PLAS NEWYDD -Castele britanice

Plas Newydd ( a nu se confunda cu casa cu același nume de la Llangollen), este palatul familiei marchizului de Anglesey. Palatul este un conac elegant din secolul al 18-lea proiectat de James Wyatt într-un amestec de stiluri clasice și gotice, construit în jurul unui hol din secolul al 14-lea.

In interiorul casei se află o pictură murală deosebit de întinsă realizată de Rex Whistler și o expoziție despre activitatea sa. Palatul se află într-o poziție pitorească cu vedere la strâmtoarea Menai și cu vedere spre culmile îndepărtate ale Snowdonia.

Istoric

Cu toate că paltul văzut astăzi aparține, în mare parte, secolului al 18-lea rădăcinile Plas Newydd poartă înapoi în secolul al 14-lea, când Estate a fost deținută de familia Griffiths og Bangor. Sala Mare a supraviețuit, cu ușile de acces la fiecare capăt. O pereche de turnuri massive și dominatoare au fost adăugate mai târziu.

Estate a trecut după un timp la familia Bayly, care și-au schimbat mai târziu numele de familie în Paget. In secolul al 18-lea James Wyatt a fost chemat de familia Paget pentru a proiecta un conac la modă. Wyatt, poreclit "Wyatt distrugătorul", a păstrat turnurile și sala, și le-a înglobatt într-o casă georgiană elegantă, cu gazon larg, ce coboară  spre apă.

Fațada sudică a palatului

Henry Paget a luptat in batalia de la Waterloo, în 1815. El a pierdut un picior în luptă, dar curajul lui pe teren și calitățile de conducerea luptei l-au făcut un erou național, și a fost numit primul Marchiz Anglesey. Marchizul a fost prima persoană din Marea Britanie care a folosit un picior de lemn complet articulat, picior care se îndoia ca un picior normal. Există o expoziție cu luptele și rolul marchizul în ele. Piciorul artificial se poate vedea pe un pe ecran.

La sfârșitul sec.al 19-lea al cincelealea Marchiz Anglesey a transformat capela palatului într-un teatru, unde se desfășurau spectacole de teatru regulate, cu marchizul luând adeseori rolul principal masculin.

Palatul de astăzi reflectă viața de la Plas Newydd în anii 1930, un deceniu fiind reflectat frumos de filme de casă ale vieții de familie a celui de al șaselea Marchiz, căci el a fost un cineast pasionat. Acesta a făcut ultimele modificări notabile în casă, a renunțat la teatrul tatălui său pe care l-a combinat trei camere pentru a realiza sala de mese curentă.

A șasea Marchiză, Margery, a fost puternic implicată în crearea interioarelor elegante care se văd astazi. Ea l-a solicitat pe Rex Whistler pentru a picta picturi murale superbe, care reprezintă punctul culminant al unei vizite la Plas Newydd. Whistler a devenit un prieten de familie și s-a îndragostit de fiica cea mare a familiei, Caroline. Moartea lui în serviciu active, în 1944, pare să fi afectat familia profund.

Din 1949 Plas Newydd a fost folosit ca bază de formare cadeților navali. Prima școală a fost HMS Conway, care a fost acostată în aproape strâmtoarea Menai. In anii 1950 unii dintre cadeți au trăit în aripa de est a conacului, bloc stabil folosit în continuare cu săli de clasă și de cazare. In anul 1964 întreaga școală a fost mutată din motive construcție. Cu toate că palatal cel vachi încă a existat, școala a fost închisă în 1974. Există exponate despre istoria școlii și a cadeților care au trăit și au învățat la Plas Newydd.

In jurul casei sunt  amenajate grădini superbe, bazate pe un design de Humphry Repton. Vizitatorii se bucură de o plimbare prin pădure deasupra malurilor strâmtorii, spre grădini rododendronice, de-a lungul unor trasee presărate cu flori multicolore.

Locația plasată deasupra strâmtorii Menai este pur și simplu uimitoare, iar combinația dintre istorie, interioarele luxuriante și grădinile minunate fac din Plas Newydd o atracție turistică de excepție.

FEDERAȚIA RUSĂ - COMPONENȚĂ

Adîgeia Altai Bașkortostan Buriatia Daghestan Ingușetia Cabardino-Balcaria 8. Calmîchia 9. Karacial-Cerkessia 10. Carelia 11. Komi 12. Mari El 13. Mordovia 14. Iacuția (Saha) 15. Osetia de Nord 16. Tatarstan 17. Tuva 18. Udmurtia 19. Hacasia 20. Cecenia 21. Ciuvașia

- Cabardino-Balcaria, Karaciai-Cerkessia și Daghestan au mai multe naționalități titulare.

- Fosta RSSA Ceceno-Ingușă a avut două naționalități titulare, până când au fost împărțită în două republici separate în 1991 – Cecenia și Ingușetia.

- Cele zece naționalități indigene ale Daghestanului sunt: agulii, avarii caucazieni, darghinii, kumîkii, lakii, lezghinii, nogaii, rutulii, tabasaranii și țahurii.

- Balcarii, karaciaii, cumîcii și nogaii sunt popoare turcice, iar agulii, avarii caucazieni, cerkessii, darghinii, lakii, lezghinii, rutulii, tabasaranii și țahurii sunt popoare caucaziene.

- Cabardinii și majoritatea balcarilor sunt musulmani, dar există o minoritate balcară ortodoxă.

- Războaiele din Cecenia au avut ca rezultat și fuga a numeroși cetățeni de naționalitate nececenă din republică. Numeroși indivizi care sunt în mod oficial "rezidenți în Cecenia" s-au mutat cu traiul în alte republici federale. In fosta RSSA Ceceno-Ingușă, rușii reprezentau cam 23%, iar cecenii aproximativ 58% din populație.

Federația Rusă este împărțită în 88 de subiecte federale (entități constituente), din care 21 sunt republici. Grupurile etnice indigene ale republicilor sunt cunoscute ca "naționalități titulare". Ca urmare a mai multor decenii, (în unele cazuri secole), de migrație internă în Imperiul Rus și mai apoi în Uniunea Sovietică, multe dintre eceste naționalități nu mai sunt majoritare în populația republicilor.

Fiecare subiect al Federației Ruse aparține uneia dintre următoarele categorii:

- verde -21 de republici  - care sunt independente din punct de vedere legal, au propria constituție, propriii președinte, parlament și guvern. În principiu, ar trebui să fie patria unei anumite minorități etnice.

- bej închis - 46 de oblaste (regiuni) – acestea  sunt cele mai numeroase și obișnuite unități administrative. Sunt conduse de un gubernator (guvernator) numit de guvernul federal. Regiunile primesc în general numele capitalei oblastului.

- bej deschis- 9 kraine (ținuturi) - sunt practic același lucru cu oblastele. Titlul de "ținut de graniță" este unul pur istoric, în urmă cu secole ele aflându-se la fruntariile fostului imperiu țarist.

- albastru - Un oblast autonom (regiune autonomă) -  Regiunea Autonomă Evreiască.

- galben - 4 Districte (okruguri) - cu un grad mai ridicat decât oblastele (regiunile) dar mai scăzut decât republicile. De cele mai multe ori, sunt locuite în mod predominant, (sau doar semnificativ), de o anumită minoritate națională.

- viținiu - 2 orașe federale (orașe de subordonare federală) - orașe de mare importanță, care funcționează ca regiuni administrative separate – Moscova și Sank Petersburg.


