CRAIOVA – EVOLUŢIILE PARCULUI BIBESCU DUPĂ INAUGURARE

- La sfârşitul anului 1903 şi în anul 1904 lucrările de finisare şi plantare au continuat cu intensitate.

- La 12 mai 1904 a fost recepţionat pavilionul hipodromului şi tot în acel an s-a recepţionat Domul Belvedere executat de Petre Pascutini.

- La începutul anului 1905, a fost populată grădina zoologică cu 2 urşi, 3 lupi, 3 vulpi, 4 vulturi, 2 păuni, 1 uliu, 1 ciuhurez, 1 erete, 3 lebede, 1 cerb, 4 căprioare, o lişiţă, 20 de porumbei, 1 gaiţă, 2 cocori, 3 berze, 1 gâscan rusesc, gâşte de Brazilia ;i 1 răţoi sălbatic.

- In 1904, cei 26 de grădinari nu au putut face faţă singuri lucrărilor suplimentare pentru distrugerea şi combaterea invaziei de insecte, pentru curăţirea pomilor şi arbuştilor, pentru întreţinerea spaţiilor verzi şi pentru udarea plantaţiilor. Au fost angajaţi zilieri.

- In 1908 s-a făcut greşeala de a se încheia un contract cu proprietari de oi care să „tundă iarba şi să bată bine pământul“.

- Parcul a intrat foarte repede şi cu forţă în viaţa comunităţii, ca spaţiu de agrement, de întreceri sportive şi de serbări populare. Beneficiile din manifestările cultural-sportive şi din tombole au fost îndreptate spre cheltuieli de întreţinere şi dezvoltare, dar şi pentru ajutorări cu cărţi a copiilor săraci şi a oamenilor sărmani. Tot aşa s-a realizat şi bustul poetului Şt.O. Iosif.

- Incepând cu 1911, primăria a organizat în Parc sezoanele cu „baluri populare“ săptămânale, pe rondoul asfaltat. In fiecare duminică, de la 8 seara la 12 noaptea, cânta muzica militară care îmbia pe craioveni să danseze, să petreacă şi să se distreze.

- Craiovenilor li s-au oferit concerte de fanfară în Parcul Bibescu marţea şi joia, iar în Grădina Mihai Bravu, sâmbăta de la 8 seara la 12 noaptea.

- La intrarea în Parcul Bibescu dinspre str. Unirii s-a inaugurat, în 1912, Monumentul Independenţei, creaţie a sculptorului D. Pavelescu-Dimo. Impresionantul monumrnt a fost turnat în bronz la ''fonderia Lippi'' din Florenţa şi s-a impus ca o creaţie sculpturală de referinţă a patrimoniului românesc.

Până în 1947, prin faţa acestui monument s-au desfăşurat toate manifestaţiile naţionale, paradele militare, mitingurile şi demonstraţiile populare.

- Cu ocazia inaugurării monumentului, care avea în centru pe regele Carol I, în 1912, inventatorul I.S. Ipcar a instalat o „reţea electro-telefonografică“, unul dintre primele experimente de sonorizare şi amplificare a sunetului din Craiova.

- In 1914, protoereul judeţului, economul Ioan Mălăescu, şi preoţii din oraş, au oficiat sărbătoarea Bobotezei în apele parcului.

- La 31 mai 1915 Principele Carol, viitorul moştenitor al tronului, a condus în Parcul Bibescu solemnitatea depunerii jurământului de către cercetaşii Legiunii Dolj.

- Intre anii 1916-1918, pe timpul ocupaţiei germane, parcul a suferit distrugeri considerabile, dar a fost refăcut ulterior sub supravegherea atentă a lui Nicolae Romanescu.

- Ca semn de recunoaştere a meritelor marelui gospodar al oraşului Comisia interimară a hotărât, la 16 iunie 1930, ca minunatul parc peste care trecuseră trei decenii să se numească „Parcul N.P. Romanescu“.

- In 1943, primăria a ridicat la intrarea parcului monumentul (bust) dedicat ctitorului parcului, iar în 1978, fiul acestuia, dr. Nicolae N. Romanescu a zidit la temelia Domnului Belvedere rămăşiţele pământeşti ale membrilor familiei.

- Cu ocazia a împlinirii a 150 de ani de la revoluţia din 1848, primăria a amplasat în acelaşi loc piatra funerară a paşoptistului Petrache Romanescu (1998).

- In anii 1944 şi 1945, parcul a suferit grave distrugeri din partea trupelor sovietice care au produs mutilări ale vegetaţiei şi ale terenului pentru camuflarea tunurilor, tancurilor şi altor maşini de luptă. Gazonul a fost distrus de cai şi alte animale.

- In 1945, ostaşii români veniţi de pe frontul de vest au găsit cazărmile ocupate de mulţimea ostaşilor sovietici, aşa că s-au văzut nevoiţi să campeze în corturi plasate în Parc.

- La 11 ianuarie 1945, Voroşilov, din Comisia pentru aplicarea Convenţiei de armistiţiu, a ordonat Primăriei Craiova şi reprezentanţilor oraşului Chişinău refugiaţi în oraş, să ia măsuri ca statuile domnitorilor Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu, evacuate din Basarabia, să fie repatriate. Cu toată opoziţia prefectului, statuile au fost preluate de armata sovietică la 24 ianuarie 1945 şi expediate în U.R.S.S.

- Prin hotărârea administraţiei comuniste, la 9 august 1948, s-a aprobat demolarea Monumentului Independenţei de la intrarea în Parc. In mai puţin de o lună au fost demontate şi trimise la topit elementele valorosului monument. Resturile de beton au fost împrăştiate pe aleile parcului. Printr-o minune, bustul de bronz al regelui Ferdinand (principe moştenitor) a fost salvat şi a ajuns târziu în patrimoniul Muzeului militar al Ministerului Apărării Naţionale şi apoi în cel al Muzeului de istorie al Olteniei. Inainte de a fi trimise la topit elementele de bronz ale Monumentului Independenţei au fost depozitate în curtea primăriei din acel timp. Bustul principelui Ferdinand a scăpat de la expediţie.

- Regimul comunist dintre anii 1945-1990 s-a ocupat bine de întreţinerea parcului, schimbându-i numele în Parcul Poporului.

- In perioada 2004-2008, sub conducerea primarului Antonie Solomon, Parcul Romanescu şi-a recăpătat identitatea şi a primit o aleasă îngrijire şi reamenajare. Se poate afirma că în acest timp parcurge perioada cea mai fericită şi de plenitudine.

CRAIOVA – REGELE CAROL I LA INAUGURAREA PARCULUI BIBESCU

Majestatea sa a acceptat să facă o vizită la Craiova odată cu ocazia manevrelor militare regale programate pentru 28 septembrie 1903.

Primăria a împânzit oraşul cu „Programul“ vizitei, tipărit în 1000 de exemplare, iar populaţia şi-a primit suveranul cu entuziasm.

Pentru a oferi regelui o imagine mai apropiată de viitoarea realitate a parcului peste întinsele pajişti de gazon şi pe lângă sutele de mii de puieţi de arbori, primăria a comandat la pepiniere de la Lotru, Cărbuneşti, Argeş şi Muscel, mii de brazi tineri pentru un decor suplimentar.

Regele a sosit la 26 septembrie 1903 la ora 4 după amiază. In rondul din faţa gării fusese ridicată o piramidă votivă alcătuită din 110 puşti Dreiss 1877, 100 de carabine Dreiss 1877, 60 de săbii de cavalerie, 30 de săbii-baionetă, 40 de pumnale de infanterie, 40 de baionete, 200 baionete triunghiulare, 100 de obuze vechi, 100 de ghiulele, 2 tunuri mici turceşti, rastele de arme, panoplii, 40 de trompete, 30 de tobe cu ciocane, 20 de căşti, etc. Totul trebuia să amintească suveranului de momentele înălţătoare trăite la Craiova cu ocazia declanşării Războiului de Independenţă.

Aclamat de mulţime pe fondul imnurilor naţionale şi a marşurilor intonate de corurile reunite ale Liceului şi altor şcoli, dar şi a muzicii fanfarelor militare, Carol I a mers la biserica Madona Dudu unde a asistat la un Te-Deum. Seara, la palatul Glogoveanu s-a oferit o cină regală.

In ziua următoare, suveranul a participat la manevrele regale şi a asistat la reprezentaţia de gală de la Teatrul Naţional, unde, printre altele, Aristiţa Romanescu a interpretat rolul principesei mamă în bătălia de la Plevna. Ziua de 28 septembrie 1903 a fost rezervată tot manevrelor militare.

In cea de a treia zi a vizitei, suveranul a vizitat Liceul Carol I, Palatul de Justiţie, Şcoala fiilor de militari, Şcoala Trişcu, bisericile Sf. Dumitru (încă neterminată) şi Sf. Treime.

Primarul Nicolae Romanescu a avut prilejul să prezinte suveranului şi miniştrilor rolul covârşitor al lucrărilor de asanare şi ecologizare în modernizarea oraşului.

Inaugurarea Parcului a adus zeci de mii de craioveni şi mii de invitaţi, pe fondul muzicii militare. Pe hipodrom s-a desfăşurat un concurs hipic cu exemplare superbe de cai. La aceasta s-au adăugat: Expoziţia lucrărilor manuale ale şcolilor, focuri de artificii, eliberarea în zbor a 754 de porumbei aduşi de 41 de crescători şi banchetul organizat de confiseria G.Andronescu.

Iluminaţia pregătită pentru seara zilei a fost superbă pentru craioveni. La intrarea în parc s-au întins ghirlande cu becuri incandescente pe o lungime de 80 de metri şi cu 160 de becuri. La intrarea a 2-a, s-au întins ghirlande cu lampioane cu 50 de becuri. De-a lungul lacului, până la pavilionul regal s-au amplasat 750 de lămpi din metru în metru şi 100 de lămpi incandescente pe acoperişul de la Belvedere. Pe gazonul Parcului s-a amenajat o instalaţie luminoasă cu textul „Nihil sine deo“. Drumurile spre insulă, marginile lacului, ale râului şi chioşcurile, au fost iluminate cu borcănaşe cu lumânări.

Insula din mijlocul lacului a fost înconjurată de 100 de făclii cu smoală, iar pe luciul apei pluteau decoraţii şi flori luminoase.

Intreg spectacolul a avut un caracter unic, iar imaginile au umplut paginile revistelor ilustrate româneşti şi străine.

Marţi, 30 septembrie 1903, regele a participat la parada militară de la Balta Verde, care a încheiat manevrele regale de toamnă, declarând autorităţilor că a rămas impresionat de realizările oraşului şi de bogăţia manifestaţiilor. Intr-o telegramă din 3 ianuarie 1904, suveranul şi-a exprimat din nou admiraţia pentru realizările oraşului şi ataşamentul populaţiei. Principele Ferdinand a transmis şi el cele mai calde urări pentru prosperitatea oraşului.

CRAIOVA – PREGĂTIRI ÎN VEDEREA INAUGURĂRII PARCULUI BIBESCU

Primarul Nicolae Romanescu a dorit să transforme inaugurarea Parcului Bibescu într-o sărbare grandioasă, de nivel naţional, cu reverberaţii internaţionale.

A dorit ca inaugurarea să aibă loc la 27 octombrie 1902, în ziua de Sf. Dumitru, în speranţa ca regele Carol I va trece prin Craiova în drum spre Rusciuc, cu escală la Calafat, de unde s-a tras prima salvă de tun în 1877. Deşi a luat legătura cu principele moştenitor Ferdinand şi cu Primul ministru D.A. Sturdza proiectata inaugurare nu s-a realizat, probabil din cauze legate de agenda Casei regale.

In schimb, la 18 noiembrie 1902, cu ocazia inspectării trupelor din garnizoana Craiova, principele Ferdinand a vizitat parcul în aclamaţiile populaţiei.

Nicolae Romanescu a reprogramat inaugurarea pentru anul 1903, solicitând arhitectului francez să intensifice lucrările de finisare.

La 2 mai 1903, parcul a fost vizitat de Primul ministru D.A. Sturdza şi de Ministrul de Interne, Vasile Lascăr, moment după care s-a trecut la pregătirile finale pentru invitarea regelui şi a suitei sale la inaugurarea parcului, programată să aibă loc odată cu manevrele militare din septembrie 1903. Pregătirile au fost fără precedent pentru oraş, primarul dorind să pună în valoare valorile creaţiei materiale şi spirituale ale Olteniei şi potenţialul de dezvoltare.

Primarii şi prefecţii judeţelor au fost rugaţi să împrumute embleme, blazoane, lampioane, tablouri, steaguri, costume populare, obiecte gospodăreşti tradiţionale, birje, porumbei, arme, documente şi obiecte de artă.

La 16 iulie 1903, craiovenii au fost înştiinţaţi în legătură cu străzile pe care urma să treacă coloana oficială: străzile Carol I, Justiţiei, Unirii, Bechet, Amaradia, Cazărmilor, Sf. Dumitru, Liceului, Bibescu, Abatorului, etc. Locuitorii erau rugaţi ca până la sfârşitul lui august să repare gardurile, să tencuiască casele şi să le vopsească cu var de culoarea pietrei de Rusciuc.

Serviciul tehnic se ocupa de repararea străzilor, de estetica stâlpilor de iluminat şi de telefon, de decorarea lor cu ghirlande, cu flori, steaguri, covoare, chilimuri, etc.

Numărul mare de vizitatori care se estima a orientat primăria şi spre mărirea capacităţii de cazare şi a calităţii serviciilor, oferite. S-a urgentat darea în folosinţă a hotelului Minerva, construit de biserica Madona Dudu, hotel ce trebuia rezervat membrilor Curţii de Casaţie, Curţii de Apel, unor profesori, deputaţi, senatori şi prefecţi. Primăria a solicitat şi particularilor să ofere cazare de cea mai bună calitate unor numeroşi alţi oaspeţi. O atenţie deosebită s-a acordat Palatului Glogoveanu, care urma să fie reşedinţa regală. Sub directa coordonare a arhitectului D.I. Berindei, clădirea a fost complet renovată.

Primăria Craiova a expediat mii de telegrame în vara anului 1903 prin care a invitat toate administraţiile comunale şi judeţene la marea sărbătoare naţională pregătită în Cetatea Băniei. Se preconiza venirea a circa 2000 de oaspeţi la acea serbare care trebuia să servească de model şi să fie una dintre cele mai frumoase şi reuşite din întreaga Europă. Programul de manifestări a fost definitivat în şedinţa de consiliu din 30 august 1903.

In septembrie 1903, Craiova a găzduit, în premieră naţională, mai multe expoziţii de excepţie: Expoziţia de lucrări de mână şi desene ale şcolilor primare şi secundare, Expoziţia regională de plante, flori, fructe şi legume, Expoziţia de fotografii ce reprezentau parcul şi edificiile reprezentative ale Craiovei, Expoziţia naţională de costume populare şi obiecte de uz gospodăresc, Expoziţia de artă plastică şi decorativă, manifestare care a prefigurat apariţia Pinacotecii şi bibliotecii Alexandru şi Aristia Aman şi a Muzeului regional de antichităţi şi etnografie. La 5 august 1903 Nicolae Romanescu a comunicat în ţară proiectul „expoziţia de artă românească“, rugând ca fiecare zonă să trimită câte un costum naţional caracteristic şi obiecte uzuale specifice fiecărei părţi a României. Apelul a dat frumoase rezultate, adunându-se exponate din Dolj, Dâmboviţa, Vaslui, Putna, Ilfov, Vâlcea, Muscel, Argeş, Covurlui, Tulcea, Bacău, Teleorman, Gorj, Mehedinţi, Roman, Tecuci, Dorohoi.

Exponatele au fost selectate de cunoscutul etnograf, Vârnav, de la Bucureşti. S-au comandat 30 de costume naţionale pentru copii între 7-10 ani, copii ce urmau a apărea la reprezentaţia de gală de la Teatrul Naţional.

Pentru Expoziţia de artă plastică s-a apelat la toate talentele locale ca să expună la salonul palatului din parc, orice fel de lucrare plastică. Invitaţia a fost transmisă şi colecţionarilor care puteau să aducă obiecte de artă, bibelouri, faianţe, porţelanuri, cărţi vechi, fotografii şi arme. Expoziţia de artă plastică şi obiecte de patrimoniu a fost printre primele de acest gen din ţară şi a fost deschisă în salonul Hotelului Minerva, între 15 decembrie 1903 şi 8 ianuarie 1904, fiind apreciată elogios şi de Nicolae Iorga. S-a adresat invitaţie şi Episcopiei Râmnicului să expună lucrări ieşite de sub teascurile de la Govora. S-a cerut Ministerului de Război, drapelul lui Tudor Vladimirescu, iar nepotul aceluia, Alecu Boşogeanu, a expus sabia, buzduganul şi alte obiecte ale eroului. S-au expus obiecte ce au aparţinut lui Christian Tell şi Costache şi Petrache Romanescu, lideri ai revoluţiei de la 1848.

Unul dintre evenimentele culturale l-a constituit spectacolul de la Teatrul Naţional, ţinut la data de 28 septembrie 1903. Cu acea ocazie au fost mobilizate cele mai cunoscute nume ale artei şi culturii, sau actori: Aristiţa Romanescu, pictorul George Demetrescu Mirea, muzicienii Ed. Wachmann şi Gr. Gabrielescu, Şt. Sihleanu, directorul general al teatrelor, Alexandru Davila, compozitorii Ascanio D. Olănescu şi Girolano, pictor scenograf la Bucureşti, arhitectul I. Berindei, fotograful Fraz Duschek şi reporterul Kutschbach delegat al ziarelor din Austro-Ungaria, solişti, fanfare militare din Oltenia şi miniaturistul Ioan Enişteanu, care a realizat programele pentru eveniment.