ROMA V - FORUMUL LUI VESPASIANUS (FORUMUL PĂCII)

Sub împăratul Vespasianus (69-79 e.N) a fost construită o altă esplanadă centrală, la nord de Forum Romanum, separată de Forumul lui Augustus și de cel al lui Caesar de strada Argiletum, stradă care unea Forum Romanum cu cartierul Suburus. Această amenajare se găsea, în fapt, la răsărit de Forumul lui Augustus, înspre Colosseum. De altfel, după toate asdăugirile ulterioare a rămas porțiunea cea mai răsăriteană a Forumurilor Imperiale.

            La origine acest complex edilitar nu a fost considerat unul din Forumurile Imperiale. A primit această denumire într-o epocă mult mai târzie. La începuturi a fost cunoscut sub numele de Templul Păcii (Templum Pacis).

            Avea o concepție aparte față de forumuri. Se prezenta sub forma unui mare patrulater înconjurat de porticuri pe trei laturi, templul fiind înglobat în porticul din spate. Porticurile se rezemau pe coloane executate din porfir roșu de Assuan. In lungul laturilor laterale se găseau două exegre dreptunghiulare. In fața templului se afla un altar. Plasată în centrul templului, statuia păcii purta în mâna dreaptă o frunză de palmier și era urcată pe un podium flancat de două blocuri de travertin, despre care se presupune că ar fi aparținut templului din Ierusalim. Templul conținea obiectele jefuite la Ierusalim din templul evreilor: sfeșnicul cu șapte brațe, tablele Legilor lui Moise și trompetele de argint, care figurează și pe arcul de triumf al lui Titus.

            De fiecare parte a templului și în prelungirea coloanelor se concepuseră două mari corpuri, cu camere pentru gândire, după moda greacă și pentru biblioteci, după concepția latină (Bibliotaca Pacis). Biblioteca conținea, printre altele, operele lui Galianus și ale lui Lucius Aelius. In unghiul din stânga al pieții, ocupat de bibliotecă, s-a instalat biserica Sfinții Cosma și Damian, cu intrare dinspre Forum Romanum.

Zona centrală a incintei nu era dalată ca pentru o piață, fiind aranjată ca grădină, cu bazine de apă și cu socluri prntru statui. Statuile și aranjamentul au transformat complexul într-un veritabil muzeu în aer liber.

            Complexul monumental a fost amenajat pentru a celebra cucerirea Ierusalimului și încheierea războiului civil în urma căruia Vespasianus ocupase tronul. A fost promis și gândit de împărat în anul 71 e.N, după cucerirea Ierusalimului de către fiul său Titus, dar a fost consacrat mai târziu.

Forumul lui Vespasianus în centru stânga,
alipit cu spatele de basilica lui Maxentius

Pe pereții poricului din spate a fost afișată Forma Urbis Severiana, harta din plăci de marmură a Romei antice, gravată în timpul lui Septimius Severus, la începutul sec.al 3-lea e. N. Această operă a parvenit zilelor noastre numai parțial. Harta avea 18 metri lungime și 13 metri înălțime și se întindea pe 151 de plăci așezate pe 11 rânduri.

Practic nu a mai rămas nimic din acest forum, cu excepția unei porțiuni de zid ți a unei exedre, ambele elemente fiind refolosite la Torre dei Conti în evul mediu.

ROMA V - FORUMUL LUI AUGUSTUS

Tânărul Octavianus, nepotul și fiul adoptiv al lui Caesar, a promis să ridice un templu pentru zeul Marte Invingătorul (Mars Ultor) pe timpul bătăliei de la Philippi, în anul 42 e.A, bătălie în care, împreună cu Maecus Antonius, a învins și a trimis la moarte pe asasinii lui Caesar, pe Brutus și Cassius.

Templul a fost inaugurat patru decenii mai târziu, în anul 2 e.A, cuprins pe a doua esplanadă a Forumului ridicat de el. Forumul lui Augustus s-a alăturat, în ordine cronologică altor două existente, Forum Romanum ȘI Forumul lui Caesar. Acesta era destinat în special exercitării justiției și a fost finanțat din prada strânsă pe timpul ultimului război civil.

In anul 31 e. A, au început lucrările pe un teren cuprins între vechiul forum republican și cartierul Suburus situat la nord între Viminal și Esquilin. Deschiderea lucrărilor a  necesitat importante demolări. Pentru a izola noua piață de maghernițele din Suburus și de incendiile care se produceau fregvent, Octavianus a dispus ridicarea unui mare zid, a cărui formă neregulată demonstrează dificultățile întâmpinate de constuctori. Zidul acela constituia partea de fund a forumului. Laturile de sud-est și de nord-vest erau prevăzute cu câte un hemiciclu a căror formă se poate distinge. Aici se desfășurau acținile din justiție cele mai importante.

Forumul era împodobit cu o adevărastă tapițerie de statui diverse, în total 108 statui. Nișele prevăzute în pereți adăposteau statui din bronz, sau de marmură, ale romanilor celor mai iluștri, care, după spusele lui Suetonius făcuseră din Roma din așa de mică, atât de mare. Figurau: Eneas, Ankhises, Ascanius, regii din Alba, strămoși familiei Julia, Romulus, Marius, Sylla și alți generali renumiți ai Republicii. Prin importanța acordată strămoșilor săi, Augustus a dorit să-și întărească puterea și autoritatea ca deschizător de dinastie. In forum erau glorificate și victoriile romane prin cariatide care reprezentau popoarele învinse. Printre alte bogății se găsea și statuia de fildeș a zeiței Atena Alea, sculptată de Endoeus, statuie pe care Augustus a adus-o din templul ei de la Tegeea.

