Forma Urbis Romae, sau Forma Urbis Severiana a fost o imensă hartă a Romei antice, executată din marmură. A fost executată pe timpul domniei lui Septimius Severus (193-211 e.N) și plasată pe zidul interior al Forumului lui Vespasianus, numit și Forumul Păcii.
Zidul din cărămidă din porticul Forumului Păcii, care a purtat Forma Urbis, a păstrat urmele tuturor piroaielor care au fixat odinioară plăcile ce compuneau marea hrată. La origine Forma Urbis măsura 18 metri lungime și 13 mteri înălțime. Era formată din 151 de plăci de marmură dispuse pe 11 rânduri, așzate alternativ pa lungime și înălțime. Fragmente din ea au fost găsite începând cu anul 1562, dar nu au depășit a zecea parte din suprafață.
Se apreciază că harta a fost realizată la o scară de 1/240, sau de 1/250 și a fost orientată cu sud-estul în partea de sus. Ea acoperea, cu aproțimație, orașul din interiorul a ceea ce era numit pomoerium, incinta sacră a Romei, înfrumusețată de multe ori de către împărați. Era vorba de un plan foarte apropiat de unul cadastral modern, care reprezenta absolut toate elementele arhitecturale ale Romei, de la insulae (imobile de locuit), la marile monumente, la antrepozite, ateliere și temple. Elementele ne-arhitecturale nu erau reprezentate, precum Tibrul, și nici elementele abstracte comune, precum limitele regiunilor urbane sau cele ale pomoerium-ului.
La început s-a presupus că harta de marmură ar fi avut un rol de orientare administrativă (pentru Praefectus urbanus). Cercetările recente au infirmat acea ipoteză, considerând că harta era foarte dificil de consultat datorită înălțimii și datorită stării sale neschimbătoare prin timp. Trebuie admis că ea a avut un rol decorativ, cu toate că s-a realizat prin măsurători precise.
 |
| Reconstituirea unei părți din Forma Urbis |
Harta a fost distrusă progresiv în cursul evului mediu, marmura sa fiind folosită ca material de construcție pentru diverse edificii fără importanță. Abia pe timpul Renașterii s-au descoperit primele fragmente din ea. Ulterior au mai apărut alte fragmente pe timpul săpăturilor din zona forumurilor imperiale. S-a adunat astfel aproape 10% din suprafața originară, din care jumătate determinată în 1186 de fragmente.
Forma Urbis este o sursă importantă pentru cercetarea istoriei Romei, chiar pentru monumente din care nu a mai rămas nici o urmă arheologică (de exemplu templul lui Claudius divinul). A făcut să apară edificii nemenționate în alte surse, precum Adonea și a reprezentat chiar reședințele mai sărace, fără schematizare, fără contracții față de monumentele cele mai cunoscute.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu