miercuri, 27 noiembrie 2013

ROMA - STATUIA LUI MOISE DE MICHELANGELO XXXX



Capodopera sculpturală Moise a făcut parte dintr-un proiect neterminat de Michelangelo pentru Bazilica Sfântul Petru din Roma, lucrare amplă ce trebuia să reprezinte monumentul funerar al papei Julius al II-lea (1503-1513). In cele din urmă a proiectul inițial a devenit un cenotaf incomplet, în Bazilica Sfântul Petru în Lanțuri (San Pietro in Vincoli). La această operă, maestrul a lucrat ocazional timp de patruzeci de ani.

Papa Iulius al II-lea a comandat monumentul pentru a fi plasat în centrul noii basilici Sfântul Petru, cea proiectată de Bramante. Monumentul trebuia să domine centrul basilicii, urmând a fi amplasat pe locul actualului altar central și al Baldachinului realizat, mai târziu de Bernini. Proiectul inițial, prezentat de Michelangelo, în 1505, urma să aibă trei etaje și patruzeci de statui. Monumentul a fost revizuit de mai multe ori, după moartea Papei, moarte care a survenit în în 1513. Până în 1545, s-a renunțat treptat la treizeci de statui din proiectul inițial, iar proiectul a fost redus la numai două etaje, cele vizibile și astăzi . Unele dintre statui au fost lucrate de maestru ( Moise, Sclavii, Lea și Rahela, una dintre fetele lui Laban ), iar altele au fost lucrate de asistenți și de elevi ai săi.

Acest proiect al lui Michelangelo a fost întrerupt de o serie de alte mari proiecte și capodopere la care a trebuit să lucreze, cum ar fi frescele din Capela Sixtină, fațada de la Basilica San Lorenzo din Florența și mormintele Medici, care au rămas și ele parțial neterminate, la Florența.
Contractul inițial dintre Michelangelo și papa Julius al II-lea sa incheiat în anul 1504, dar inaugurarea monumentului, diminuat de papii urmași, a avut loc în anul 1545, în biserica Sfântul Petru în Lanțuri, din Roma. De altfel, papa Julius al II-lea nu odihnește sub monumentul său valoros, ci în Basilica Sfântul Petru, în capelele Sfântul Sacrament, alături de unchiul său, Sixtus al IV-lea.

