duminică, 13 martie 2011

ROMA V - PORTICUS DEORUM CONSENTIUM (FORUM ROMANUM)

Porticus Deorum Consentium se găsește în extremitatea de sud-vest în Forum romanum și la baza Capitoliului, alături și la apus de templul lui Vespasianus. Are formă de trapez dreptunghic, cu baza mică alipită de Tabularium și cu baza mare deschisă spre Clivus Capitolinus și spre templul lui Saturn, adică spre răsărit. Latura scurtă a trapezului, cea perpediculară pe baze, este paralelă cu latura sudică a templului lui Vespasianus.
            Porticul adăpostea cele douăsprezece statui aurite ale zeilor numiți Dii consentes, adică marii zei ai Pantheonului greco-roman. Aceștia erau priviți drept consiliul celest prezidat de Jupiter.
            Edificiul era construit pe două nivele. Cel de jos avea pe latura scurtă, cea paralelă cu templul lui Vespasianus, șapte încăperi neiluminate a căror întrebuimțare este necunoscută. Acele încăperi sunt mascate de podiumul templului vecin. Deasupra se găsea o platformă pavată cu marmură, unde, pe aceeași latură, s-a găsit un alt rând de încăperi de 4 metri înalte și 3,70 metri profunzime, din beton și cărămidă la vedere. Șapte dintre aceste încăperi au fost decopertate, mai existând probabil alte cinci îngropate.


            Pe aceeași platformă superioară, baza mică, cea dinspre Tabularium și latura de sud, formează cu unghi obtuz, cu portic din coloane cu capiteluri corintice. Intre coloanele acestui portic erau plasate cele douăsprezece statui în perechi. Perechile erau formate din Jupiter și Junona, Neptun și Minerva, Marte și Venus, Apollo și Diana, Vulcan și Vesta, Mercur și Ceres.
            Edificiul pare a fi avut la bază o construcție veche, din sec.3 sau 2 e.A. Forma elegantă și bogată din care se mai pot vedea urme edificatoare, se dastorează unuia din împărații Flvieni, cel mai probabil lui Domitianus (81-96 e.N.). Monumentul a fost restaurat ultima dată de prefectul Romei, Vettius Agorius Praetextus, care a fost unul din ultimii apărători ai religiei clasice. El a întreprins această refacere, în anul 367 e.N, la patru ani după moartea împăratului Julianus, cel care trecuse la reconsolidarea credinței tradiționale. In această situație, Vettius nu mai dispunea de sprijin politic imperial. Data refacerii monumentului este consemnată printr-o inscripție pe arhitrava lui. Noua variantă a porticului a folosit arhitrava și patru coloane din construcția Flaviană.
            Pragurile de marmură, platforma de marmură și zidurile acoperite cu stuc amintesc de o construcție îngrijită din care au rezistat interesante vestigii.       

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu