ROMA V - OMBILICUS URBIS (FORUM ROMANUM)

Ombilicus urbi era centrul simbolic al orașului, pornind de la care se măsurau toate distanțele în Roma antică. Era situat în Forum Romanum unde ăncă i se mai văd urmele. Vestigiile lui se găsesc alături de Arcul de triumf al lui Septimius Severus și în spatele Rostrelor. La origine era placat cu marmură, dar astăzi nu mai există decât baza sa de cărămidă, înaltă de 2 metri și cu un diametru de 4,45 metri.

Legenda a legat existența Ombilicului de întemeietorul Romulus. Când a fondat oraşul, exista o groapă circulară în Forum. Primele fructe ale anului au fost aruncate în acea groapă drept un sacrificiu şi, apoi, toţi noii cetăţeni ai Romei au aruncat câte un pumn de pământ în acel loc de origine al lor.

Mundus (lume) prezență cunoscută numai din suese literare, a fost o structură subterană, considerată drept port spre infern. Se pare că Ombilicus Urbis Romae se afla deasupra acelui Mundus subteran. Conform ritualului, Mundus era deschis numai trei zile pe an, zile considerate nefaste și când trazacțiile oficiale erau interzise. In acele zile puteau să acționeze spiritele rele scăpate din infern.

            Ombilicul din zidărie pare a fi fost amrnajat în sec.al 2-lea e.A, dar ruina care se vede astăzi aparține epocii lui Septimius Severus. Construirea arcului său de triumf a fost împiedicată de vechiul Ombilicus, așa că a procedat la reconstruirea lui  ceva mai departe. Fragmente ale vechiului monument au fost utilizate la cel nou.

            Ombilicus este considerat o structură distinctă în raport cu Aureum milliarium (Mila de Aur), care a fost construită de Augustus și a avut accelași scop de a fi reper pentru măsurarea distanțelor, a distanțelor din Imperiu.

ROMA - LISTA ARCURILOR DE TRIUMF DIN ROMA

Arcurile de trimf sunt monumente specufic romane, cu plan patrulater și cu una sau mai multe deschideri terminate cu boltă. Acest tip de construcție comemorativă a fost adoptată de romani pentru a fi mai fastuoasă decât cooloanele sau piedestalele care susțineau statui ale eroilor onorați.

Arcurile de triumf sau comemorative erau monumente de artă menite să celebreze una, sau mai multe victorii. Deasupra boltei sau a bolților ce străpungeau masivitatea zidăriei se găsea un antablament și un atic. Aceste lucrări triumfale au luat naștere în Roma antică, fiecare fiind dedicat unui general sau împărat victorios. La Roma arcurile de triumf sau comemorative erau plasate chiar în oraș, pe când în alte situații se găseau la intrarea în oraș. La Roma ele s-au ridicat în forumuri, în mijlocul unor piețe, pentru a susține un apeduct și chiar ca porți ale unor ziduri de apărare, Servian sau Aurelian.

Arcurile de trimf ale Romei:

-      Arcul lui Arcadius, Honorius și Theodosius I-ul -  405 e.N; - Câmpul lui Marte – în onoarea împăraților Theodosius I-ul, Arcadius și Honorius

-          Arcul lui Augustus – 29-19 e.A. – Forum Romanum – în onoarea lui Augustus

-          Arcul lui Claudius – 46-52/53 e.N. – Câmpul lui Marte – în onoarea lui Claudius

-          Arcul lui Constantin – 315 e.N. – Calea Triumfală – în onoarea lui Constantinus I

-     Arcul Divinului Constantin și Arcul lui Janus Quadrifons – 356 e.N. – Velabrum – în onoarea lui Constantius al II-lea

-    Arcul lui Dolabella și Silanus – 10 e.N. – Caelius – în onoarea lui Publius Cornelius Dolabella și a lui Gaius Iunius Silanus

-          Arcul lui Drusus – 9 e.A.-23 e.N – Via Appia și Forum Romanum – în onoasrea lui Nero Claudius Drusus și a lui Julius Caesar Drusus

-          Arcul lui Deusus și Germanicus – 19 e.N – Forumul lui Augustua – în onoarea lui Nero    Claudius Drusus Germanicus