           Denumire        Capitala              Districtul federal                         Regiunea economică

01        Adîgheia         Maikop              Districtul federal de sud              Caucazul de nord

02        Bașkortostan   Ufa                     Districtul Federal Volga              Urali      

03        Buriatia           Ulan-Ude           Districtul Federal Siberian          Siberia de est      

04        Rep. Altai       Gorno-Altaisk    Districtul Federal Siberian          Siberia de vest    

05        Daghestan       Mahacikala        Districtul Federal de Sud            Caucazul de nord      

06        Ingușetia         Magas                 Districtul Federal de Sud           Caucazul de nord     

07        Kabardino

            -Balkaria           Nalcik              Districtul Federal de Sud            Caucazul de Nord

08        Kalmîkia           Elista                Districtul Federal de Sud            Povoljîe

09        Karaciai
           -Cerkessia          Cerkessk           Districtul Federal de Sud            Caucazul de Nord

10        Rep. Karelia      Petrozavodsk    Districtul Federal Nord-Vestic    Nord

11       Rep. Komi          Sîktîvkar           Districtul Federal Nord-Vestic    Nord

12        Mari El              Ioșkar-Ola         Districtul Federal Volga              Volga-Viatka

13        Mordovia           Saransk             Districtul Federal Volga              Volga-Viatka

14      Rep. Saha
          (Iakuția)               Iakuțk        Districtul Federal Orientul Indepărtat Orientul Indepărtat

15    Osetia de Nord
        -Alania                   Vladikavkaz     Districtul Federal de Sud            Caucazul de Nord

16        Tatarstan             Kazan              Districtul Federal Volga              Povoljîe

17        Tîva                    Kîzîl                 Districtul Federal Siberian          Siberia de Vest

18        Udmurtia            Ijevsk               Districtul Federal Volga              Urali

19        Hacasia              Abakan             Districtul Federal Siberian           Siberia de Vest

20        Cecenia              Groznîi             Districtul Federal de Sud             Caucazul de Nord

21        Ciuvașia             Ceboksarî         Districtul Federal Volga               Volga-Voatka

Ținuturi 

22        Altai                   Barnaul              Districtul Federal Siberian          Siberia de Vest

23        Krasnodar         Krasnodar           Districtul Federal de Sud             Caucazul de Nord

24        Krasnoiarsk       Krasnoiarsk        Districtul Federal Siberian           Siberia de Est

25        Primorie            Vladivostok   Districtul Federal Orientul Indepărtat  Orientul Indepărtat

26        Stavropol            Stavropol            Districtul Federal de Sud             Caucazul de Nord

27        Habarovsk        Habarovsk         Districtul Federal Orientul Indepărtat  Orientul Indepărtat

            Perm (constituit pe 1 decembrie 2005 prin unirea Districtului Autonom Komi-Permiak cu                     Regiunea Perm   Perm                   Districtul Federal Volga           Urali

Regiuni 

28         Amur             Blagoveșcensk    Districtul Federal Orientul Indepărtat    Orientul Indepărtat

29         Arhanghelsk      Arhanghelsk      Districtul Nord-Vestic                      Nord

30         Astrahan            Astrahan            Districtul Federal de Sud                Povoljie

31         Belgorod           Belgorod            Districtul Federal Central                Central-Cernozem

32         Briansk              Briansk              Central                                             Central

33         Vladimir            Vladimir             Districtul Federal Central               Central

34        Volgograd           Volgograd           Districtul Federal de Sud                 Povoljie

35        Vologda              Vologda              Nord-Vestic                                      Nordic

36        Voronej               Voronej               Districtul Federal Central                Central-Cernozem

37        Ivanovo              Ivanovo               Districtul Federal Central                Central

38        Irkutsk                Irkutsk                 Districtul Federal Siberian              Siberia de Est

39        Kaliningrad         Kaliningrad        Districtul Federal Nord-Vestic         Nord-Vestic

40        Kaluga                 Kaluga               Districtul Federal Central                Central

41        Kamceatka          Petropavlovsk
                                        -Kamciatski       Districtul Federal Orientul Indepărtat  Orientul Indepărtat

42        Kemerovo            Kemerovo           Districtul Federal Siberian               Siberia de Vest

43        Kirov                   Kirov                   Districtul Federal Volga                   Volga-Viatka

44        Kostroma             Kostroma            Districtul Federal Central                 Central

45        Kurgan                 Kurgan                Urali                                                  Urali

46        Kursk                   Kursk                   Districtul Federal Central                 Central-Cernozem

47        Leningrad             St. Petersburg      Districtul Federal Nord-Vestic          Nord-Vestic

48        Lipețk                   Lipețk                  Districtul Federal Central                 Central-Cernozem

49       Magadan               Magadan    Districtul Federal Orientul Indepărtat        Orientul Indepărtat

50       Moscova               Moscova               Districtul Federal Central                 Central

51       Murmansk            Murmansk             Districtul Federal Nord-Vestic          Nordic

52       Nijni Novgorod    Nijni Novgorod     Districtul Federal Volga                    Volga-Viatka

53       Novgorod             Novgorod               Districtul Federal Nord-Vestic          Nord-Vestic

54       Novosibirsk          Novosibirsk           Districtul Federal Siberian                Siberia de Vest

55       Omsk                    Omsk                     Districtul Federal Siberian                 Siberia de Vest

56        Orenburg             Orenburg                Districtul Federal Volga                     Urali

57        Oriol                    Oriol                       Districtul Federal Central                  Central

58        Penza                   Penza                     Districtul Federal Volga                     Povoljie

60        Pskov                   Pskov                     Districtul Federal Nord-Vestic           Nord-Vestic

61        Rostov                 Rostov-na-Donu     Districtul Federal de Sud                   Caucazul de Nord

62        Riazan                 Riazan                     Districtul Federal Central                   Central

63        Samara                Samara                    Districtul Federal Volga                     Povoljie

64        Saratov                Saratov                    Districtul Federal Volga                     Povoljie

65      Sahalin           Iujno-Sahalinsk   Districtul Federal Orientul Indepărtat          Orientul Indepărtat

66       Sverdlovsk           Ekaterinburg           Urali                                                   Urali

67       Smolensk             Smolensk                 Districtul Federal Central                 Central

68       Tambov                Tambov                    Districtul Federal Central                 Central-Cernozem

69        Tver                     Tver                         Districtul Federal Central                 Central

70        Tomsk                 Tomsk                      Districtul Federal Siberian                Siberia de Vest

71        Tula                     Tula                          Districtul Federal Central                 Central

72        Tiumen (Тюменская)  Tiumen (Тюмень)       Urali    Siberia de Vest

73        Ulianovsk            Ulianovsk                 Districtul Federal Volga                    Povoljie

74        Celiabinsk           Celiabinsk                Urali                                                  Urali

75        Cita                     Cita                           Districtul Federal Siberian                Siberia de Est

76        Iaroslavl              Iaroslavl                   Districtul Federal Central                  Central

Orașe federale 

77        Moscova                                                Districtul Federal Central                   Central

78        St. Petersburg                                        Districtul Federal Nord-Vestic           Nord-Vestic

Regiuni autonome

79        Evreiască          Birobidjan       Districtul Federal Orientul Indepărtat           Orientul Indepărtat

Districte autonome (автономные округа)

80        Aga Buriatia        Aghinskoe                  Districtul Federal Siberian                 Siberia de Est

83        Neneția                Narian-Mar                Districtul Federal Nord-Vestic            Nordic

86        Hantia-Mansia     Hantî-Mansiisk          Urali                                                   Siberia de Vest

87        Ciukotka              Anadîr          Districtul Federal Orientul Indepărtat           Orientul Indepărtat

89        Iamalia-Neneț      Iar-Zale                      Districtul Federal Urali                         Urali

Lipsdesc numerele 59, 81, 82, 84, 85 și 88, ca urmare se pot remarca 83 de subiecte sau diviziuni teritoriale. Unii autori apreciază că în federație se amestecă în jur de 160 de etnii.

Contopiri de subiecte federale

- 1 decembrie 2005 Regiunea Perm + Districtul Autonom Komi-Permiak → Ținutul Perm

- 1 ianuarie 2007  Ținutul Krasnoiarsk + Districtul Autonom Evenk + Districtul Autonom Taimîr → Krasnoyarsk Krai

- 1 iulie 2007   Regiunea Kamciatka + Districtul Autonom Koriak → Ținutul Kamciatka

- 1 ianuarie 2008   Regiunea Irkutsk + Districtul Autonom Ust-Orda Buriat → Regiunea Irkutsk

- 11 martie 2007 referendun de contopire      data unirii necunoscută    Regiunea Cita + Districtul Autonom Aghin-Buriat → Ținutul Zabaikalski (nu deține număr pe tabelul anterior)

                                                 

Alte propuneri de contopire sunt:

 - contopirea Regiunea Tiumen, Districtul Autonom Iamalo-Neneț și Districtul Autonom Hantî-Mansi în Ținutul Tiumen;

- contopirea orașelor federale Moscova și Sankt Petersburg cu regiunile (oblasturile) din jurul lor respectiv (Regiunea Moscova și Regiunea Leningrad);

- contopirea regiunilor Arhanghelsk, Murmansk, Republicii Komi și a Districtului Autonom Neneț într-un Ținutul Nordic/Arctic, sau într-o Republică Pomor-Neneț.

Districte federale

Federașia Rusă este împărțită în 9 districte federale, patru în Europa, trei în Asia.

Districtele federale nu sunt unități constituente ale Federației Ruse, ci sunt folosite pentru ușurarea muncii administrative a guvernului. Unitățile constituente ale Federației Ruse sunt numite subiecte federale.

Fiecare district include mai multe subiecte federale. Fiecare district federal este condus de un împuternicit prezidențial - reprezentantul plenipotențiar – care are ca sarcină oficială supravegherea agențiilor federale din regiuni.

Districtele federale au fost create în mai 2005 de președintele Vladimir Putin ca parte a unui program mai vast pentru reafirmare a autorității federale. Acest program includea modificarea modalității de alegere a Sovietului Federației, ai cărui membri sunt acum aleși indirect. Președintele Federației a căpătat dreptul să dizolve parlamentele și să demită guvernele subiectelor în cazul în care acestea nu se supun legilor federale.

Reprezentantul plenipotențiar și personalul din subordine constată dacă subiectele au încălcat normele și legile federale și în ce măsură. Deasemenea, ei supervizează procesul de corectare a încălcărilor regulilor și normelor, alându-se mai aproape de evenimente decât autoritățile de la Moscova. Crearea districtelor federale a ajutat la împiedicarea aplicării unor legi locale care contravin legilor federale, sau care încalcă drepturile cetățenilor, dar și la lupta împotriva autoritarismului guvernatorilor sau președinților subiectelor federale, a manipulării poliție sau justiției locale sau împotriva măsluirii alegerilor la nivelul subiectelor federale.

Agențiile federale, în mod deosebit din sistemul judiciar, au fost acaparate de conducerile subiectelor în timpul lui Boris Elțin. Acest proces a fost oprit odată cu numirea Reprezentanților plenipotențiali, care se asigură că buna funcționare a sus-numitelor agenții nu mai este amenințată de elitele locale și de interesele lor.

Reprezentanții plenipotențiali urmăresc punerea în aplicație a unui sistem de rotație a angajaților federali prin toate regiunile pentru a-i împiedica să devină dependenți de liderii locali.

Districtele federale coincid în totalitate din punct de vedere teritorial cu regiunile militare ale Ministerului de Interne și parțial cu regiunile militare ale Ministerului Apărării. Această împărțire permite Reprezentanților plenipotențiali să aibă acces direct la structurile de comandă a armatei și a aparatului de securitate internă. Această organizare a fost un mesaj foarte clar adresat subiectelor federale, obligate să coopereze cu centrul. Mai mult, cei mai mulți reprezentanți plenipotențiali sunt aleși dintre foștii ofițeri de armată sau ai trupelor de securitate internă.

Numele districtului                  Data fondării                Suprafață(km²)        Populație

Districtul Federal Central           18 mai 2000                          652.800     38.438.600 - gălbui

Districtul Federal Sudic              18 mai 2000                          418.500     13.856.700 - roz

Districtul Federal Nord-Vestic   18 mai 2000                        1.677.900       1.358.800 - bleu         

Districtul Federal Orientul Indepărtat  18 mai 2000              6.215.900          629.190 - galben

Districtul Federal Siberian          18 mai 2000                       5.114.800      19.254.300 - albastru

Districtul Federal Ural                 18 mai 2000                       1.788.900      12.082.700 - gri

Districtul Federal Volga               18 mai 2000                       1.038.000      29.900.400 - verde

Districtul Federal Nord-Caucazian 19 ianuarie 2010                170.700        9.496.800 - gri

Districtul Federal Crimeea           21 martie 2014                        26.100         2.352400 - bleu pal

Centrele administrative ale districtelor
1. Moscova, 2. Rostov pe Don, 3. Sankt Peresburg, 4. Habarovsk, 5. Novosibirsk, 6. Ekaterinburg, 7. Nijni Novgorod, 8. Piatigorsk, 9. Simferopol

Districtul Federal Central

Centru administrativ: Moscova

Include:

Regiunea Belgorod

Regiunea Briansk

Regiunea Iaroslavl

Regiunea Ivanovo

Regiunea Kaluga

Regiunea Kostroma

Regiunea Kursk

Regiunea Lipețk

Moscova (oraș federal)

Regiunea Moscova

Regiunea Oriol

Regiunea Riazan

Regiunea Smolensk

Regiunea Tambov

Regiunea Tver

Regiunea Tula

Regiunea Vladimir

Regiunea Voronej

Districtul Federal Sudic

Centru administrativ: Rostov-na-Donu

Include:

Republic Adîgheia

Astrahan

Republica Cecenia

Republica Daghestan

Republica Ingușetia

Republica Kabardino-Balkar

Republica Kalmîkia

Republica Karaciai-Cerkessia

Ținutul Krasnodar

Republica Ossetia-Alania

Ținutul Stavropol

Rostov

Volgograd

Districtul Federal Nord-Vestic

Centru administrativ: St. Petersburg

Include:

Arhanghelsk

Districtul Autonom Neneț

Kaliningrad

Leningrad

Republica Karelia

Republica Komi

Murmansk

Novgorod

Pskov

St. Petersburg (oraș federal)

Vologda

Districtul Federal Orientul Indepărtat

Centru administrativ: Habarovsk

Include:

Amur

Regiunea Autonomă Evreiască

Kamciatka

Districtul Autonom Koriak

Ținutul Habarovsk

Magadan

Districtul Autonom Ciukotsk

Ținutul Primorie

Republica Saha (Iakuția)

Sahalin

Districtul Federal Siberian

Centrul adinistrativ: Novosibirsk

Include:

Republica Altai

Ținutul Altai

Republica Buriatia

Cita

Districtul Autonom Aghin-Buriat

Irkutsk

Districtul Autonom Ust-Orda Buriat

Republica Hakassia

Kemerovo

Ținutul Krasnoiarsk

Novosibirsk

Omsk

Tomsk

Republica Tuva

Districtul Federal Ural

Centrul adinistrativ: Ekaterinburg

Include:

Kurgan

Sverdlovsk

Tiumen

Districtul Autonom Hantî-Mansi

Districtul Autonom Iamalo-Neneț

Celabinsk

Districtul Federal Volga

Centrul adinistrativ: Nijni Novgorod

Include:

Republica Bașkortostan

Republica Ciuvaș

Kirov

Republica Mari El

Republica Mordovia

Nijni Novgorod

Orenburg

Penza

Ținutul Perm

Samara

Saratov

Republica Tatarstan

Republica Udmurtia

Ulianovsk

Districtul Federal Nord-Caucazian

Centrul adinistrativ: Piatigorsk

Include:

Republica Daghestan

Republica Daghestan

Republica Kabardino-Balkaria

Republica Karaciai–Cerkesia

Republica Osetia de Nord–Alania

Republica Cecenia

Ținutul Stavropol

Districtul Federal Crimeea

Această entitate este disputată între Rusia și Ucraina. Rusia o revendică ca parte a sa după ce a anexat-o la începutul anului 2014. Ucraina și comunitatea internațională o consideră în continuare parte a Ucrainei.

