ROMA V - ROSTRELE (FORUM ROMANUM)



(de la stânga)  Rostrele, Curia și basilica Aemilia

In Roma Antică, edificiul Rostre, din Forum, sau tribuna oratorilor, servea magistraților (nu în înțelesul modern) și oratorilor să se adreseze mulțimii. Tribuna a primit numele de Rostre în anul 338 e.A, când consulul Caius Maenius a ornat tribuna de la Comitium (tribuna din fața Curiei, unde se aduna poporul - comitiile - pentru alegerea magistraților) cu șase pinteni de bronz (rostra) luați de la navele inamice, nave aparținând portului Antium (azi Anzzio), în cursul războaielor latine.

Tribuna originală era decorată cu elemente triumfale, dintre care unul s-a găsit pe arcul de trimf al lui Constantin, arc pentru care s-au prelevat multe lucrări sculpturale de monumente mai vechi. Acea tribună mult folosită pe timpul Republicii, s-a găsit între lapis Niger şi amplsamentul actual al Curiei.

In anul 54 e.A, Caesar din dorința de a-și lăsa amprenta pe capitală, a început, împreună cu Cicero și alți aliați, să achiziționeze terenuri în jurul Forului Roman. Faptul a fost semnalat de Cicero într-o scrisoare adresată lui Atticus. In anul 44 e.A, Caesar a inițiat deplasarea Rostrelor cu cincizeci de metri către sud-vest, pe amplasamentul unei tribune deja existente în fața templului Concordiei. Scopul a fost de a plasa noua tribună pe axa dintre basilicile Aemilia și Julia.

Pe această nouă tribună a fost așezat corpul său după asasinat, cu ocazia funeralliilor, la 20 martie 44 e.A. Tot acolo s-a expus capul și membrele tăiate ale lui Cicero, asasinat la 7 decembrie 43 e.A, în casa sa de la Gaeta, din ordinul lui Marcus Aurelius. Plutarh a scris cu acea ocazie: “Urmând ordinul lui Antonius, i s-au tăiat capul și mâinile, acele mâini cu care scrisese Philippicile”. Acea tribună era o platformă înălţată pe care se urca urmând o scară semi-circulară situată în spate, spre Capitoliu.

Rostrele se situiază, în Forum Romanum, între Arcul de trimf al lui Tiberius și coloana lui Phocas. Acest arc de triumf al lui Tiberius fusese ridicat în colțul de nord-vest al basilicii Julia și comemora recuperarea de la germani a însemnelor legiunilor lui Varus, însemne capturate de barbari în urma bătăliei din pădurea Teutoburg, din anul 9 e.A. Atât acest arc, cât și un altul, dedicat tot lui Tiberius, în Câmpul lui Marte, alături de Teatrul lui Pompeius, au fost ridicate începând cu anul 16 e.N și continuate de împăratul Claudius.

In același timp cu renumitele Rostre au mai existat în Forum alte două tribune în folosința oamenilor politici, una în fața templului Dioscurilor și alta în fața templului lui Caesar. 

Pe timpul puternicilor împăraţi, marile adunări ale plebei încinse de discursurile tribunilor, nu au mai avut putere de deciyie. De aceea rostrele nu au mai servit decât unor ceremonii oficiale calme. In epoca în care coloanele votive, precum şi cea a lui Phocas, nu fusesră încă ridicate, mulţimea se putea totuşi aduna în faţa Rostrelor. Ea devenea agitată în yilele în care aştepta o distribuţie de alimente. Spre exemplu, când Caesar a preluat puterea, în jur de 300.000 de cetăţeni au aşteptat înscrierea pe listele de distribuire gratuită a grâului.

ROMA V - DECENNALIA CAESARUM (FORUM ROMANUM)

In anul 286 e.N, împăratul Diocletianus a împărțit conducerea Imperiului Roman în două, datorită greutăților întâmpinate în conducerea unui teritoriu extrem de întins. Conducerea directă a părții Orientale a imperiului i-a revenit lui, iar cea Occidentală lui Maximianus. In acest fel au apărut doi Auguști. Șapte ani mai târziu, Augustul Maximianus a conferit apărarea și administrarea Galliei și Britanniei  lui Constantius I-ul Chlorus, iar Augustul Diocletianus a numit pe Galerius responsabil de Peninsula Balcanică. In acest fel a luat naștere tretrarhia, adică conducerea imperiului de către doi Auguști și doi Caesari.

Pentru a sărbători zece ani de domnie (decennalia) a celor doi Caesari și douăzeci ai celor doi Auguști, li s-a ridicat o coloană comemorativă în Forum Romanum, din care nu a mai rămas decât baza. Baso-reliefurile ei reprezintă animalele destinate sacrificiului numit suovetaurilia și unele aspecte din ceremonii religioase. Comparată cu epoca lui Traian, calitatea sculpturii este mai slabă. Figurile care nu se află în primul plan sunt aplatizate și foarte simplu detașate de planl profund, iar costumația este lipsită de suplețe.

ROMA V - COMITIUM (FORUM ROMANUM)

Acest vestigiu se găsește între Curie și Lapis Niger, deci în fața Curiei. Nu se mai vede decât o bază circulară a unei fântâni care s-a ridicat odată pe acest loc. Comitium era un vechi loc de adunare de discuții și de justiție, devenit, cu timpul, un edificiu sub formă de plarformă circulară. Aici se celebrau unele sărbători religioase, sub formă de dans și cereminii de purificare a armelor, la 19 martie, pentru începerea sezonului de războaie. Era un spațiu de reuniuni și discuții politice. In suprefața deținută de Comitium, era cuprinsă și Rostra, tribuna oratorilor.

 Alături s-a găsit la începuturi Curia Hostilia, înlocuită apoi de Curia Julia.

            In Roma antică, poporul se aduna conform unor diferite condiții, care difereau după ocazii. Adunările poporului era numite comitii, care erau în număr de trei. Ele reuneau aceiași cetățeni, dar repartizați în mod diferit, ceea ce putea schimba sensibil rezultatul votului.

- Comitiile Curiate, cele mai vechi, în care poporul se reunea pe curii, adică după gințile de naștere, fapt ce dădea o oarecare influență patricienilor.

- Comitiile centuriate, în care poporul se organiza pe centurii, în funcție de rolul ocupat în armată, pe baza averii. Faptul dădea preponderență celor bogați.

- Comitiile tribute, unde poporul era unit pe triburi, circonscripții teritoriale și în care aveau avantaj proprietarii funciari apropiați de Roma.

            La început voturile erau orale și au devenit în sec. al 2-lea e.A, scrise și secrete. Buletinele de vot erau niște plachete de lemn pe care erau înscrise literele VR (uti rogas- cum ceri tu), pentru Da și A (antiquo- eu resping), pentru Nu.

Mai existau, uneori și Comitii calate, formațiuni speciale ale Comitiilor curiate, cu simplul rol de a demonstra și fără putere de vot.

Cu timpul Comitium și-a pirdut importanța decizională, în contrapondere cu puterea decizională din Curia vecină.