-          Arcul lui Gallianus - 262 e.N. – Esquilin – în onoarea lui Gallianus

-         Arcul lui Gratianus, Valentinianus și Theodosius – 379-383 e.N. – Câmpul lui Marte – în onoarea lui Gratianus, Valentinianus și a lui Theodosius al II-lea

-        Arcul lui Lentulus și Cripinus – 2 e.N. – Muecia – în onoarea lui Titus Quinctius Crispinus Sulpicianus și a lui Lucius Cornelius Lentulus

-       Arcul lui Marcus Aurelius – 176 e.N. – Câmpul lui Marte – în onoarea lui Marcus Aurelius

-        Arcul lui Nero – 58-62 e.N. – Capitoliu – în onoarea lui Gnaeus Domitius Corbulo

-       Arcul Nou sau al lui Diocletianus – sf. sec.al 3-lea e.N. – Câmpul lui Marte – în onoarea    lui Diocletianus ?

-        Arcul lui Octavius – sec. 1 e.A. – Palatin – în onoarea lui Gaius Octavius

-        Arcul Pietății (Pietatis) - ? – Câmpul lui Marte - ?

-     Arcul lui Septimiua Severus – 203 e.N. – Forum Romanum – în onoarea lui Septimius Severus, Caracalla și Geta

-     Arcul lui Septimius Severus (Arcus Argentariorum) – 204 e.N. – Forum Boiarium – în onoarea lui Septimis Severus, a soției sale, a lui Caracalla și a soției sale Plautilla, a lui Geta și a lui Gaius Fulvius Plautianus, prietenul lui Septimius Severus și tatăl Plautillei.

-         Arcul lui Scipio Africanul – 190 e.A. –Capitoliu – în onoarea lui Scipio Africanul

-         Arcul lui Tiberius – 16 e.N – Câmpul lui Marte – în onoarea lui Tiberius

-         Arcul lui Tiberius – 16 e.N. – Forum Romanum – în onoarea lui Tiberius

-         Arcul lui Vespasianus și Titus – 81 e.N. – la baza Palatin – în onoarea lui Titus

ROMA V - ARCUL DE TRIUMF AL LUI SEPTIMIUS SEVERUS (FORUM ROMANUM)

Arcul a fost ridicat în anul 203 e.N, fiind ornat deasupra cu statuile lui Septimius Severus, ale fiilor săi Caracalla și Geta, precum și o statuie a Victoriei. El se află la capătul vestic al Forumului roman, la baza colinei Capitoliu. Este o construcție ce cuprinde un arc central mare și două mai mici în lateral. Pe aticul fiecărei fațade sunt săpate inscripții largi dedicatorii. La început literele săpate erau acoperite cu unele de bronz, care astăzi au dispărut. O quadrigă de bronz, condusă de împărat și de fii săi încorona monumentul. O scară permite accesul pe platforma superioară.

Tipul arhitectural al acestui arc trimfal a inspirat și Arcul de triumf al lui Constantin, precum și Arcul Carrousel din Paris, la începutul sec.al 19-lea.

Intre anii 197–202 e.N, împăratul repurtase o serie de victorii asupra parților și organizase o nouă provincie dincolo de Eufrat, Mesopotamia, provincie ce mai aparținuse Romei pe timpul lui Traian (98-117 e.N.), dar fusese părăsită de Hadrianus (117-138 e.N.). In dedicația monumentului se aflau numele de eroi. Numai cel al lui Geta a fost șters ulterior, fiind asasinat de propriul frate Caracalla pentru a succeda singur la tronul tatălui.

Patru coloane corintice se detașază pe fațada arcului formând un fals portic. Decorațiunea este abundentă. Prizonieri înlănțuiți sunt sculptați la bazele coloanelor. Panourile de pe fațadă sunt îngreunate prin divizarea în registre separate de șnururi adânci și de popularea cu personaje foarte mici. Acest gen de prezentare genială la arcurile triumf, crează aici un efect de confuzie. Cu toate acestea, arcul acesta este unul dintre cele mai impunătoare și atractive monumente ale Forum-ului și ale Romei de astăzi.