BĂTĂLIA DE LA CAHUL (1770)

Bătălia de la Cahul a fost cea mai importantă bătălie a războiului ruso-turc din 1768-1774 și una dintre cele mai mari bătălii din sec.al 18-lea. A avut loc la 1 august 1770, la doar două săptămâni după victoria rusă la Larga.

Comandantul rus Piotr Rumeanțev a aranjat armata sa de 40.000 de soldați în coloane solide și, surprinzător, a ales să meargă în ofensivă împotriva forțelor aliate ale Imperiului Otoman și Hanatului Crimeii, care constau din 30.000 de infanteriști și 45.000 de cavaleriști. Aproximativ 80.000 de călăreți tătari din Crimeea au întârziat, neangajându-se pe câmpul de luptă.

Relativă mică, armata rusă a atacat turcii și i-a pus pe fugă. Pierderile rusești au fost de 1.000, în timp ce pierderile de partea otomană s-au ridicat la peste 20.000 de soldați morți și răniți. În urma acestei victorii, rușii au capturat 130 de tunuri otomane.

Consecințe 

Victoriile de la Larga (anterior) și Cahul au schimbat situația strategică în favoarea Rusiei. In septembrie 1770, a fost cucerită Tighina. Apoi au capitulat cetățile Ismail, Chilia, Cetatea Albă și Ibrail. După aceasta, operațiunile militare au continuat pe teritoriul Bulgariei. La 21 iulie 1774, Rusia și Poarta Otomană semnează Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Tratatul conținea 16 prevederi favorabile Moldovei și Țării Românești. În decembrie 1774, rușii se retrag, Moldova și Țara Românească rămânând în continuare sub turci.

BĂTĂLIA DE LA LARGA

Bătălia de la Larga a a avut loc în cadrul războiului ruso-turc dintre 1768-1774. Au participat 65.000 de tătari crimeeni (cavalerie) și 15.000 de otomani (infanterie) sub conducerea lui Kaplan Ghirei și 38.000 de ruși sub feld-mareșalul Rumeanțev pe malurile râului Larga (afluent al Prutului, azi Republica Moldova) pe 7 iulie 1770. Bătălia s-a desfășurat în aceeași zi cu Bătălia de la Çeșme. Bătălia a fost o victorie decisivă pentru rușii care au capturat 33 de tunuri turcești și tabăra mare a inamicului. Pentru această victorie, Rumeanțev a fost decorat cu Ordinul Sfântului Gheorghe din I grad. Două săptămâni mai târziu, rușii au marcat o victorie și mai mare în bătălia de la Cahul .

Consecințe Victoriile de la Larga și Cahul (ulterior) au schimbat situația strategică în favoarea Rusiei. In septembrie 1770, a fost cucerită Tighina. Apoi au capitulat cetățile Ismail, Chilia, Cetatea Albă și Ibrail. După aceasta, operațiunile militare au continuat pe teritoriul Bulgariei. La 21 iulie 1774, Rusia și Poarta Otomană semnează Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Tratatul conținea 16 prevederi favorabile Moldovei și Țării Românești. În decembrie 1774, rușii se retrag. Moldova și Țara Românească rămînînd în continuare sub turci.

BĂTĂLIA DE LA STĂNILEȘTI (1770)

Cea de a doua bătălie de la Stănilești a avut loc pe 17 iunie 1770 în timpul războiului ruso-turc din 1768 - 1774 în valea Prutului, pe teritoriul Principatului Moldovei (în prezent România). Armata rusă de până la 38.000 de soldați, sub conducerea generalului Rumianțev a învins forțele superioare turco-tătare (70 de mii de oameni), sub comanda hanului Kaplan Ghirai.

Desfășurare 

Conform planului pus în aplicare de către Rumianțev, armata rusă a fost împărțită în mai multe grupuri, care au atacat simultan cu toate efectivele trupele lui Kaplan Ghirai. Ofensiva rușilor a pus în pericol tabără turco-tătară și i-a forțat pe aceștia să se retragă spre râul Larga (unde ulterior s-a dat bătălia de la Larga), pierzând 400 de soldați. Armata rusă a pierdut în același timp doar 46 de soldați.