marți, 8 martie 2011

ROMA - LISTA ARCURILOR DE TRIUMF DIN ROMA

Arcurile de trimf sunt monumente specufic romane, cu plan patrulater și cu una sau mai multe deschideri terminate cu boltă. Acest tip de construcție comemorativă a fost adoptată de romani pentru a fi mai fastuoasă decât cooloanele sau piedestalele care susțineau statui ale eroilor onorați.
Arcurile de triumf sau comemorative erau monumente de artă menite să celebreze una, sau mai multe victorii. Deasupra boltei sau a bolților ce străpungeau masivitatea zidăriei se găsea un antablament și un atic. Aceste lucrări triumfale au luat naștere în Roma antică, fiecare fiind dedicat unui general sau împărat victorios. La Roma arcurile de triumf sau comemorative erau plasate chiar în oraș, pe când în alte situații se găseau la intrarea în oraș. La Roma ele s-au ridicat în forumuri, în mijlocul unor piețe, pentru a susține un apeduct și chiar ca porți ale unor ziduri de apărare, Servian sau Aurelian.
Arcurile de trimf ale Romei:
-      Arcul lui Arcadius, Honorius și Theodosius I-ul -  405 e.N; - Câmpul lui Marte – în onoarea împăraților Theodosius I-ul, Arcadius și Honorius
-          Arcul lui Augustus – 29-19 e.A. – Forum Romanum – în onoarea lui Augustus
-          Arcul lui Claudius – 46-52/53 e.N. – Câmpul lui Marte – în onoarea lui Claudius
-          Arcul lui Constantin – 315 e.N. – Calea Triumfală – în onoarea lui Constantinus I
-     Arcul Divinului Constantin și Arcul lui Janus Quadrifons – 356 e.N. – Velabrum – în onoarea lui Constantius al II-lea
-    Arcul lui Dolabella și Silanus – 10 e.N. – Caelius – în onoarea lui Publius Cornelius Dolabella și a lui Gaius Iunius Silanus
-          Arcul lui Drusus – 9 e.A.-23 e.N – Via Appia și Forum Romanum – în onoasrea lui Nero Claudius Drusus și a lui Julius Caesar Drusus
-          Arcul lui Deusus și Germanicus – 19 e.N – Forumul lui Augustua – în onoarea lui Nero    Claudius Drusus Germanicus
-          Arcul lui Gallianus - 262 e.N. – Esquilin – în onoarea lui Gallianus
-         Arcul lui Gratianus, Valentinianus și Theodosius – 379-383 e.N. – Câmpul lui Marte – în onoarea lui Gratianus, Valentinianus și a lui Theodosius al II-lea
-        Arcul lui Lentulus și Cripinus – 2 e.N. – Muecia – în onoarea lui Titus Quinctius Crispinus Sulpicianus și a lui Lucius Cornelius Lentulus
-       Arcul lui Marcus Aurelius – 176 e.N. – Câmpul lui Marte – în onoarea lui Marcus Aurelius
-        Arcul lui Nero – 58-62 e.N. – Capitoliu – în onoarea lui Gnaeus Domitius Corbulo
-       Arcul Nou sau al lui Diocletianus – sf. sec.al 3-lea e.N. – Câmpul lui Marte – în onoarea    lui Diocletianus ?
-        Arcul lui Octavius – sec. 1 e.A. – Palatin – în onoarea lui Gaius Octavius
-        Arcul Pietății (Pietatis) - ? – Câmpul lui Marte - ?
-     Arcul lui Septimiua Severus – 203 e.N. – Forum Romanum – în onoarea lui Septimius Severus, Caracalla și Geta
-     Arcul lui Septimius Severus (Arcus Argentariorum) – 204 e.N. – Forum Boiarium – în onoarea lui Septimis Severus, a soției sale, a lui Caracalla și a soției sale Plautilla, a lui Geta și a lui Gaius Fulvius Plautianus, prietenul lui Septimius Severus și tatăl Plautillei.
-         Arcul lui Scipio Africanul – 190 e.A. –Capitoliu – în onoarea lui Scipio Africanul
-         Arcul lui Tiberius – 16 e.N – Câmpul lui Marte – în onoarea lui Tiberius
-         Arcul lui Tiberius – 16 e.N. – Forum Romanum – în onoarea lui Tiberius
-         Arcul lui Vespasianus și Titus – 81 e.N. – la baza Palatin – în onoarea lui Titus

luni, 7 martie 2011

ROMA V - ARCUL DE TRIUMF AL LUI SEPTIMIUS SEVERUS (FORUM ROMANUM)

