Altarul
lui Dis Pater și Proserpina (Ara Ditis
Patris et Proserpine) era dedicat unor divinități ale infernului în Tarentum (extremitatea vestică a
Câmpului lui Marte.) Dis Pater a fost numele roman original al unui zeu al
infernului, care a devenit pe firul timpului zeul Pluton. Proserpina a fost
asimilată zeiței grecești Persephona.
Altarul
a fost amenajat la extremitatea Câmpului lui Marte de către un membru al gintei
Valeria. După aceea, Publius Valerius Publicola a celebrat aici Jocuri care au
devenit Jocuri seculare (Ludi saeculares).
Aceste jocuri deschideau, la Roma, fiecare centenar, pe data de 21 aprilie, zi
aniversară a fondării orașului. Vestitorul public, care invita populația să
participe la acele jocuri le prezenta cu formula care a devenit tradițională: ”Jocuri pe care nimeni nu
le-a văzut și pe care nimeni nu le va revedea”. In ciuda denumirii lor, aceste jocuri s-au celebrat la intervale neregulate, după cum o demonstrează o recapitulație a ultimelor opt jocuri seculare stabilite de gramaticianul Censorius, în anul 238 e.N.
Altarul
se afla subteran la 20 de picioare profunzime și nu era degajat decât cu ocazia
acelor jocuri.