Slavii au fost un popor de origine indo-europeană, localizat, la începuturi, în câmpiile vaste de la nord, cuprise de Marea Caspică, Mrea Neagră, până la Marea Baltică. Erau organizați în uniuni gentilice relativ puțin războinice, peste care au trecut brutal popoarele barbare din mulțimea de seminții asiatie, în special popoare galbene și sălbatice. Pe acestea le-au urmat unele triburi slave ca aliați sau ca umilite trupe auxiliare. După scurgerea spre vest a marilor porpoare barbare agrsive, care au lăsat largi spații libere, slavii s-au pus și ei în mișcare tot spre apus.și sud-estul european Au migrat dinspre răsărit (din zona cuprinsă între râul Nipru, Munții Carpați și din Ucraina spre râul Oder și Marea Baltică. Au ocupat, în mileniul I,
întinse teritorii din estul și centrul Europei.
Ei căutau pământuri mai bune pentru agricultură și pășunat.
Deoarece triburile slave s-au stabilit pe zone întinse și
datorită amestecului cu alte populații, între ele au apărut diferențieri de limbă. Astfel, slavii de răsărit sunt rușii, ucrainenii și belarușii de astăzi. Slavii de apus au contribuit la fosrmarea cehiilor, slovacilor și polonezilor. Iar slavii de sud, cei care au migrat la sudul Dunării, și au devenit strămoșii bulgarilor, sârbilor, croaților, macedoneniilor, slovenilor, bosniauricilor și muntenegrenilor. Mulți dintre slavi s-au pirdut în componența altor populații barbare sau civilizate, fiind caracterizați de supușenie. Slavii erau organizați în triburi și
uniuni de triburi. Aceștia erau conduși de cnezi sau jupâni,
ajutați de Sfatul Bătrânilor. Dar,
din secolele 7 și 9,
slavii au început să își constituie state, ca, de exemplu,
statul cehilor (numit și statul lui Samo), cel al sârbilor, cu
capitala la Rașkasau și cnezatele ruse. La crearea celor din urmă, au contribuit și varegii, sau vikingii, populație germanică din nordul
Europei. Strămoșii popoarelor slave se rugau la forțele naturii. Nu aveau preoți și nici temple, dar credeau în vraci și șamani. Ei ridicau idoli în păduri. Slavii nu erau înrudiți cu popoarele cu care au intrat în contact, precum tracii, dacii, sciții, sarmații și balticii, care făceau parte din grupa etno-lingvistică Satem. Au pătruns în ținuturile stăpânite de popoarele enumerate și chiar în altele, dar număru a fost redus și au fost absorbiți de acele populații Din secolele IX și X, popoarele slave au adoptat creștinismul. Slavii de est (rușii, ucrainenii) și o parte a celor de sud, bulgarii, sârbii, macedonenii, muntenegrenii sunt creștini ortodocși. Cei de la apus, cehii, slovacii, polonezii, au ibsorbit cu timpul religia catolică O parte a celor de sud, croații, slovenii, sunt creștini catolici. Musulmani sunt bosniacii, precum și o parte a
sârbilor (în Sangeac), bulgarilor (pomacii) și macedonenilor (torbeși, gorani). Trecerea la mahomadism a bosniacilor s-a făcut forțat pe timpul dominației otomane, ca și în cazul altor grupe mici de slavi.
Una dintre marile realizări culturale ale slavilor a fost obținerea, în sec,al 9-lea a alfabetului chirilic. In epoca modernă s-au remarcat scriitori renumiți, mai ales în literatura rusă ca Feodor Dostoievski sau Lev Tolstoi. Istoria muzicii cunoaște mari artiști de origine slavă, cum au fost rușii Piotr Ilici Ceaikovski și Serghei Rahmaninov sau polonezul Ignacy Paderewski și alți artiști din numeroase domenii..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu