ROMA V - ARCUL DE TRIUMF AL LUI SEPTIMIUS SEVERUS (FORUM ROMANUM)

Arcul a fost ridicat în anul 203 e.N, fiind ornat deasupra cu statuile lui Septimius Severus, ale fiilor săi Caracalla și Geta, precum și o statuie a Victoriei. El se află la capătul vestic al Forumului roman, la baza colinei Capitoliu. Este o construcție ce cuprinde un arc central mare și două mai mici în lateral. Pe aticul fiecărei fațade sunt săpate inscripții largi dedicatorii. La început literele săpate erau acoperite cu unele de bronz, care astăzi au dispărut. O quadrigă de bronz, condusă de împărat și de fii săi încorona monumentul. O scară permite accesul pe platforma superioară.

Tipul arhitectural al acestui arc trimfal a inspirat și Arcul de triumf al lui Constantin, precum și Arcul Carrousel din Paris, la începutul sec.al 19-lea.

Intre anii 197–202 e.N, împăratul repurtase o serie de victorii asupra parților și organizase o nouă provincie dincolo de Eufrat, Mesopotamia, provincie ce mai aparținuse Romei pe timpul lui Traian (98-117 e.N.), dar fusese părăsită de Hadrianus (117-138 e.N.). In dedicația monumentului se aflau numele de eroi. Numai cel al lui Geta a fost șters ulterior, fiind asasinat de propriul frate Caracalla pentru a succeda singur la tronul tatălui.

Patru coloane corintice se detașază pe fațada arcului formând un fals portic. Decorațiunea este abundentă. Prizonieri înlănțuiți sunt sculptați la bazele coloanelor. Panourile de pe fațadă sunt îngreunate prin divizarea în registre separate de șnururi adânci și de popularea cu personaje foarte mici. Acest gen de prezentare genială la arcurile triumf, crează aici un efect de confuzie. Cu toate acestea, arcul acesta este unul dintre cele mai impunătoare și atractive monumente ale Forum-ului și ale Romei de astăzi.

ROMA V - ROSTRELE (FORUM ROMANUM)



(de la stânga)  Rostrele, Curia și basilica Aemilia

In Roma Antică, edificiul Rostre, din Forum, sau tribuna oratorilor, servea magistraților (nu în înțelesul modern) și oratorilor să se adreseze mulțimii. Tribuna a primit numele de Rostre în anul 338 e.A, când consulul Caius Maenius a ornat tribuna de la Comitium (tribuna din fața Curiei, unde se aduna poporul - comitiile - pentru alegerea magistraților) cu șase pinteni de bronz (rostra) luați de la navele inamice, nave aparținând portului Antium (azi Anzzio), în cursul războaielor latine.

Tribuna originală era decorată cu elemente triumfale, dintre care unul s-a găsit pe arcul de trimf al lui Constantin, arc pentru care s-au prelevat multe lucrări sculpturale de monumente mai vechi. Acea tribună mult folosită pe timpul Republicii, s-a găsit între lapis Niger şi amplsamentul actual al Curiei.

In anul 54 e.A, Caesar din dorința de a-și lăsa amprenta pe capitală, a început, împreună cu Cicero și alți aliați, să achiziționeze terenuri în jurul Forului Roman. Faptul a fost semnalat de Cicero într-o scrisoare adresată lui Atticus. In anul 44 e.A, Caesar a inițiat deplasarea Rostrelor cu cincizeci de metri către sud-vest, pe amplasamentul unei tribune deja existente în fața templului Concordiei. Scopul a fost de a plasa noua tribună pe axa dintre basilicile Aemilia și Julia.

Pe această nouă tribună a fost așezat corpul său după asasinat, cu ocazia funeralliilor, la 20 martie 44 e.A. Tot acolo s-a expus capul și membrele tăiate ale lui Cicero, asasinat la 7 decembrie 43 e.A, în casa sa de la Gaeta, din ordinul lui Marcus Aurelius. Plutarh a scris cu acea ocazie: “Urmând ordinul lui Antonius, i s-au tăiat capul și mâinile, acele mâini cu care scrisese Philippicile”. Acea tribună era o platformă înălţată pe care se urca urmând o scară semi-circulară situată în spate, spre Capitoliu.

Rostrele se situiază, în Forum Romanum, între Arcul de trimf al lui Tiberius și coloana lui Phocas. Acest arc de triumf al lui Tiberius fusese ridicat în colțul de nord-vest al basilicii Julia și comemora recuperarea de la germani a însemnelor legiunilor lui Varus, însemne capturate de barbari în urma bătăliei din pădurea Teutoburg, din anul 9 e.A. Atât acest arc, cât și un altul, dedicat tot lui Tiberius, în Câmpul lui Marte, alături de Teatrul lui Pompeius, au fost ridicate începând cu anul 16 e.N și continuate de împăratul Claudius.

In același timp cu renumitele Rostre au mai existat în Forum alte două tribune în folosința oamenilor politici, una în fața templului Dioscurilor și alta în fața templului lui Caesar. 

Pe timpul puternicilor împăraţi, marile adunări ale plebei încinse de discursurile tribunilor, nu au mai avut putere de deciyie. De aceea rostrele nu au mai servit decât unor ceremonii oficiale calme. In epoca în care coloanele votive, precum şi cea a lui Phocas, nu fusesră încă ridicate, mulţimea se putea totuşi aduna în faţa Rostrelor. Ea devenea agitată în yilele în care aştepta o distribuţie de alimente. Spre exemplu, când Caesar a preluat puterea, în jur de 300.000 de cetăţeni au aşteptat înscrierea pe listele de distribuire gratuită a grâului.

ROMA V - DECENNALIA CAESARUM (FORUM ROMANUM)

In anul 286 e.N, împăratul Diocletianus a împărțit conducerea Imperiului Roman în două, datorită greutăților întâmpinate în conducerea unui teritoriu extrem de întins. Conducerea directă a părții Orientale a imperiului i-a revenit lui, iar cea Occidentală lui Maximianus. In acest fel au apărut doi Auguști. Șapte ani mai târziu, Augustul Maximianus a conferit apărarea și administrarea Galliei și Britanniei  lui Constantius I-ul Chlorus, iar Augustul Diocletianus a numit pe Galerius responsabil de Peninsula Balcanică. In acest fel a luat naștere tretrarhia, adică conducerea imperiului de către doi Auguști și doi Caesari.

Pentru a sărbători zece ani de domnie (decennalia) a celor doi Caesari și douăzeci ai celor doi Auguști, li s-a ridicat o coloană comemorativă în Forum Romanum, din care nu a mai rămas decât baza. Baso-reliefurile ei reprezintă animalele destinate sacrificiului numit suovetaurilia și unele aspecte din ceremonii religioase. Comparată cu epoca lui Traian, calitatea sculpturii este mai slabă. Figurile care nu se află în primul plan sunt aplatizate și foarte simplu detașate de planl profund, iar costumația este lipsită de suplețe.