Vladimir Rosulescu - Istorie: ROMA - BISERICILE CLASIFICATE DUPA DATA PRIMEI INTEMEIERI

sâmbătă, 12 februarie 2011

ROMA - BISERICILE CLASIFICATE DUPA DATA PRIMEI INTEMEIERI

In Roma există mai mult de 900 de biserici.

In timpul prigoanei creştinilor primele locuri de întâlnire au fost:

- Casele particulare puse la dispoziţie de cetăţeni credincioşi pentru reuniuni clandestine, locaţii cunoscute subnumele de oratorio sau oracula.

- Diaconii – locuri unde se făceau donaţii caritabile pentru săraci şi locuri aflate sub controlulunor diaconi. Cele mai mari diaconii aveau mai mulţi diaconi, iar unul dintre ei avea rolul de arhidiacon.

- Alte case titulare, sau titulus, cunoscute sub numele de ecclesia domus.

Tituli

Numai lăcaşurile cu atributul de tituli erau autorizate să împartă sacramentele. Preotului celui mai important dintr-un titulus i s-a dat numele de cardinal. Papa Marcel I-ul (la începutul sec.al 4-lea e.N) a confirmat că tituli sunt singurele centre de administrare din Biserică. In anul 499 e.N, un sinod ţinut de către papa Symmacus a dat lista tuturor preiţilor participanţi, precum şi a reprezentanţilor de tituli, care erau prezenţi în acel moment. Alături de fiecare Titulus este trecută biserica în care funcţiona. Pentru o mai bună orientare se va opera cu numele autentic italian al fiecărei biserici:

Titulus Aemilianae ( Santi Quattro Coronati )
Titulus Anastasiae ( Santa Anastasia )
Titulus SS Apostolorum ( Santi Apostoli )
Titulus Byzantis ou Vizantis (necunoscut, probabil Titulus Pammachii)
Titulus S Caeciliae ( Santa Cecilia in Trastevere )
Titulus Clementis ( San Clemente )
Titulus Crescentianae ( San Sisto Vecchio )
Titulus Crysogoni ( San Crisogono )
Titulus Cyriaci (incert; teoretic Santa Maria Antiqua şi Santa Maria in Domnica )
Titulus Damasi ( San Lorenzo in Damaso )
Titulus Equitii ( San Martino ai Monti )
Titulus Eusebi ( Sant'Eusebio )
Titulus Fasciolae ( Santi Nereo e Achilleo )
Titulus Gaii ( Santa Susanna )
Titulus Iulii ( Santa Maria in Trastevere , identic cu Titulus Callixti)
Titulus Lucinae ( San Lorenzo in Lucina )
Titulus Marcelli ( San Marcello al Corso )
Titulus Marci ( San Marco )
Titulus Matthaei (pe Via Merulana , distrus în 1810)
Titulus Nicomedis (pe Via Nomentana , distrus)
Titulus Pammachii ( Santi Giovanni e Paolo - Roma )
Titulus Praxedis ( Santa Prassede )
Titulus Priscae ( Santa Prisca )
Titulus Pudentis ( Santa Pudensiana )
Titulus Romani (necunoscut, posibil să fi fost Santa Maria Antiqua sau Santa Maria in Domnica , în orice caz Titulus Cyriaci n-a existat)
Titulus S Sabinae ( Santa Sabina )
Titulus Tigridae (incert, probabil Santa Balbina )
Titulus Vestinae ( San Vitale )

Cele şapte basilici majore ale Romei

In anul 336 e.N, papa Iulius I-ul a fixat numărul de cardinali preoţi la 28. Aceasta pentru ca în fiecare zi a săptămânii un cardinal preot diferit să celebreze mesa într-una din cele patru basilici majore din Roma: Sfântul Petru, Saint Paul din afara zidurilor, Santa Maria Maggiore , Sfântul Ioan din Laterano. Cele patru basilica nu aveau cardinal, pentru că ele se aflau sub diriguirea papei. Basilica de San Giovanni in Laterano era şi sediul episcopului de Roma (papa). In mod tradiţional, pelerinii erau aşteptaţi să viziteze cele patru basilica majore, dar şi basilicile minore: San Lorenzo fuori le mura (San Lorenzo din afara zidurilor) , Santa Croce in Gerusalemme (Sfânta Cruce din Ierusalim), et San Sebastiano fuori le mura (San Sebastian din afara zidurilor), care constituiau Pelerinajul celor Şapte Basilici din Roma. In luna iulie 2000, cea de a şaptea basilică a fost numită Santuario della Madonna del Divino Amore de către pape Ioan-Paul al II-lea.

Biserici

In tabelul următor, bisericile se clasifică în funcţie de epoca primei lor construcţii. Datele se referă la prima înregistrare a fiecărei biserici. Actualul aspect al edificiilor nu mai este original, deoare timp de secole ele au suferit reconstrucţii, sau reparaţii, nu totdeauna cu respect pentru formele adoptate în trecut. Toate bisericile par cu mult mai recente şi înglobează un amestec de epoci şi de stiluri.