ROMANIA - RURAL 1938



Piață în mediul rural 1938




Car cu boi  1938

 


 



Piața din Cernăuți 1938



Ciobani  1938



La piață cu usturoi



Femei în Oltenia  1938



La arat cu boii



La cărat de coceni



La moară



La piașă

 

ROMANIA - 23 AUGUST 1964



Salut la deschiderea parăzii



Parada omagială de 23 August la 20 de ani de regim comunist. Conducător Gheorghe Gheoghiu-Dej, care se îndepărtase de URSS prin Declarația din aprilie 1964, dar tot era nevoit să aibă în dreapta un înalt delegat al URSS (Anastas Mikoian și un mareșal) Câtă veselie falsă, câți oameni puși pe drumuri, câtă cheltuială fără rost !!!



Blindate de la infanteria motorizată



Gheorghiu-Dej și Anastas Mikoian



Gheorghiu-dej explică ceva mareșalului sovietic



Portretul lui Gheoghiu-Dej în frunte



Locotenent de securitate - petlițe albastre



Tancuri T-55 sovitice



Unul din primele modele de TAB-ri



Portretul lui Ceaișescu mai în spate



Parada militară continuă



Purtătoare de rachete sovietice



Rmil Bodnăraș explică ceva mareșalului sovietic



Parada militară în desfășurare



Artileria grea



Tinerele pioniere își aduc omagiul



Sportivii defilează



Artileria



Țărăncile își aduc prinosul



Oamenii muncii



Tinerii se agită de dragul conducătorilor


<><>

<>

<><>

Tribuna oficială



Oamenii muncii se bucură



In numele lui Marx și Engels



Infanteria

ANGLIA - NUNTA REGALA

A fost o nuntă magnifică prin ținuta protagoniștilor și populației rntuziasmate. Totul a fost bine aranjat pe timpul procesiunilor, al oficierilor și al paradelor. Bogăția grnrtală și a costumației a fost răpitoare. Tineri miri s-au purtat cu demnitate desăvârșită, cu prietenie, cu fețe zâmbitoare și cu desăvârșită eleganță.


29 aprilie 20011

 

29.04.2011 Wiliam și Catherine -Duca și ducesă de Cambridge
La Stânga Regina Elisabeta a II-a și Prințul Consort



29.04.2011 Wiliam și Chaterine în sala tronului



29.04.2011 Wiliam și catherine



29.04.20011 In balconul palatului



29.04.2011  Wiliam și Catherine



29.04.2011  Catherine și Wiliam în caleașcă



Elisabeta II pe tron



Regina Elisabera, Prințul consort Philip, Duce de Edinburgh și Catherine în balcon

 

 

ROMA V - FORMA URBIS ROMAE

Forma Urbis Romae, sau Forma Urbis Severiana a fost o imensă hartă a Romei antice, executată din marmură. A fost executată pe timpul domniei lui Septimius Severus (193-211 e.N) și plasată pe zidul interior al Forumului lui Vespasianus, numit și Forumul Păcii.

            Zidul din cărămidă din porticul Forumului Păcii, care a purtat Forma Urbis, a păstrat urmele tuturor piroaielor care au fixat odinioară plăcile ce compuneau marea hrată. La origine Forma Urbis măsura 18 metri lungime și 13 mteri înălțime. Era formată din 151 de plăci de marmură dispuse pe 11 rânduri, așzate alternativ pa lungime și înălțime. Fragmente din ea au fost găsite începând cu anul 1562, dar nu au depășit a zecea parte din suprafață.

            Se apreciază că harta a fost realizată la o scară de 1/240, sau de 1/250 și a fost orientată cu sud-estul în partea de sus. Ea acoperea, cu aproțimație, orașul din interiorul a ceea ce era numit pomoerium, incinta sacră a Romei, înfrumusețată de multe ori de către împărați. Era vorba de un plan foarte apropiat de unul cadastral modern, care reprezenta absolut toate elementele arhitecturale ale Romei, de la insulae (imobile de locuit), la marile monumente, la antrepozite, ateliere și temple. Elementele ne-arhitecturale nu erau reprezentate, precum Tibrul, și nici elementele abstracte comune, precum limitele regiunilor urbane sau cele ale pomoerium-ului.

