BOGĂȚIA ROMÂNILOR - 2018 - veste bună

Un raport al băncii elveţiene Credit Suisse face o dezvăluire de senzație: românii sunt pentru prima dată mai bogați decât toți vecinii din țările din jurul României

Un raport al băncii elveţiene Credit Suisse are deja ecouri în presa maghiară: “Pentru prima dată în istorie, românii sunt mai bogați decât ungurii”, scrie Dailynews Hungary. 

În anul 2018, averea pe cap de adult în România este estimată la 42.282 USD, față de 41.118 USD în Ungaria, 30.224 USD în Bulgaria, 19.582 USD în Serbia, 5.204 USD în Ucraina și 3.837 USD în Moldova, se arată în raportul “Global Wealth 2018” al Credit Suisse, potrivit Business Review.

Cu toate acestea, românii rămân cu mult în urmă față de cetățenii din țările cu economii puternice precum Marea Britanie, Germania sau Franța.

În urmă cu 18 ani, românii aveau averea pe cap de adult estimată la doar 3000 de dolari americani, cu mult mai puțin decât nivelul la care se aflau ungurii ( aproximativ 11,800 de dolari) sau chiar de cetățenii Georgiei ( aproximativ 4500 de dolari). Însă în 2018 românii sunt considerați mai bogați de aproape două ori decât argentinienii sau rușii, și cam de trei ori mai bogați decât brazilienii, potrivit raportului băncii elveţiene Credit Suisse.

STALIN și CONFERINȚA de la POSDAM

Conferința de la Posdam, din iulie 1945, a fost cea de a treia și ultima a conducătorilor țărilor Aliate antinaziste. Roosevelt, de care Stalin era mai apropiat decât de Churchill murise, la trei săptămâni după Conferința de la Ialta, iar Churchill a părăsit Conferința în a doua parte deoarece pieduse alegerile din țara sa și a fost înlocuit de Clement Attlee.

            Stalin a ajuns la Posdam însoțit de demnitarii de Curte și pe fondul unor pregătiri demne de un Impărat. Trenul blindat care l-a transportat a parcurs 1923 de kilometri pe un teritoriu controlat în întregime de Armata Roșie și supravegheat cu acea ocazie de 18.515 de oameni ai NKDV, un gardian la 100 de metri.

            Delegația sovietică a dispus în orășelul german de 56 de vile ce înconjurau vechiul hotel în care locuise generalul Ludendorff, în care s-a instalat Stalin. Protecția delagației a fost asigurată de șapte regimente ale NKDV și de 1500 de oameni din trupele speciale.

             La Posdam i-a parvenit lui Stalin vestea că americanii dețineau bomba atomică, deși fusese avertizat de spionii săi că se făceau cercetări intense. La Posdam a înțeles gravitatea situației. Pe deasupra l-a iritat franchețea lui Truman, în comparație cu amabilitatea și rafinamentul lui Roosevelt. Finalizarea tratativelor a fost lăsată în sarcina miniștrilor de experne, dar s-a împotmolit repede. Războiul Rece  a început convențional cu Doctrina Truman (martie 1947) și cu planul Marshall (mai 1947).

HITLER și STALIN - FORȚE ARMATE LA 22 IUNIE 1941

        Armata Roșie a lui Stalin număra la începutul răzoilui 186 de divizii , fără a pune la socoteală gărzile de frontieră și trupele speciale NKDV. Wehrmahtul lui Hitler, cel care ataca prin surprindere în primele ore ale zilei de 22 iunie 1941, dispunea de numai 153 de divizii.

In ajunul asaltului german armata lui Stalin dispunea de o dotare mult superioară. Numărul tunurilor și al mortierelor era identi cu al germanilor, de 39000, dar aviația sovietică dispunea 9.000 de aparate de zbor contra 4.400 aparate germane și de 11.000 de tancuri contra a a 4.000  ale germanilor. Dar din această superioritate materială nu va rămâne nimic după primele trei zile de comflit, din cauza lipsei de pregătirew pentru răzoi a Armatei Roșii.

Armata germană de asalt a fost îndreptată de Hitler pe trei direcții, spre Moscova, spre Leningrad și spre sud-est prin Moldova și Ucraina, direcție pe care s-au alăturat și Armatele române. Armata germană dispunea de aproape patru milioane de oaneni pregătiți și bine echipați. Pentru a li se opune germanilor Armata Roșie dispunea de trei milioane de oameni prost pregătiți și prost echipați. Stalin a plătit scump prin comortamentul său ezitant, dar și prin epurarea impusă de el în râdul ofițerilor de rang înalt și mijlociu pe timpul Marii Terori din de la sfârșitul anilor 1930.

Timp de luni întregi Stalin s-a aflat mereu în urma evenimentelor, piezându-se printre accese de mânie furioase, hotărâri absurde și măsuri brutale care îl caracterizau. Războiului și primelor înfrângeri catastrofale a știut să le răspundă doar acumulând măsuri polițienești.

După bătălia de la Stalingrad, pe 3 martie 1943 se va autointitula mareșal și potrivit noului rang a început să apară în public în uniformă albă cu nasturi de aur. Succesele militare obținute de Armata Roșie între 1943 și 1945 au fost rezultatul unei perioade de ucenicie de un an și jumătate, atât pentru cei de pe front cât și pentru Stalin. Acea perioadă a costat un an și jumătate de insuccese militare, echivalentul a șase milioane și jumătate de morți și de prizonieri.

Este demn de amintit că la sfârșitul lunii ianuarie 1943, URSS avea pe câmpul de luptă 535.000 de oameni, iar Germania numai 230.000, deci un raport al forțelor umane de 2:1. La tancuri URSS avea 1300 de unități , iar Germania numai 450, deci un raport de 3:1. Germania nu mai avea rezerve de adulți și instruiți, iar URSS avea rezerve imense până la munții Urali și dincolo de acei munți, ân Siberia și zona central asiatică.