Pe axa și în fața templului, se găsea o statuie ecvestră a lui Augustus.

In centrul și în spatele incintei era plasat templul lui Mars Ultor (Invingătorul), la care se ajungea urcând o scară majestoasă. Unele coloane ale fațadei și din partea dreaptă a edificiului au fost reașezate la verticală. Templul acesta a jucat un rol foarte important în viața publică. Aici se păstra, ca relicvă, sabia lui Caesar. Tot aici primeau toga virilă membrii familiei imperiale, ceremonie ce marca trecerea de la copilărie la bărbăție (către 17 ani). Magistrații trimiși în provincii erau investiți aici cu comandamentul (imperium) și tot aici raportau despre trofeele victoriilor la reîntoarcere. Armele și alte bunuri jefuite de la inamici erau stocate pentru un timp în forum.

Senatorii se reuneau aici pentru a decide pentru război sau pace.

Existau două porticuri, cu rol de basilici, de o parte și de alta a templului, înaintea hemiciclurilor. Intre coloane erau plasate statui. In spatele porticului din stânga exista o sală, în fața căreia au fost redresate două coloane. Ea adăpostea o statuie colosală a zeului Marte, sau a lui Augustus.

Intre templu și basilici, două scări făceau legătura între forum și cartierul Suburus. Intre basilica din dreapta și templu, alături de trei coloane redresate, se găsea intrarea încadrată de un arc frumos, numit arcul lui Pantani. Cea mai bună perspectivă se obține de pe Via Tor de Conti.

Succesorii lui Augustus au continuat să înfrumusețeze ansamblul. Tiberius (14-37 e.N) a ridicat, de o parte și de alta a templului, două arcuri de triumf în onoarea lui Drusus și Germanicus, pacificatorii Germaniei și Paannoniei (fiu și nepot al împăratului). Impăratul Claudius (41-54 e.N) a continuat de a prezida aici acțiuni în justiție.

Ultima mărturie despre Forumul lui Augustus provine din anul 395 e.N. Datele arheologice vorbesc de dezmembrarea forumului în prima jumătate a sec.al 6-lea e.N ca urmare a unei grave distrugeri suferite într-un cutremur, sau pe timpul jafurilor barbare. A fost unul dintre primele mari edificii publice care a dispărut la Roma. In sec.al 9-lea pe podiumul templului în ruină s-a așezat o mică mănăstire.

             

ROMA V - FORUMUL LUI CAESAR

Caesar a căutat pentru forumul său un amplasament central, la baza Capitoliului și în imediata apropiere a Forumului Romanum. Pentru aceasta a trebuit să deplaseze Curia Hostilia și Comitium, ambele edificii făcând parte din Forum Romanum. In acelaș timp a trebuit să cumpere și  demoleze locuințele bogate care ocupau terenul, achiziție care l-a costat suma exorbitantă de 60 de milioane de sesterți, după cele relatate de prietenul său Cicero. După informațiile lui Suetonius, biograful a doisprezece caesari, suma avansată ar fi fost de 100 de milioane. Tranzacțiile au început în anul 54 e.A, atunci când Caesar se îmbogățise prin prada din războiul galic (58 -51 e.A). Lucrările au putut începe în anul 51 e.A.

Forumul lui Caesar era o vastă piață rectangulară ale cărei laturi lungi se întindeau aproape paralel cu strada Clivus Argentarius. La est se întindea până la Curie. Iar la vest până la actuala Via di San Pietro in Caecere.

Domitianus a întreprins o restaurare. Forumul suferise după incendiul care a distrus o parte din Capitoliu, în anul 80 e.N, pe când trăia încă Titus. Trainanus a terminat lucrările atunci când și-a construit propriul forum grandios în apropiere.

Pe suprafața eorumului se observă de la început trei coloane bogat sculptate. Ele au aparținut templului zeiței Venus Genitrix și datează din epocile lui Domitianus, sau traianus. Cesar estima că familia sa, Julia, descindea din Venus prin intermediul lui Eneas, fiul zeiței, și al lui Iulius fiul lui Eneas. El a decis că să-i dedice zeiței un templu după victoria sa de la Pharsales, din anul 48 e.A, împotriva lui Pompeius Mgnus, victorie după care Pompeius a fost ucis de Ptolemeu al XIV-lea, fratele Cleopatrei.

Templul era situat în partea de nord a forumului și a devenit u veritabil muzeu. Pe lângă statuia lui Venus, plasată în cella, se mai putea admira o statuie din aur a Cleopatrei și picturi grecești. In fața templului se ridica statuia ecvestră a lui Caesar. Calul lui era un animal extraordinar pentru că era reprezentat cu saboți, curios concepuți, astfel încât să semene cu picioare umane. Această curiozitate marca o intervenție divină, prin care se prevedea, conform prezicătorilor, conducerea lumii pentru Caesar.

Imprejurul forumului se deschideau magazine, încă vizibile astăzi sub vechea stradă Clivus Argentarius. In lungul laturilor care urmăreau Clivus Argentarius, a fost adăugat pe timpul lui Traian, în sec.al 2-lea e.N, un portic din care au rămas două rânduri de coloane de granit. Porticul a fost identificat drept basilica Argentaria, unde ăși aveau afacerile cei ce ocupau schimburile de bani și cu alte schimburi financiare.

Resturile Forumului lui Caesar pot fi studiate astăzi din străzile încojurătoare apropioate, din Via dei Fori Imperiali și din Via di San Pietro in Carcere, care urcă spre Capitoliu.