Centrul adinistrativ: Simferopol

Include:

Republica Crimeea

Sevastopol (oraș federal)

REPUBLICILE URSS

La dezintegrarea fostei URSS, în finalul anului 1991, existau 15 Republici Sovietice Socialiste, care au optat a deveni state independente.

Republici sovietice                              Țări independente rezultate

1-RSS Armenească                                Armenia

2-RSS Azerbaidjană                               Azerbaidjan

3-RSS Bielorusă                                     Belarus

4-RSS Estonă                                         Estonia

5-RSS Georgiană                                   Georgia

6-RSS Kazahă                                        Kazahstan

7-RSS Kirghiză                                      Kîrgîstan        

8-RSS Letonă                                         Letonia

9-RSS Lituaniană                                   Litoania                                  

10-RSS Moldovenească                         Republica Moldova

11-RSFS Rusă                                        Rusia                                      

12-RSS Tadjikă                                      Tadjikistan     

13-RSS Turkmenă                                  Turkmenistan

14-RSS Ucrainiană                                 Ucraina

15-RSS Uzbekă                                      Uzbekistan

Republicile sovietice aranjate după regiuni

          

RSFS Rusă

Republicile baltice

RSS Estonă

RSS Letonă

RSS Lituaniană

Caucaz (Republicile transcaucaziene)

RSS Armenească

RSS Azerbaidjană

RSS Georgiană

Republicile central–asiatice

RSS Kazahă

RSS Kirkiză

RSS Tajikă

RSS Turkmenă

RSS Uzbekă

Republicile vestice

RSS Bielorusă

RSS Moldovenească

RSS Ucrainiană

Alte republici de început

- Armenia, Azerbaidjanul și Georgia au format între 1922 – 1936 RSFS Transcaucaziană.

- R.S.S. Karelo-Finică a existat între 31 martie 1940 – 16 iulie 1956.

- In timpul amenințării intervenției străine, teritoriul Republicii Orientului Indepărtat a fost scoasă formal din componența Rusiei pentru a deveni un stat tampon pe 6 aprilie 1920, pentru ca numai doi ani mai târziu, pe 15 noiembrie 1922, să redevină parte a RSFS Ruse. Capitala acestei republici efemere a fost Verhneudinsk (azi Ulan-Ude) până în octombrie 1920, iar, după această, dată, Cita.

- In timpul războiului polono–sovietic din 1919–1922 a existat o tentativă de proclamare a RSS Poloneze, încercare făcută de Comitetul Revoluționar Provizoriu Polonez din Bialystok, comitet condus de Julian Marchlewski.

Un scurt istoric al republicilor sovietice socialiste

1922 – Formarea Uniunii Sovietice de patru republici: RSFS Rusă, RSFS Transcaucaziană, RSS Ucrainiană și RSS Bielorusă.

1924 – RSS Turkmenă și RSS Uzbekă se separă din RSSA Turkestan. Este formată RSSA Moldovenească în cadrul RSS Ucrainiană.

1929 – RSS Tajikă se desprinde din RSS Uzbekă.

1936 – în conformitate cu Constituția sovietică din 1936, RSSA Kazahă și RSSA Kirkiză de desprind din RSFS Rusă, fiind proclamate RSS Kazahă și RSS Kirkiză.

1936 – RSFS Transcaucaziană se împarte în RSS Georgiană, RSS Armenească și RSS Azerbaidjană.

1939 – Partea răsăriteană a Poloniei (cunoscută și cu numele de Kresy) este anexată de URSS, fiind împărțită între RSS Bielorusă și RSS Ucrainiană.

1940 – Estonia, Letonia și Lituania sunt ocupate și transformate în RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană.

1940 – Este creată RSS Karelo-Finică prin transformarea RSSA Kareliană din cadrul RSFS Rusă.

1940 – Partea apuseană a RSSA Moldovești (Transnistria), împreună cu o parte a teritoriului cedat de România (Basarabia), formează RSS Moldovenească. Partea răsăriteană a RSSA Moldovenești, la fel ca și partea nordică a Bucovinei cedată odată cu Basarabia, devin parte a RSS Ucrainiană.

1941 – Lituania se răscoală și își proclamă independența în 1941, dar este imediat ocupată de Germania Nazistă.

1944 – RSFS Rusă anexează Republica Populară Tuviniană.

1944 – Țările baltice și Basarabia sunt reocupate de Uniunea Sovietică.

1944 – Încep deportările popoarelor caucaziene și crimeene, pedepsite în mod colectiv pentru colaboraționism. Toate regiunile și republicile autonome sunt reorganizate.

1945 – O parte a Prusiei Răsăritene este luată Germaniei și anexată de RSFS Rusă ca exclava Regiunea Kaliningrad.

1945 – RSSA Crimeea se transformă în Regiunea Crimeea, rămânând în cadrul RSFS Rusă.

1945 – Insulele Kurile și sudul Sahalinui sunt anexate de RSFS Rusă

1945 – Ucraina Subcarpatică cedată de Cehoslovacia este integrată în RSS Ucraniană.

1954 – Crimeea este transferată de la RSFS Rusă la RSS Ucrainiană.

1956 – RSS Karelo-Finică redevine RSSA Kareliană în componență RSFS Rusă.

Cronologia declarațiilor de independență

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a încetat să mai existe pe 26 decembrie 1991 prin declarația nr. 142-H a Sovietului Suprem al Republicilor Uniunii Sovietice,[1] recunoscând independența a douăsprezece republici ale Uniunii Sovietice, și crearea Comunității Statelor Independente (CSI). În ziua precedentă, 25 decembrie 1991, Președintele Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a demisionat, declarând funcția sa desființată. În aceeași zi, seara la 19:32 drapelul Uniunii Sovietice a fost coborât de pe Cremlin și înlocuit cu tricolorul rus. În săptămânile anterioare, 11 din republicile sovietice au semnat Protocolul de la Almatî, înființând oficial CSI și declând încetarea existenței Uniunii Sovietice.[2][3] Desființarea Uniunii de asemenea a marcat și sfârșitul Războiului Rece. Revoluțiile de la 1989 și dezmembrarea Uniunii Sovietice a condus la încheierea unei ostilități de multe decenii dintre Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și Pactul de la Varșovia, care a fost o caracteristică definitorie a Războiului Rece.

Multe dintre fostele republici sovietice au menținut relații strânse cu Rusia și au format organizații multilaterale cum ar fi Comunitatea Economică Euroasiatică, Uniunea Statală Rusia-Belarus, Uniunea Vamală Euroasiatică, Uniunea Euroasiatică pentru a consolida cooperarea economică și de securitate a acestor state.

 Lituania -11 martie 1990

 Letonia (tranzițională) – 4 mai 1990

(efectivă) – 21 august 1991

 Abhazia (care apartine Georgiei) – 25 august 1990

 Transnistria (față de Republica Moldova) – 2 septembrie 1990

 Georgia – 9 aprilie 1991

 Găgăuzia (față de Republica Moldova) - 19 august 1991

 Ucraina – 24 august 1991

 Belarus – 25 august 1991

 Republica Moldova – 27 august 1991

 Kirghiztan – 31 august 1991

 Uzbekistan – 1 septembrie 1991

 Nagorno-Karabah (față de Azerbaidjan) – 2 septembrie 1991

 Tadjikistan – 9 septembrie 1991

 Armenia – 21 septembrie 1991

 Azerbaidjan – 18 octombrie 1991

 Turkmenistan – 27 octombrie 1991

 Republica Cecenă Icikeria (față de Federația Ruse) - 1 noiembrie 1991

 Osetia de Sud (față de Georgia) – 28 noiembrie 1991

 Rusia – 12 decembrie 1991 (în această zi Sovietul Suprem al RSFS Ruse a ratificat oficial Acordurile de la Belaveja, denunțând Tratatul Uniunii din 1922, și a convocat deputații ruși din Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice).

Kazahstan – 16 decembrie 1991