            La început s-a presupus că harta de marmură ar fi avut un rol de orientare administrativă (pentru Praefectus urbanus). Cercetările recente au infirmat acea ipoteză, considerând că harta era foarte dificil de consultat datorită înălțimii și datorită stării sale neschimbătoare prin timp. Trebuie admis că ea a avut un rol decorativ, cu toate că s-a realizat prin măsurători precise.

Reconstituirea unei părți din
Forma Urbis

            Harta a fost distrusă progresiv în cursul evului mediu, marmura sa fiind folosită ca material de construcție pentru diverse edificii fără importanță. Abia pe timpul Renașterii s-au descoperit primele fragmente din ea. Ulterior au mai apărut alte fragmente pe timpul săpăturilor din zona forumurilor imperiale. S-a adunat astfel aproape 10% din suprafața originară, din care jumătate determinată în 1186 de fragmente.

            Forma Urbis este o sursă importantă pentru cercetarea istoriei Romei, chiar pentru monumente din care nu a mai rămas nici o urmă arheologică (de exemplu templul lui Claudius divinul). A făcut să apară edificii nemenționate în alte surse, precum Adonea și a reprezentat chiar reședințele mai sărace, fără schematizare, fără contracții față de monumentele cele mai cunoscute.  

ROMA V - FORUMUL LUI TRAIANUS

Forumul lui Trainus a fost cel mai mare și mai elegant dintre cele cinci forumuri imperiale construite la nord de Forum Romanum în Roma. Din punct de vedere cronologic a fost ultimul construit și a avut drept arhitect pe Apollodorus din Damasc. El ocupă poziția cea mai vestică a șirului de forumuri imperiale și a avut deschiderea spre răsărit, adică spre Colosseum.

            Forumul cuprinde piețele cu fațada lor concavă, și forumul propriu-zis, compus, la rândul său din piața publică, din basilica Ulpia, din coloana lui Traianus, din două corpuri de bibliotecă și din templul lui Traianus divinul.

            Inaugurată în anul 112 e.N de către împărat, construcția sa a necesitat lucrări gigantice, în cursul cărora s-au realizat săpături adânci pentru a elimina o parte din coastele colinei Quirinal și mai puțin din ale Capitoliului, prelungiri ale celor două coline care închideau valea forumurilor imperiale spre Câmpul lui Marte. Terenul a fost excavat și nivelat pe o suprafață mare la nord de actualul Monument al lui Vittorio Emmanuele al II-lea. Magnifica coloană a lui Traianus a fost inaugurată în anul următor, 113 e. N.

            Se presupune că lucrările de săpătură ar fi început pe timpul lui Domitianus, acesta fiind nemuțumit de amploarea forumului început, numit ulterior Forumul lui Nerva. Lucrările au fost continuate și reproiectate de Apollodorus din Damasc, arhitectul de curte al lui Traianus și cel ce îl însoțise pe împărat în campania din Dacia.

            Pe timpul derulării lucrărilor la noul forum, s-au întreprins și alte lucrări de amenajarea împrejurimilor, precum construirea Piaței lui Traianus, renovarea templului zeiței Venus Genetrix și a Forumului lui Caesar. Lucrările au antrenat și demolarea spațiului numit Atrium Libertatis, unde aveau loc eliberările sclavilor. S-a mai demolat și o porțiune din zidul de fortificație servian, între Capitoliu și Qirinal, zid care de atunci și-a pierdut rolul.

            Așa cum Caesar finanțase construirea forumului său din prada adunată în războaiele galice, Traianus s-a folosit de bogățiile jefuite de la daci, popor redutabil și mândru. Realizările lui edilitare au depășit cu mult tot ce realizase înaintea sa, cu excepția palatului Domus Aurea, a statuii colosale a lui Nero și, mai ales, a Amfiteatrului Flavienilor (Colosseum).

            Forumul a fost construit pornind de la un portic ce înconjura o piață vastă, cu laturile de 300 X 185 de metri, piață ce era încadrată de două exedre pe laturile de nord și sud. Intre coloanele porticului erau așezate muțime de statui ale unor oameni iluștri, după exemplul Forumului lui Augustus din imediata vecinătate. Intrarea principală era plasată pe latura dinspre Colosseum și dinspre șirul forumurilor lui Augustus, Nerva și Vespasianus. Intrarea era marcată de un arc de triumf, peste care trona o statuie a împăratului într-un car tras de șase cai de bronz; totul aurit.

            O altă componentă a forumului era basilica Ulpia, plasată la extremitatea vestică a pieței pavate cu blocuri rectangulare din marmură albă, piață decorată pe centru de o mare statuie ecvestră a lui Traianus, din bronz aurit. Basilica acoperea o suprafață de 170 X 60 metri, purta numele familiei lui Traianus și a fost cea mai mare construită la Roma. Extremitățile sale erau prevăzute cu două hemicicluri (dispărute astăzi sub clădiri și străzi noi). Basilica a fost somptuoasă. Avea cinci nave, paviment de marmură și două etaje cu coloane de granit și marmură (în parte readuse la verticală, sau depistate prin bazele lor). Pe lângă funcțiunilr juridice și economice a răstrat și pe aceea deținută de fostul Atrium Libertatis.

In spatele basilicii au fost amenajate două biblioteci publice; una adăpostea opere grecești, iar cealaltă opere latine și arhiva personală a lui Traianus. Cele două biblioteci se găseau la extremitățile de nord și sud ale unei curți înguste și alungite. In centrul acelei curți se înălța Coloana lui Traianus, capodoperă inegalabilă a artei antice romane. De pe terasele bibliotecilor se puteau admira mai bine și mai de aproape baso-reliefurile coloanei care povesteau campaniile împotriva Daciei, dar și amănunte despre tehnica militară romană.

La apus de Coloana lui Traianus și de curtea bibliotecilor, în partea extremă a forumului, a fost ridicat un mic templu dedicat lui Traianus divinul, templu orientast cu fațada către marea piață.

Istoricul Ammianus Marcellinus a relatat despre vizita împăratului de răsărit, Constantius al II-lea, în anul 356 e.N, în capitala decăzută deja. Impăratul venit de pe malurile Bosforului a rămas stupefiat la vederea vechiului Forum Romanum și a Forumului lui Traianus. Construcțiile reprezentau trecuta glorie și putere a imperiului încă nedivizat. Constantius al II-lea a rămas impresionat și de măreața statuie ecvestră a lui Traianus și a visat să o imite.

In timpurile moderne au mai rămas numai vestigii importante ale Pieței (de mărfuri) lui Traianus și minunata Coloană a lui Traianus. Au mai rămas și unele coloane stinghere ale basilicii Ulpia. Construirea bulevardului Via dei Fori Imperiali, în deceniul al treilea al sec.al 20-lea, a dus la acoperirea unui număr de coloane, dar care au rămas vizibile sub arcadele peste care trece bulevardul.

De la jumătatea sec. al 9-lea blocurile de marmură alpieței forumului au devenit sistematic obiect al refolosirii în alte scopuri, dar în același timp terenul a fost restaurat, semn că piața a rămas un spațiu public.

Piața de mărfuri a lui Traianus se află în afara forumului, înspre colina Quirinal, constituită din construcții dominatoare din cărămidă. Au fost aici în jur de 150 de magazine etajate și ridicate deasupra nivelului forumului din imediata vecinătate. Ea servea drept decor forumului propriu-zis, care se afla la baza sa și era un mare edificiu comercial complex.

Piața lui Traianus nu era un simplu loc de vânzare în detail cum era Forum Boiarium sau Forum Olitorium, ci un centru de aprovizionare, de repartizare și redistribuire de produse, coordonat de funcționari imperiali care depindeau de prefectul orașului și de prefectul pentru anone (anone era un  serviciu public de distribuire a grâului).

La început se pătrunde (prin Via Quattro Novembre) într-o sală magnific boltită, prevăzută cu tribune ce serveau probabil funcționarilor. Sunt de observat arcurile butante care unesc pilaștrii și susțin bolțile. N u există echivalent al acestei structuri în alte monumente antice ale Romei.

O stradă, prevăzută încă cu pavajul antic, conturează partea superioară a hemiciclului care formează fațada pieței. Magazinele care o conturează etalau mărfurile exotice. Din această stradă interioară se cobora spre magazinele de la primul etaj al pieței. Acestea, lungi și boltite, erau probabil rezervate comerțului cu vin și ulei. Ele se deschideau spre un coridor boltit, care prezintă spre fațadă o serie de arcade.

Fațada, în hemiciclu, și etajarea magazinelor, relevă geniul lui Apolodorus din Danasc, care a știut să dea aspect monumental unui ansamblu utilitar.

Mgazinele de la parter, mai puțin profunde, se deschideau direct spre o stradă, care a păstrat frumosul ei paviment antic pe o curbă concavă. Probabil că aici se vindeau fructe și flori. Unul dintre magazine a fost reconstituit.

La primul etaj este de remarcat eleganța acadelor dotate cu frontoane curbe și triunghiulare.

Marea piață a lui Traianus a fost un mare centru comercial al Romei antice, premergător complexelor comerciale moderne, centru comercial care aduce aminte și de bazarele orientale.

ROMA V - FORUMUL LUI NERVA

Domitianus (81-96 e.N) a decis să unifice structurile precedente datorate împăraților înaintași, pentru a corecta aspectul central al orașului. In zona neregulată rămasă liberă între templul Păcii și Forumurile lui Caesar și Augustus a dispus construirea unei noi esplanade care să le asigure comunicarea și unitatea urbanistică. Era poziționat între Forumul lui Augustus, la nord-vest și Forumul Păcii, la sud-est.

Spațiul restrâns, între una din exedrele forumului lui Augustus și srada Argiletum, l-a constrâns să reducă porticurile laterale la o simplă decorare a pereților perimetrali. Strada Argiletum unea Forum Romanum cu cartierul Suburus de la nord. Din cauza alăturării de această stradă forumul s-a mai numit și Forum Transitorium. Forumul lui Domitianus se prezenta ca un culoar lung și strâmt, traversat de Argiletum.

In forum s-a ridicat un templu al Minervei de la care au mai rezistat două vestigii atrăgătoare până în sec.al 17-lea, când papa Paul al V-lea a dispus să fie demolate (1606). Coloanale și cornișele recuperate au fost utilizate la construirea Fântânii Paulina (Aqua Paola) pe colina Janiculum (Gianicolo), pe țărmul drept al Tibrului. Unele elemente s-au folosit la Capela Borghese din basilica Santa Maria Maggiore.

Templul Minervei se sprijinea, la exterior, de exedra forumului lui Augustus, în timp ce spațiul rămas a fost utilizat pentru o intrare monumentală, Porticus Absidata, care urma a deveni intrarea tuturor complexelor monumentale imperiale.

Domitianus a murit când forumul său era aproape terminat, dar cinstea inaugurării a revenit succsorului său, Nerva. De aceea forul a primit numele lui Nerva și nu pe al prea puțin iubitului Domitianus.

In partea dreaptă a suprafeței ocupate de acest forum au mai rămas două frumoase coloane și fragmente din friza care ornamenta partea de sus a incintei.

ROMA V - FORUMUL LUI VESPASIANUS (FORUMUL PĂCII)

Sub împăratul Vespasianus (69-79 e.N) a fost construită o altă esplanadă centrală, la nord de Forum Romanum, separată de Forumul lui Augustus și de cel al lui Caesar de strada Argiletum, stradă care unea Forum Romanum cu cartierul Suburus. Această amenajare se găsea, în fapt, la răsărit de Forumul lui Augustus, înspre Colosseum. De altfel, după toate asdăugirile ulterioare a rămas porțiunea cea mai răsăriteană a Forumurilor Imperiale.

            La origine acest complex edilitar nu a fost considerat unul din Forumurile Imperiale. A primit această denumire într-o epocă mult mai târzie. La începuturi a fost cunoscut sub numele de Templul Păcii (Templum Pacis).

            Avea o concepție aparte față de forumuri. Se prezenta sub forma unui mare patrulater înconjurat de porticuri pe trei laturi, templul fiind înglobat în porticul din spate. Porticurile se rezemau pe coloane executate din porfir roșu de Assuan. In lungul laturilor laterale se găseau două exegre dreptunghiulare. In fața templului se afla un altar. Plasată în centrul templului, statuia păcii purta în mâna dreaptă o frunză de palmier și era urcată pe un podium flancat de două blocuri de travertin, despre care se presupune că ar fi aparținut templului din Ierusalim. Templul conținea obiectele jefuite la Ierusalim din templul evreilor: sfeșnicul cu șapte brațe, tablele Legilor lui Moise și trompetele de argint, care figurează și pe arcul de triumf al lui Titus.

            De fiecare parte a templului și în prelungirea coloanelor se concepuseră două mari corpuri, cu camere pentru gândire, după moda greacă și pentru biblioteci, după concepția latină (Bibliotaca Pacis). Biblioteca conținea, printre altele, operele lui Galianus și ale lui Lucius Aelius. In unghiul din stânga al pieții, ocupat de bibliotecă, s-a instalat biserica Sfinții Cosma și Damian, cu intrare dinspre Forum Romanum.

Zona centrală a incintei nu era dalată ca pentru o piață, fiind aranjată ca grădină, cu bazine de apă și cu socluri prntru statui. Statuile și aranjamentul au transformat complexul într-un veritabil muzeu în aer liber.

            Complexul monumental a fost amenajat pentru a celebra cucerirea Ierusalimului și încheierea războiului civil în urma căruia Vespasianus ocupase tronul. A fost promis și gândit de împărat în anul 71 e.N, după cucerirea Ierusalimului de către fiul său Titus, dar a fost consacrat mai târziu.

Forumul lui Vespasianus în centru stânga,
alipit cu spatele de basilica lui Maxentius

Pe pereții poricului din spate a fost afișată Forma Urbis Severiana, harta din plăci de marmură a Romei antice, gravată în timpul lui Septimius Severus, la începutul sec.al 3-lea e. N. Această operă a parvenit zilelor noastre numai parțial. Harta avea 18 metri lungime și 13 metri înălțime și se întindea pe 151 de plăci așezate pe 11 rânduri.

Practic nu a mai rămas nimic din acest forum, cu excepția unei porțiuni de zid ți a unei exedre, ambele elemente fiind refolosite la Torre dei Conti în evul mediu.

ROMA V - FORUMUL LUI AUGUSTUS

Tânărul Octavianus, nepotul și fiul adoptiv al lui Caesar, a promis să ridice un templu pentru zeul Marte Invingătorul (Mars Ultor) pe timpul bătăliei de la Philippi, în anul 42 e.A, bătălie în care, împreună cu Maecus Antonius, a învins și a trimis la moarte pe asasinii lui Caesar, pe Brutus și Cassius.

Templul a fost inaugurat patru decenii mai târziu, în anul 2 e.A, cuprins pe a doua esplanadă a Forumului ridicat de el. Forumul lui Augustus s-a alăturat, în ordine cronologică altor două existente, Forum Romanum ȘI Forumul lui Caesar. Acesta era destinat în special exercitării justiției și a fost finanțat din prada strânsă pe timpul ultimului război civil.

In anul 31 e. A, au început lucrările pe un teren cuprins între vechiul forum republican și cartierul Suburus situat la nord între Viminal și Esquilin. Deschiderea lucrărilor a  necesitat importante demolări. Pentru a izola noua piață de maghernițele din Suburus și de incendiile care se produceau fregvent, Octavianus a dispus ridicarea unui mare zid, a cărui formă neregulată demonstrează dificultățile întâmpinate de constuctori. Zidul acela constituia partea de fund a forumului. Laturile de sud-est și de nord-vest erau prevăzute cu câte un hemiciclu a căror formă se poate distinge. Aici se desfășurau acținile din justiție cele mai importante.

Forumul era împodobit cu o adevărastă tapițerie de statui diverse, în total 108 statui. Nișele prevăzute în pereți adăposteau statui din bronz, sau de marmură, ale romanilor celor mai iluștri, care, după spusele lui Suetonius făcuseră din Roma din așa de mică, atât de mare. Figurau: Eneas, Ankhises, Ascanius, regii din Alba, strămoși familiei Julia, Romulus, Marius, Sylla și alți generali renumiți ai Republicii. Prin importanța acordată strămoșilor săi, Augustus a dorit să-și întărească puterea și autoritatea ca deschizător de dinastie. In forum erau glorificate și victoriile romane prin cariatide care reprezentau popoarele învinse. Printre alte bogății se găsea și statuia de fildeș a zeiței Atena Alea, sculptată de Endoeus, statuie pe care Augustus a adus-o din templul ei de la Tegeea.

Pe axa și în fața templului, se găsea o statuie ecvestră a lui Augustus.

In centrul și în spatele incintei era plasat templul lui Mars Ultor (Invingătorul), la care se ajungea urcând o scară majestoasă. Unele coloane ale fațadei și din partea dreaptă a edificiului au fost reașezate la verticală. Templul acesta a jucat un rol foarte important în viața publică. Aici se păstra, ca relicvă, sabia lui Caesar. Tot aici primeau toga virilă membrii familiei imperiale, ceremonie ce marca trecerea de la copilărie la bărbăție (către 17 ani). Magistrații trimiși în provincii erau investiți aici cu comandamentul (imperium) și tot aici raportau despre trofeele victoriilor la reîntoarcere. Armele și alte bunuri jefuite de la inamici erau stocate pentru un timp în forum.

Senatorii se reuneau aici pentru a decide pentru război sau pace.

Existau două porticuri, cu rol de basilici, de o parte și de alta a templului, înaintea hemiciclurilor. Intre coloane erau plasate statui. In spatele porticului din stânga exista o sală, în fața căreia au fost redresate două coloane. Ea adăpostea o statuie colosală a zeului Marte, sau a lui Augustus.

Intre templu și basilici, două scări făceau legătura între forum și cartierul Suburus. Intre basilica din dreapta și templu, alături de trei coloane redresate, se găsea intrarea încadrată de un arc frumos, numit arcul lui Pantani. Cea mai bună perspectivă se obține de pe Via Tor de Conti.

Succesorii lui Augustus au continuat să înfrumusețeze ansamblul. Tiberius (14-37 e.N) a ridicat, de o parte și de alta a templului, două arcuri de triumf în onoarea lui Drusus și Germanicus, pacificatorii Germaniei și Paannoniei (fiu și nepot al împăratului). Impăratul Claudius (41-54 e.N) a continuat de a prezida aici acțiuni în justiție.

Ultima mărturie despre Forumul lui Augustus provine din anul 395 e.N. Datele arheologice vorbesc de dezmembrarea forumului în prima jumătate a sec.al 6-lea e.N ca urmare a unei grave distrugeri suferite într-un cutremur, sau pe timpul jafurilor barbare. A fost unul dintre primele mari edificii publice care a dispărut la Roma. In sec.al 9-lea pe podiumul templului în ruină s-a așezat o mică mănăstire.