Evoluția lucrării și a comenzilor privind această impresionantă operă a fost lungă și nedreaptă :
• 1504 - Contractul inițial între Michelangelo și Julius al II-lea .
• 1505 - Mormântul trebuia să fie magnific cu de trei etaje și cu patruzeci de personaje (Sclavi la nivelul de jos al "lumii pământești" ; Moïse prevăzut în colțul din dreapta la al doilea etaj reprezentând " lumea cerească") . Toate statuile monumentului funerar trebuiau executate din bronz și din marmură de Carrara, Michelangelo s-a angajat personal în alegerea marmurii din carieră.
• 1513 ( 06 mai ) – S-a încheiat un contract nou cu papa Leon al X-lea, mai puțin costisitor.  Mormântul devenea parietal (rezemat de un perete) și a fost restructurat pe de-a întregul. I s-au păstrat numai trei etaje și statule lui Moïse, a doi sclavi și alte douăsprezece statui proeminente.
• 1516 ( 08 iulie ) – S-au emis o nouă Convenție care prevedea iarăși anulări, în principal îndepărtarea ultimului etaj.
• 1523 - Sub Papa Adrian al VI-lea, în proces cu familia Della Rovere, familia papei Julius al II-lea, a rezultat un nou proiect ce prevedea din nou reducerea dimensiunii și numărului de statui (jumătate de duzină )
Biserica San Pietro in Vincoli - fațadă
.• 1532 - Sub pontificatul papei Clement al VII-lea, se aduc alte modificări în defavoarea proiectului inițial. S-au eliminat șase statui realizate de Michelangelo însuși și alte statui realizate de alți artiști. S-a ales amplasarea monumentului la biserica Sfântul Petru în Lanțuri unde Julius al II-lea fusese cardinal.
• 1536 - Primul contract de sub pontificatul papei Paul al III . S-a reamplasat statuile lui  Moise, Lea și Rahela.In partea de jos Sclavii au dispărut din proiect . La nivelul superior s-a inclus un sarcofag gol, iar corpul lui Julius al II-lea a fost transferat la marea basilică Sfântul Petru, în capela de Sfântul Sacrament, alături de unchiul său, papa Sixtus IV.
• 1542 (20 august) - Anularea tuturor obligațiilor anterioare ale lui Michelangelo și s-au operat modificări ale proiectului, în care nu ar mai fi trebuit să nu mai prevadă pe Moise. Monumentul s-a completat de către alți sculptori, elevi ai maestrului.
• 1545 - Inaugurarea după patruzeci de ani de la elaborarea primului proiect la biserica Sfântul Petru în Lanțuri.
Biserica se găsește într-o poziție retrasă față de marea circulație și deține într-un spațiu mai adânc față de altar, niște lanțuri de fier ruginit, cu zale prelungi, lanțuri despre care se spune că au servit la înlănțuirea Sfântului Petru în închisoarea Mamertina. Nu există decât tradiție populară, nici o mărturie scrisă.
Vizitatorii care vin în număr mare la această biserică o fac pentru a admira monumentul lui Michelangelo, cu mult mai puțin de  a se opri și a remarca „lanțurile”.
Sculpturile  Sclav înlănțuit și Sclav murind (prevăzute pentru mausoleul papei Julius al II-lea, se află în prezent la Muzeul Luvru din Paris
Michelangelo Buonarroti a murit la Roma la 18 februarie 1564, la vârsta de 89 de ani. Conform dorinței artistului, corpul său a fost dus la Florența, unde a fost depus într-o criptă a bisericii Santa Croce.
Capul lui Moise a fost prevăzut de maestru cu două coarne mici, fapt ce provoacă întrebări privitorilor. Ele au fost create de maestru din cauza unei greșeli de traducere veche a Bibliei, care ulterior a fost corectată.  In Exod, după ce Moise ar fi primit a doua oară tablele cu cele 10 porunci, faţa sa ar fi devenit strălucitoare. Cuvântul ebraic „strălucitor” poate însemna şi „a avea coarne”, de aici rezultând eroarea de traducere din secolul al 4-ea. Şi iată cum a ajuns marele profet Moise să semene cu diavolul.
Biserica San Pietro in Vincoli - interior
Indreapta se întrezărește monumentul

Mai există o altă explicaţie, şi anume aceea că în Europa medievală, pe timpul lui Michelangelo, exista un puternic curent de anti-semitism; multor artişti creştini din Europa li se cerea (în special de către Vatican) ca evreii din Vechiul Testament să fie reprezentaţi cu…coarne (pentru a părea vânduţi diavolului)! Aşadar, nu ar fi nimic mistic în acele coarne, ci doar politic.
Dar se poate găsi și o semnificaţie ascunsă. Intr-o tradiţie ocultă, puţin cunoscută, se spune că unul din descendenţii lui Cain (“fiul lui Lucifer”) ar fi fost Asmodeus, pe care cavalerii templieri l-au reprezentat într-o statuie la intrarea castelului Rennesle din Franţa. In unele tradiţii se spune că Asmodeus a fost cel chemat de Moise, şi nu Dumnezeu. Deşi Asmodeus e reprezentat sub un chip diavolicesc, totuşi numele de Asmodeus spune altceva: “Ashma” = “Stăpân”,  “Desus” = “Zeu/Dumnezeu”). Astfel, prin cele trei variante explicative se poate judeca altfel statuia lui Moise cu cornițe a lui Michelangelo.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu