Alături de curţile înverzite ale Palatului Topkapî, spre apus, spre Cornul de Aur, se întinde oaza de verdeaţă a Parcului Gűlhane, oază se aparţinea odinioară domeniilor Palatului Topkapî. Aleile sale străbat adevărate tuneluri răcoroase pe sub coroanele unor arbori înalţi şi bătrâni, platani şi arţari. O astfel sursă de ozon, un astfel de plămân revigorant, reprezintă o minune pentru un oraş extrem de aglomerat şi zgomotos precum Istanbulul. De altfel megalopolisul este foarte sărac în parcuri centrale, oazele de verdeaţă înconjurând numai marile moschei.
Odinioară în parc se ajungea numai trecând dincolo de zidurile palatului. Astăzi, mult apreciatul parc public, are două porţi de acces: una dinspre Bosfor şi alta din interiorul oraşului, dinspre strada ce coboară de la Sfânta Sofia spre Cornul de Aur, stradă urmată de calea tramvaiului-metrou.
Parcul poartă numele cartierului căruia îi aparţine şi deschide perspective largi spre vecinătăţi plăcute şi surprinzătoare pentru cel ce îl străbate. Mici fântâni otomane decorează de o parte şi de alta poarta dinspre oraş, iar spre dreapta un drum în urcuş conduce spre Muzeul de Arheologie şi vechiul edificiu al monetăriei. Mai jos, o alee trece pe lângă latura de apus a Muzeului de Arheologie şi pe sub Chioşcul Bagdad din curtea palatului. Ceva mai jos s-a aflat o străveche cisternă bizantină, de care s-au bucurat mult timp şi otomanii. Ea a făcut obiectul unei restaurări, dar încă nu este deschisă publicului. De altfel în preajma cisternei sunt încă în desfăşurare unele săpături arheologice.
Intr-un capăt parcului, atrage privirea o coloană semeaţă, dar stingheră, plasată în apropierea aceluiaşi Chioşc Bagdad. Este vorba de un vestigiu roman care a scăpat distrugerilor creştine sau musulmane. Este vorba de Coloana goţilor (în limba turcă Gotlar Sütunu), coloană care a avut menirea să celebreze victoriile romane împotriva invadatorilor barbari de neam gotic în sec. al 3-lea e.N. Coloana din marmură de Marmara, are o înălţime de aproximativ 18,5 metri, împreună cu soclul paralelipipedic şi poartă deasupra un frumos capitel corintic. Este posibil ca peste capitel să fi fost aşezată o statuie a împăratului Claudius al II-lea Goticus (268-270 e.N), sau a lui Constantin cel Mare (306-337 e.N), ambii victorioşi în războaiele cu goţii. Nu există o confirmare documentară fermă. După cele spuse de istoricul bizantin Nicephoros Gregoras (c.1295-1360), coloana ar fi purtat statuia întemeietorului legendar al Byzantion-ului, Byzas din Megara. Alte surse vorbesc de o statuie a zeiţei Tyche. Este sigur că această coloană reprezintă unul dintre cele mai vechi monumente din epoca romană, precedând eventual fondarea Constantinopolului.
In apropierea coloanei se deschide o esplanadă a parcului, de unde se poate savura o splendidă panoramă asupra Bosforului şi a malurilor Asiei Mici, panoramă asemănătoare cu cea care se deschide din curtea a patra a Palatului Topkapî, curte aflată spre dreapta parcului.
In acea latură a Parcului Gűlhane, dar şi a curţilor palatului, zidurile de apărare dinspre Bosfor au fost dărâmate la sfârşitul sec. al 19-lea, pentru a se lăsa spaţiu căii ferate şi şoselei care înconjoară palatul. Cele două căi de comunicaţie au despărţit palatul de un edificiu important, numit bizar Pavilionul împletitorilor de coşuri. Construcţia servea drept debarcader somptuos al sultanilor care doreau să coboare direct din palat spre apele Bosforului şi a aparţinut celei de a patra curţi istorice a palatului. Despărţit pentru totdeauna de incinta privilegiată, pavilionul găzduieşte astăzi restaurante, cafenele şi discoteci de noapte. Edificiul desfăşurat pe trei etaje şi divizat în multe săli este dominat la centru de o mică moschee cu cupolă.
La limita dintre Parcul Gűlhane şi curtea a patra a palatului se descoperă un monument surprinzător. Este vorba de mica biserică ortodoxă Sfântul Therapon, care uimeşte mai ales prin aşezarea sa direct pe zidurile Palatului Topkapî la capătul dinspre Bosfor al parcului. In biserică se slujeşte şi astăzi. In preajmă se află o fântână considerată drept miraculoasă, ayazma, pe care o consideră sfântă atât creştinii cât şi musulmanii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu