ROMA - COLOANA ROSTRALĂ A LUI AUGUSTUS XXXX 2

   Coloana rostrală a lui Augustus  (Columna rostrata Augusti) a fost ridicată în Forum romanum după întoarcerea lui Octavius din războiul civil, către anul 36 e.A. Era menită să comemoreze victoria lui asupra lui Sextus Pompeius şi purta deasupra statuia viitorului împărat. Octavius, viitorul împărat Octavianus Augustus s-a aflat într-o permanentă stare de beligeranță cu opozantul Sextus Pompeius, Chiar după ce învinsese coaliția republicană la Philippi, condusă de Brutus și Cassius, triumvirii din cel de al doilea triumvirat au mai avut de înfruntat opoziția lui Sextus Pompeius, care se întărise militar și, mai ales naval, în Sicilia. Primele două bătălii navale purtate de trimvirat împotriva rebelului, în anii 37 și 36 e.A, au fost înfrângeri, dar în cea de a treia Sextus a pierdut puterea mării și a trebuit să se refugieze din Sicilia . Victoria navală decisivă a aparținut lui Agrippa, iar Sextus a fost capturat la Milet și executat în anul următor, 35 e.A. Coloana a trebuit ridicată în onoarea generalului învingător, în onoarea lui Agrippa, așa că ea a putut dispărea cu ușurință în perioadele ulterioare de transformări din Forumul romanum, nefiind legată direct de faptele lui Augustus.

ROMA - COLOANA ROSTRALĂ A LUI AEMILIUS PAULLUS XXXX 2

          Coloana rostrală a lui Aemilius Paullus (Columna rostrata Aemilii Paulli) a fost ridicată în onoarea lui Marcus Aemilius Paullus pe Capitoliu. Era ornată cu prove de nave și a fost realizată în anul 255 e.A. Coloana a dispărut în anul 172 e.A, lovită de un fulger.

O coloană rostrală era, în Grecia și Roma antică, o coloană triumfală de mari dimensiuni destinată a comemora o victorie navală,  sau alte expediții maritime victorioase. In mod tradițional provele navelor capturate erau inserate în fusul coloanei.

Obiceiul înălțării unor astfel de coloane a fost preluat și de unele state moderne, precum coloana din fața bursei vechi de la Sankt Petersburg, cea de la Columbus Circle, la New York, sau cea din Place des Quinconces, de la Bordeaux.

ROMA - STATUIA COLOS A LUI CONSTANTIN CEL MARE XXXX 1

       Colosul lui Constantin a fost o statuie colosală monolit a împăratului Constantin cel Mare (280-337 e.N.), statuie care ocupa odinioară absida de vest a basilicii lui Maxentius (terminată de Constantin cel Mare), basilică aflată în Forum romanum în partea sud-estică. Diverse părți ale colosului sunt expuse în curtea Palatului Conservatorilor din Muzeele capitoline.

Capul enorm, brațele ți gambele au fost sculptate în marmură, în timp ce restul corpului se compunea dintr-un miez de cărămidă și un schelet de lemn, fiind acoperit, probabil, de bronz aurit. Dacă se judecă după piasele rămase, statuia putea atinge în jur de 12 metri, Capul are înălțimea de 2,50 metri și fiecare picior are mai mult de doi metri lungime.

Capul este sculptat în stilul tipic, abstract și hieratic al epocii constantiniene, în timp ce alte părți ale corpului sunt sculptate într-o manieră naturalistă, până la lobul urechilor și la venele aparente ale antebrațului. Expresia feței, impersonală, frontală, era, probabil destinată  să exprime natura divină a împăratului., în afara condiției umane. Nasul curbat, maxilarele, bărbia proeminentă sunt caracteristice tuturor imaginilor lui Constantin.

Destinația precisă a statuii a pus probleme cercetătorilor. S-a presupus că statuia a fost realizată către anii 312-315 e.N, apoi remaniată după 325 e.N.

Marea basilică de la limita de nord a Forului romanum a fost începută în 307 e.N de către co-împăratul Maxentius și terminată de Constantin, după victoria sa asupra lui Maxentius în bătălia de la podul Milvius, în 312 e.N. Se pare că împăratul Constantin a reorientat edificiul, transferând în partea de sud intrarea principală și adăgând la nord o nouă absidă, cea care ar fi trebuit să adăpostească colosala statuie.

Colosul, a fost dedicat, probabil, lui Maxentius, înainte de a deveni al învingătorului Constantin. Colosul a fost jefuit în antichitatea tardivă, cu scopul probabil de a se recupera părțile de bronz.

Piesele de marmură mutilate au fost aduse la lumină în 1487. Vestigiile care au supraviețuit sunt depuse în curtea Palatului Conservatorilor, pe colina Capitoliu.  Se disting: brațul drept îndoit la cot, capul, genunchiul drept, o mână dreaptă, gamba stângă, talpa dreaptă, genunchiul stâng și talpa stângă. In mod straniu au subzistat două mâini drepte destul de diferite. S-a presupus că statuia a fost reprelucrată la un moment dat, către sfârșitul domniei lui Constantin, pentru a se înlocui o mână ce ținea un sceptru cu una care ținea un simbol creștin. Această schimbare a colosului nu a fost dispusă de însuși Constantin, deoarece deși s-a arătat favorabil creștinilor el nu s-a creștinat până la sfîrșitul vieții. A fost creștinat în stare de inconștiență pe patul de moarte, de către credinciosul episcop arian, Eusebios de Caesareea..

Părțile de marmură au fost restaurate în anii 2000-2001.