Arcul a fost ridicat în anul 203 e.N, fiind ornat deasupra cu statuile lui Septimius Severus, ale fiilor săi Caracalla și Geta, precum și o statuie a Victoriei. El se află la capătul vestic al Forumului roman, la baza colinei Capitoliu. Este o construcție ce cuprinde un arc central mare și două mai mici în lateral. Pe aticul fiecărei fațade sunt săpate inscripții largi dedicatorii. La început literele săpate erau acoperite cu unele de bronz, care astăzi au dispărut. O quadrigă de bronz, condusă de împărat și de fii săi încorona monumentul. O scară permite accesul pe platforma superioară.
Tipul arhitectural al acestui arc trimfal a inspirat și Arcul de triumf al lui Constantin, precum și Arcul Carrousel din Paris, la începutul sec.al 19-lea.
Intre anii 197–202 e.N, împăratul repurtase o serie de victorii asupra parților și organizase o nouă provincie dincolo de Eufrat, Mesopotamia, provincie ce mai aparținuse Romei pe timpul lui Traian (98-117 e.N.), dar fusese părăsită de Hadrianus (117-138 e.N.). In dedicația monumentului se aflau numele de eroi. Numai cel al lui Geta a fost șters ulterior, fiind asasinat de propriul frate Caracalla pentru a succeda singur la tronul tatălui.
Patru coloane corintice se detașază pe fațada arcului formând un fals portic. Decorațiunea este abundentă. Prizonieri înlănțuiți sunt sculptați la bazele coloanelor. Panourile de pe fațadă sunt îngreunate prin divizarea în registre separate de șnururi adânci și de popularea cu personaje foarte mici. Acest gen de prezentare genială la arcurile triumf, crează aici un efect de confuzie. Cu toate acestea, arcul acesta este unul dintre cele mai impunătoare și atractive monumente ale Forum-ului și ale Romei de astăzi.

ROMA V - ROSTRELE (FORUM ROMANUM)


(de la stânga)  Rostrele, Curia și basilica Aemilia

In Roma Antică, edificiul Rostre, din Forum, sau tribuna oratorilor, servea magistraților (nu în înțelesul modern) și oratorilor să se adreseze mulțimii. Tribuna a primit numele de Rostre în anul 338 e.A, când consulul Caius Maenius a ornat tribuna de la Comitium (tribuna din fața Curiei, unde se aduna poporul - comitiile - pentru alegerea magistraților) cu șase pinteni de bronz (rostra) luați de la navele inamice, nave aparținând portului Antium (azi Anzzio), în cursul războaielor latine.
Tribuna originală era decorată cu elemente triumfale, dintre care unul s-a găsit pe arcul de trimf al lui Constantin, arc pentru care s-au prelevat multe lucrări sculpturale de monumente mai vechi. Acea tribună mult folosită pe timpul Republicii, s-a găsit între lapis Niger şi amplsamentul actual al Curiei.
In anul 54 e.A, Caesar din dorința de a-și lăsa amprenta pe capitală, a început, împreună cu Cicero și alți aliați, să achiziționeze terenuri în jurul Forului Roman. Faptul a fost semnalat de Cicero într-o scrisoare adresată lui Atticus. In anul 44 e.A, Caesar a inițiat deplasarea Rostrelor cu cincizeci de metri către sud-vest, pe amplasamentul unei tribune deja existente în fața templului Concordiei. Scopul a fost de a plasa noua tribună pe axa dintre basilicile Aemilia și Julia.
Pe această nouă tribună a fost așezat corpul său după asasinat, cu ocazia funeralliilor, la 20 martie 44 e.A. Tot acolo s-a expus capul și membrele tăiate ale lui Cicero, asasinat la 7 decembrie 43 e.A, în casa sa de la Gaeta, din ordinul lui Marcus Aurelius. Plutarh a scris cu acea ocazie: Urmând ordinul lui Antonius, i s-au tăiat capul și mâinile, acele mâini cu care scrisese Philippicile”. Acea tribună era o platformă înălţată pe care se urca urmând o scară semi-circulară situată în spate, spre Capitoliu.
Rostrele se situiază, în Forum Romanum, între Arcul de trimf al lui Tiberius și coloana lui Phocas. Acest arc de triumf al lui Tiberius fusese ridicat în colțul de nord-vest al basilicii Julia și comemora recuperarea de la germani a însemnelor legiunilor lui Varus, însemne capturate de barbari în urma bătăliei din pădurea Teutoburg, din anul 9 e.A. Atât acest arc, cât și un altul, dedicat tot lui Tiberius, în Câmpul lui Marte, alături de Teatrul lui Pompeius, au fost ridicate începând cu anul 16 e.N și continuate de împăratul Claudius.
In același timp cu renumitele Rostre au mai existat în Forum alte două tribune în folosința oamenilor politici, una în fața templului Dioscurilor și alta în fața templului lui Caesar. 
Pe timpul puternicilor împăraţi, marile adunări ale plebei încinse de discursurile tribunilor, nu au mai avut putere de deciyie. De aceea rostrele nu au mai servit decât unor ceremonii oficiale calme. In epoca în care coloanele votive, precum şi cea a lui Phocas, nu fusesră încă ridicate, mulţimea se putea totuşi aduna în faţa Rostrelor. Ea devenea agitată în yilele în care aştepta o distribuţie de alimente. Spre exemplu, când Caesar a preluat puterea, în jur de 300.000 de cetăţeni au aşteptat înscrierea pe listele de distribuire gratuită a grâului.