Impresionantele fortificaţii duble ale Constantinopolului, dinspre continent, formau şi încă mai formează un imens arc de cerc care uneşte ţărmul Mării Marmara cu cel al golfului Cornul de Aur. De la acele grozave fortificaţii porneau trei mari artere, ca trei raze, spre vârful răsăritean al penisulei ocupate de Constantinopol. Artera cea mai de nord, cea mai apropiată de Cornul de Aur, a fost una dintre cele mai circulate şi mai aglomerate, atât pe timpul romano-bizantinilor, cât şi pe timpul otomanilor. Ea unea poarta Adrianopol cu vârful răsăritean al peninsulei, până în apropiere de biserica Sfânta Sofia. Pe traseul acestei artere construiseră împăraţii creştini minunata biserică şi necropolă imperială Sfânţii Apostoli şi tot în lungul ei şi-au ridicat otomanii unele dintre cele mai mândre moschei imperiale.
Astăzi artera este compusă din trei trei tronsoane, din trei bulevarde succesive, cu numiri diferite. Moscheea Cuceritorului, numită popular Mehmediyya, mărgineşte porţiunea Fevzi Paşa Caddesi, tronsonul cel mai vestic, cel care porneşte dinspre fortificaţiile continentale. Urmează apoi tronsonul de bulevard Macar Kadoşler, şi în final pe Şehzadebaşi Caddesi, cel mai apropiat de vârful estic al peninsulei istarice. Traseul este presărat cu nestemate ce vorbesc despre lumea şi trecutul neguros otoman dar şi despre marii arhitecţi turci Kemal, Tin şi Mimar Sinan, cel mai strălucit deschizător de drumuri, în arhitectura otomană.
Moscheea lui Mahomed al II-lea Cuceritorul este monumentul central al cartierului Fatuh, cel în care au pătrus pentru prima dată turcii, în fatidica zi de 29 mai 1453. Era cel mai populat cartier al Constantinopolului în ultimile secole ale Imperiului Bizantin. De aceea l-a ales sultanul cuceritor pentru a ridica acolo propria moschee şi prima din interiorul fostei capitale creştine. Moscheea a ocupat exact locul fostei biserici imperiale bizantine Sfinţii Apostoli.
Intr-o intersecţie largă a cartierului Fatih, la apus de artera principală, intersecţie amenajată cu sens giratoriu, tronează în mijloc Coloana lui Marcianus, o coloană votivă ridicată în anul 455 e.N în cinstea împăratului Marcianus (450-457 e.N) de către prefectul Tatianus, care a dorit să fie cunoscut posterităţii lăsând o inscripţie pe soclul coloanei. Are 17 metri înălţime şi se numără printre cele mai vechi monumente ale lumii romane scăpate de pornirile distructive ale otomanilor. Se pare că turcii au găsit-o deja devalizată de partea metalică de către cruciaţii din Cruciada a IV-a, din 1204, care au jefuit sălbatic capitale creştinătăţii orientale ortodoxe. Multe secole a rămas retrasă într-o grădină şi a scăpat atenţiei turce cotidiene. Topografia cartierului înconjurător s-a schimbat neîncetat şi anarhic pe timpul otomanilor. Incendiile foarte dese au avut un rol principal al schimbărilor reţelei stradale, în general mizere şi asfixiante. In 1908, după mari distrugeri cauzate de un incendiu gigantic, s-a trasat un nou plan urbanistic local, în Fatih, plan prin care coloana şi-a ocupat din nou un loc central în mijlocul unei pieţe, ca pe timpul bizantin.
Coloana s-a realizat din două elemente fusiforme de granit gri şi roşu de Egipt. Baza paralelipipedică este placată cu patru dale de marmură albă de Corint. Trei laturi sunt ornate cu cruci greceşti în medalioane. Pe cea de a patra faţă a soclului sunt figuraţi, în basorelief, doi îngeri cu o sferă, dar numai unul poate fi distins cu claritate. Cele două personaje pot fi şi zeiţe ale victoriei. Ele sunt numite de localnici Kiz Tasi, în traducere liberă „Piatra domnişoarelor”. Coloana se termină cu un capitel corintic tot de marmură, capitel pe care probabil era aşezată, cu şaisprezece secole în urmă, statuia împăratului Marcianus aşezat pe tron.
Baza coloanei este orientată cu feţele pe direcţia nord-vest şi sud-est, în timp ce capitelul este orientat nord-sud, probabil cu scopul ca statuia împăratului să privească către Biserica Sfinţii Apostoli. Dedicaţia prefectului Tatianus a fost scrisă pe soclu cu litere de bronz, litere astăzi dispărute. Fusul elegant al coloanei este strâns acum cu coliere metalice, în mai multe locuri, pentru a i se proteja starea monolitică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu