duminică, 24 martie 2019

AMFITEATRUL LUI CALIGULA



Amfiteatrul din Caligula (Amphitheatrum Caligulae) a fost un amfiteatru, construit în timpul domniei împăratului Caligula și demolat la numai câțiva ani după construcția sa. A fost așezat pe Campus Martius, probabil lângă Saepta Julia, deoarece o inscripție menționează că era doar la nord de Saepta.
Lucrările au început la amfiteatru între anii 37 și 41 de către Caligula, care dorea să dea Romei un al doilea amfiteatru, unul de piatră, alături de cel al lui Statilius Taurus. Incă incomplet la moartea sa, a fost abandonat și demolat de Claudius. In jurul anului 46, Claudius a reparat apeductul Aqua Virgo, deteriorat de construcția amfiteatrului. Restaurarea sa a fost marcată de o inscripție pe Arcul lui Claudius, care a făcut parte din apeduct și se întindea pe Via Lata - aceasta include expresia "[...] AQUAE VIRGINIS DISTVRBATOS PER C (AIVM) CAESAREM" de către C [aius] Caesar).


ROMA - BASILICA FULVIA



Bazilica Fulvia-Aemilia, este cea mai mare și singura supraviețuitoare a bazilicelor construite pe timpul Republicii romane. Acesta era situată pe partea nord-estică a principalei piețe a Forumului Romanum, între Curia Iulia și Templul lui Antoninus și Faustina.
Bazilica Fulvia a fost construită pentru prima dată în anul 179 e.A. de cenzorii M. Aemilius Lepidus și M. Fulvius Nobilior (după al cărui nume a fost numită și basilica).
S-a consemnat că a existat o clădire anterioară pe locul ei, încă din anul 210 e.A., clădire care a fost încorporată (Plautus). In anul 78 e.A., consulul M. Aemilius Lepidus a încorporat clădirea în Bazilica Aemilia și nuoul complex a fost redenumit Bazilica Fulvia et Aemilia sau, uneori, pur și simplu Basillica.
Numele bazilicii a fost schimbat cu schimbarea proprietarului: mai întâi a fost numită "Bazilica Fulvia", dar după 55 de ani, când familia Aemilii Paulli a achiziționat clădirea, a câștigat numele "Bazilica Paulli".
Plautus a menționat o bazilică mai veche, care a fost aparent construită după un incendiu din 210 e.A. și este identificată drept clădirea succesorală a unei structuri numite "Atrium Regium". Funcția și datarea acestui Atrium Regium, care și-a dat în mod clar numele bazilicelor ulterioare (latrium atrium regium), este subiectul unei discuții aprinse. Cu toate acestea, există dovezi foarte bune că aceasta a servit ca centru administrativ al magistraților romani în ultima parte a sec.al 3-lea e.A. In acel moment, Roma, o putere în expansiune, nu avea o clădire impresionantă în Forum, care să poată face dreptate extraordinarei puteri a Romei în afacerile externe și să servească pentru a găzdui legații străine. Astfel, sala de audiență elenistică a fost transferată din estul Greciei către Roma, o formă de bază de arhitectură adaptată acum cerințelor politice romane. Acest tip de clădire nouă și cu adevărat romană, bazilica, a funcționat atât  funcțional, cât și nominal, de la Atrium Regium - și o continuitate clară în utilizare poate fi atestată cu Atrium Regium, în special în cazul bazilicii din partea de nord a Forumul.
O mică parte din rămășițele arhitecturale din zona bazilicii Paulli a fost excavată. Cu toate acestea, rămâne neclar dacă rămășițele ar trebui să fie atribuite structurii din 179 B.C. sau la faza precedentă în 210 B.C. Totuși, pe această bază se poate dezvolta o schiță brută a bazilicii Fulvia  
In secolele următoare, a fost menținută și îmbunătățită în mod activ de către ginta Aemilia. Prima reconstrucție completă a avut loc în anii 55 e.A. și 34 e.A., ocazie cu care s-a încorporat în clădire seria de magazine, tabernae novae, care dăinuiau în fața bazilicii. Clădirea a fost distrusă de un incendiu în anul 14 e.A. și a fost reconstruită de Augustus. O ultimă restaurare s-a produs după un incendiu din anul 410 e.N, după jefuirea orașului de vizigoții lui Alaric.
Bazilica avea un plan dreptunghiular, de 70 × 29 metri, împărțit în patru nave. Nava principală avea o lățime de 12 m și era flancată de două coridoare la nord și sud. Acest plan a fost menținut în toate fazele istoriei clădirii. Podeaua era din marmură policromă, din care  supraviețuiesc unele fragmente. A avut trei intrări din partea principală a forumului, în pasaje dintre tabernae novae.