ROMA V - COLOANA LUI PHOCAS (FORUM ROMANUM)

Este vorba de o coloană comemorativă înălțată în Forum Romanum. Coloana poartă numele împăratului Phocas (602-610 e.N), al Imperiului Roman de Răsărit, care a donat Pantheon-ul papei Bonifacius al IV-lea, pentru ca mărețul templu antic să fie transformat în biserică.

            Coloana a sost ridicată, la 1 august 608 e.N, deasupra Rostrelor, de către exarhul de Ravenna, Smaragdos, pentru a susține o statuie a împăratului. Fără a lua în calcul soclul, coloana măsoară 13,60 metri, ea fiind ultimul monument antic ridicat în Rorum Romanum.

            La baza coloanei s-a proclamat, la 24 noiembrie 1898, Corda Fratres (Federația Internațională a Studenților), organizație festivă și fraternă, fără conotații politice sau religioase.

            Coloana a trebuit prelevată de la un alt monument antic, căci Roma trăia o perioadă de decadență, în care nici un artist nu mai era în stare să sculpteze o astfel piesă atât de reușită. In preajma ei s-a replantat smochinul sacru, simbol al celui sub care fusese găsit coșul cu Remus și Romulus, vița de vie și măslinul, care simbolizau prosperitatea Romei prin agricultură.

                      In vecinătatea stângă a coloanei exista o mare inscripție marcată cu litere de bronz. Inscripția poartă numele lui Naevius și comemora restaurarea pavimentului realizată de acest magistrat în anul 15 e.A. Literele de bronz au dispărut în neagra sălbăticie a istoriei invaziilor.

ROMA V - PORTICUS DEORUM CONSENTIUM (FORUM ROMANUM)

Porticus Deorum Consentium se găsește în extremitatea de sud-vest în Forum romanum și la baza Capitoliului, alături și la apus de templul lui Vespasianus. Are formă de trapez dreptunghic, cu baza mică alipită de Tabularium și cu baza mare deschisă spre Clivus Capitolinus și spre templul lui Saturn, adică spre răsărit. Latura scurtă a trapezului, cea perpediculară pe baze, este paralelă cu latura sudică a templului lui Vespasianus.

            Porticul adăpostea cele douăsprezece statui aurite ale zeilor numiți Dii consentes, adică marii zei ai Pantheonului greco-roman. Aceștia erau priviți drept consiliul celest prezidat de Jupiter.

            Edificiul era construit pe două nivele. Cel de jos avea pe latura scurtă, cea paralelă cu templul lui Vespasianus, șapte încăperi neiluminate a căror întrebuimțare este necunoscută. Acele încăperi sunt mascate de podiumul templului vecin. Deasupra se găsea o platformă pavată cu marmură, unde, pe aceeași latură, s-a găsit un alt rând de încăperi de 4 metri înalte și 3,70 metri profunzime, din beton și cărămidă la vedere. Șapte dintre aceste încăperi au fost decopertate, mai existând probabil alte cinci îngropate.

            Pe aceeași platformă superioară, baza mică, cea dinspre Tabularium și latura de sud, formează cu unghi obtuz, cu portic din coloane cu capiteluri corintice. Intre coloanele acestui portic erau plasate cele douăsprezece statui în perechi. Perechile erau formate din Jupiter și Junona, Neptun și Minerva, Marte și Venus, Apollo și Diana, Vulcan și Vesta, Mercur și Ceres.

            Edificiul pare a fi avut la bază o construcție veche, din sec.3 sau 2 e.A. Forma elegantă și bogată din care se mai pot vedea urme edificatoare, se dastorează unuia din împărații Flvieni, cel mai probabil lui Domitianus (81-96 e.N.). Monumentul a fost restaurat ultima dată de prefectul Romei, Vettius Agorius Praetextus, care a fost unul din ultimii apărători ai religiei clasice. El a întreprins această refacere, în anul 367 e.N, la patru ani după moartea împăratului Julianus, cel care trecuse la reconsolidarea credinței tradiționale. In această situație, Vettius nu mai dispunea de sprijin politic imperial. Data refacerii monumentului este consemnată printr-o inscripție pe arhitrava lui. Noua variantă a porticului a folosit arhitrava și patru coloane din construcția Flaviană.

            Pragurile de marmură, platforma de marmură și zidurile acoperite cu stuc amintesc de o construcție îngrijită din care au rezistat interesante vestigii.       

ROMA V - TEMPLUL LUI MARS ULTOR (FORUM AUGUSTUS)

In anul 42 e.A, Augustus a jurat să ridice un templu zeului Marte Invingător (Mars Ultor), înainte de bătălia de la Philippi, împotriva lui Brutus și Cassius, asasinii lui Caesar. Pentru a comemora victoria, templul a fost ridicat și dedicat în anul 2 e.a, în Forum-ul lui Augustus.

            Templul avea opt coloana corintice la fațadă și tot atâtea pe laturi. Dintre toate nu au mai rămas decât trei, înalte de 17,70 metri, care se aflaseră pe latura dreaptă a templului. Era înălțat pe un soclu înalt, după tipul de construcție al templelor romane. In față o scară lată urca spre platforma din fața edificiului principal.

            Pe fronton, Marte era reprezentat în centru. La dreapta se găsea Venus și Cupidon, precum și Romulus și personificarea Palatinului. La stânga se găsea Fortuna, zeița Romei și a Tribului. In cella ,pe partea din spate, se găsea statuia lui Marte cu Venus și Divin în lături.

Templul lui Augustus a fost înfrumusețat cu atenție de urmași. Tiberius(14-37 e.N.) a ridicat, în anul 19 e.N, două arcuri de trimf, în onoarea lui Drusus și a lui Germanicus, frate și nepot care s-au afirmat glorios în războaiele germanice.

            In templu se păstra, ca o relicvă, sabia lui Caesar. Tot aici, membrii familiei imperiale primeau toga virilă și tot aici erau depuse însemnele dușmanilor învinși.