In timpul revoltei baronilor
dintre 1173-1174, contele de Warwick a rămas loial regelui Henric al II - lea,
iar castelul a fost folosit pentru a depozitări. Castelul și terenurile
asociate au fost transmise cu titlu de conte englez familiei Beaumont până în 1242. Când Thomas de
Beaumont, al șaselea conte de Warwick a murit, castelul și terenurile au trecut
în proprietatea sorei lui, Lady Margery, contesă de Warwick. In timp ce ea a
căutat un soț potrivit, castelul a trecut în proprietatea regelui Henric al III
-lea. Când s-a căsătorit cu John du Plessis, în decembrie 1242, castelul i-a fost
returnat.
In timpul celui de al doilea război baronilor, din
1264-1267, William Maudit, al optulea conte de Warwick, a fost un susținător al
regelui Henric al III-lea. Castelul a fost cucerit pintr-un atac surpriză de forțele
lui Simon de Montfort, al șaselea conte de Leicester. Atunci partea de nord -
est a castelului Warwick
a fost distrusă. După moartea lui William Maudit, în 1267, titlul și castelul au
trecut la nepotul lui William de Beauchamp, al noulea conte de Warwick . In
urma morții lui William, castelul Warwick
a trecut prin șapte generații ale familiei Beauchamp, care în următorii 180 de
ani, au realizat cele mai multe dintre completările aduse castelului. In 1312,
Piers Gaveston, primul conte de Cornwall , a
fost capturat de Guy de Beauchamp, al zecelea conte de Warwick, și închis în
castelul Warwick
până la executarea lui, la 9 iunie 1312. Un grup de baroni condus de contele de
Warwick și Thomas, al doilea conte de Lancaster, au fost acuzați de Gaveston că
ar fi furat comoara regală.
Pe timpul lui Thomas de Beauchamp, al unsprezecelea conte,
apărarea castelului s-a îmbunătățit în mod semnificativ, între 1330-1360 pe
latura de nord-est, prin adăugarea, unui Barbacan (o formă de intrare
fortificată), și un turn fiecare parte a peretelui reconstruit, numite Turnul
lui Caesar si Turnul lui Guy. Turnul Watergate datează tot din această
perioadă.
Turnurile lui Cezar și Guy sunt rezidențiale și este posibil
să fi fost inspirate de modelele franceze (de exemplu, castelul Bricquebec).
Ambele turnuri au găuri de vărsare a lichidelor încinse peste atacatori, iar
Turnul Caesar are un dublu parapet. Cele două turnuri sunt, de asemenea, boltite
în piatră, la fiecare etaj. Turnul lui Caesar conținea un "sumbru"
subsol ca temniță. Conform legendei locale care datează cel puțin din 1644 a
fost cunoscut și sub numele Turnul Poitiers. Aceasta pentru că aici au fost întemnițați
prizonierii din bătălia de la Poitiers , din 1356, sau pentru că banii proveniți din răscumpărările
prizonierilor au ajutat la plata
construcția sale. Construcțiile de intrare au găuri pentru aruncarea lichidelor
încinse, două poduri mobile, o poartă, si porți realizate din lemn sau metal.
Fațada cu vedere spre râu a fost concepută ca un simbol al
bogăției și puterii conților Beauchamp și a avut " o valoare defensivă minimă.
Acest lucru a urmat o tendință a castelelor din secolul 14, construcțiile fiind
mai mult declarații de putere decât destinate exclusiv pentru utilizări
militare.
Deci, în timpul războiului de o sută de ani, fațada opusă orașului Warwick a fost refortificată, rezultând unul dintre exemplele cele mai cunoscute ale arhitecturii militare din secolul al 14-lea. Situat pe un cot al râului Avon, castelul aparține de orașulWarwick din ținutul Warwickshire și a fost reședința a unor puternice familii engleze.
Deci, în timpul războiului de o sută de ani, fațada opusă orașului Warwick a fost refortificată, rezultând unul dintre exemplele cele mai cunoscute ale arhitecturii militare din secolul al 14-lea. Situat pe un cot al râului Avon, castelul aparține de orașul
Linia conților Beauchamps s-a încheiat în 1449, când Anne de
Beauchamp, a cincisprezecea contesă din Warwick
, a murit. Richard Neville a devenit următorul conte de Warwick prin moștenirea titlului soției sale.
In timpul verii anului 1469, Neville s-a revoltat împotriva
regelui Edward al IV-lea, și l-au închis în castelul Warwick . Neville a încercat să se pronunțe în
numele regelui, dar protestele constante ale susținătorilor regelui l-au forțat
pe conte să-l elibereze rege. Neville a fost ulterior ucis în bătălia de la Barnet,
când a luptat împotriva regelui Edward al IV-lea, în 1471, în timpul războaielor Rozelor. Castelul
Warwick a trecut apoi de la Neville la ginerele lui, George Plantagenet, primul
Duce de Clarence . George Plantagenet a fost executat în 1478 și pământurile lui
au trecut la Edward Plantagenet, al șaptesprezecelea conte de Warwick. Dar după
doi ani pământurile sale au fost luate în custodia Coroanei . El a fost
dezonoarat, și astfel nu a putut moșteni tronul, care a fost luat de Henric al
VII-lea. A fost deținut de Henric timp de paisprezece ani în Turnul din Londra
până cand a fost executat pentru înaltă trădare în 1499. Edward a fost ultimul
conte de Warwick din prima creație a acestui titlu în Anglia (au fost patru
creații ale acestui titlu de conte în Anglia ).
La începutul anilor 1480 regele Richard al III-lea a inițiat
construirea a două turnuri de armă, Turnurile Bear și Clarence, care au fost
lăsate neterminate la moartea sa în 1485. Turnurile au constituit un bastion
independent de restul castelului, eventual , în caz de răzvrătire a garnizoanei
. Odată cu apariția de praf de pușcă funcția de deținător al artileriei a fost
creată în 1486.
La 4 noiembrie 1695 castelul a fost în stare suficient de elegantă pentru a găzdui o vizită a regelui William al III-lea. In anul 1978 castelul a fost cumpărat de Grupul Tussauds . In 2007, Grupul Tussauds a fuzionat cu Merlin Distracții, care este actualul proprietar al Castelului Warwick.
In sec.al 17-lea spațiile exterioare s-au transformat într-o
grădină. Zidurile de apărare ale castelului au fost consolidate în anii 1640
pentru a pregăti castelul în vederea Războiului civil. Castelul a fost în
stăpânirea forțelor parlamentare. Forțele regaliste au asediat castelul, dar
fără success. Mai târziu castelul a fost folosit pentru a ține prizonierii
luați de forțele parlamentare.
Castelul a fost folosit ca cetate până în sec.al 17-lea, când a fost acordat lui Sir Fulke Greville de către
regale James I, în 1604. Greville a transformat monumentul într-o casă de țară
grandioasă, care a fost deținută de familia lui Greville, care a devenit Conte
de Warwick în 1759, până în anul 1978.La 4 noiembrie 1695 castelul a fost în stare suficient de elegantă pentru a găzdui o vizită a regelui William al III-lea. In anul 1978 castelul a fost cumpărat de Grupul Tussauds . In 2007, Grupul Tussauds a fuzionat cu Merlin Distracții, care este actualul proprietar al Castelului Warwick.
In 1982, Tussauds Group a amenajat monumentul într-o atracție turistică după o reconstrucție a unui festin regal din 1898. Grădina de
trandafiri victoriană a castelului a fost renovată în conformitate cu planurile
1868 și redeschisă în 1986 , în prezența Prințesei de Wales, Diana.