IMPERIUL ROMAN - MIC COMPEDIU DE EVOLUTII MONETARE



Sestertius - traianus



Instituția triumvirilor monetales a fost atestată documentar în sec. 1 e.A.. Aceşti trei magistrați erau responsabili cu emiterea monedei în Roma republicană. De la acea dată a apărut pe monede legenda (III VIR AAA FF) adică triumviri aere argento auro flando feriundo , în traducere: „cei trei responsabili cu topitul şi bătutul bronzului, argintului şi aurului”.  Monetăria era situată în templul zeiţei Juno Moneta pe Capitoliu. Din acea perioadă de timp, Roma a început să bată monedă, obiect ce va constitui elementul principal al economiei romane până la căderea Imperiului.

Denarius - Caesar

O latură mai puţin cunoscută a monedei romane şi a circulației sale este legată de puterea ei de cumpărare pe piaţă. In acest devine ineresantă o introspecţie în domeniul preţurilor pieţei la Roma, atât cât permit izvoarele istorice, introspecție limitată în ceea ce privește evoluţia acestora în timp şi devalorizarea monetară. Introspecția este limitată și orientativă numai pentru Roma, nu și pentru provincii.           

Consumul de pâine era la ordinea zilei în Roma antică. Un roman de rând consuma mai bine de jumătate de  kilogram de pâine pe zi. De aceea analiza se va raporta la unitatea romană de măsură pentru cereale, si pentru grâu în special, ca materie primă esențială. Unitatea de masură pentru grâu purta numele de modius (plural: modii) şi era echivalentul a 6,67 kg . Pentru consumul lunar, un roman avea nevoie în medie de 4 modii de grâu. Dintr-un modius se puteau face aproximativ 16-20 de pâini a câte 300 g fiecare.

Evoluţia preţului unui modius de grâu, din sec.al 3-lea e.A, până în sec.al 3-lea e.N. este prezentată în cele ce urmează :

                                   Prețul unui modius de grâu

Perioada                                                              Prețul unui modius de grâu

211-210 e.A (al doilea război punic)                                    20 – 24 ași

203 e.A                                                                                 4 ași

200-150 e.A                                                                          4 ași

141 e.A                                                                                 6 ași

123 e.A                                                                                 6,33 ași

100 e.A                                                                                 8 ași

  73 e.A                                                                                12 ași

  46 e.A                                                                                12 ași

   0                                                                                  16 ași=1 denar

60 e.N                                                                            32 ași=2 dinari

170 e.N                                                                  40 ași=2 denari și 8 ași

218 e.N                                                                  68 ași=4 dinariși 4 ași

305 e.N (în 294 s-a introdus nummus)                             2-10 nummi

As - Republica

Analiza prețurilor pe provincii demonstrează palta largă a prețurilor în imperiu. De exemplu, atunci când în Roma un modius de grâu costa 32 de aşi, în Italia provincială costa numai 16 aşi, în Africa și în Asia Minor costa între 8 –16 aşi, în Palestina între 10-12 aşi, iar în Egipt între 7 şi 9 aşi, aproximativ pe sfert cât la Roma.

            In sec. 1 e.N, o pâine costa 1 dupondius (2 aşi) , un sextarius de vin de masă (circa 0,5 litri) se situa între 1 –5 aşi, pe când un sextarius de vin foarte bun se ridica şi până la 30 de aşi. Pentru a face o baie la terme, romanul trebuia sa cheltuie un quadrans (un sfert de as) . O tunică se putea cumpăra cu aproximativ 15 sesterţi, în timp ce un măgar valora 500 sesterţi. Pe piaţa de sclavi, un sclav valora intre 500 şi 1500 denari, în timp ce o sclava era apreciată între 2000 şi 6000 de denari. O holdă de pământ valora în medie 1000 de sesterţi, echivalentul a 250 denari.

            In mod special, există mărturii despre situaţia preţurilor în oraşul Pompei, în anul 79 e.N, anul fatidic al erupţiei Vezuviului.

                                      Prețurile aplicate în Pompeii, în anul 79 e.N.

                        1 modius grâu                        7 sesterti=28 ași

                        1 modius de secară                 3 sesterti=12 ași

                        1 litra (1/3 litri) ulei                1 sestert= 4 ași

                        1 pâine (cca 300 gr)                           1 as

                        1/2 litru vin comun                             1 as

                        1/2 litru vin superior                        2 – 4 ași

                        1 oală                                                 1 as

                        1 farfurie                                            1 as

                        1 opaiț                                                1 as

                        1 găleată                                 2 sesterti=8 ași

                        1 tunică                                 15 sesterti=3 din+3 sesterti

                        1 măgar                               500 sesterti= 125 dinari

                        1 sclav                               2500 sesterti=625 dinari       

As - Pertinax

Pentru arheologia modernă, oraşul Pompei este un imens izvor istoric. Sub cenușa vu întărită a Vezuviului s-au conservat foarte bine măeturii ale vieţii cotidiene romane din sec. 1 e.N. mărturii care conduc la concluzii cat mai apropiate de adevăr.
Antoninianus



Antoninianus



            In anul 215 e.N, împăratul Caracalla a introdus un nou nominal, antoninianus, având o valoare de dublu-denar, deşi greutatea acestuia era doar de 1¹/₂ fata de cea a doi denari. Incepând cu această dată antoninianus a devint moneda de referinţă, deşi denarul încă se afla majoritar pe piaţă. Denarul a suferit deprecieri sub împăraţii Severi, deprecieri folosite pentru a finanţa războaiele şi pentru a construi edificii, prin valorificarea diferenţei de material rămasă după baterea monedelor. Deşi fiecare depreciere determina creşterea salariilor şi a preţurilor pe termen lung, acestea aduceau importante beneficiii pe termen scurt. Insuşi Septimius Severus îi sfătuia pe fiii săi să aibă grijă specială de soldaţi,şi a pus în practică sfatul, reducând titlul denarului şi crescând valoarea soldelor. Măsura a atins nivelul de viață al populației civile, prin scăderea puterii ei de cumpărare.

            Impăraţii Severi au refăcut mult din spelndoarea Romei de altădată. Au reuşit să păstreze rata de schimb a monedei stabilită de Augustus, chiar dacă au fost nevoiţi să recurgă la deprecierea  monedei pentru a acoperi marile cheltuieli de război. Preţurile erau duble, aproape trimple, faţă de cele de la începutul sec. 1 e.N, iar inflaţia crescuse concomitent şi proporţional cu scăderile de titlu ale denarului. In anul 235 populaţia încă mai avea încredere în valoare denarului. Intrucât un antoninianus avea numai 75% din conţinutul de argint a doi dinari, oamenii au început sa tezaurizeze masiv dinari, fapt ce a dus la explozia preţurilor şi a ratelor de schimb. Următoarele două decenii au adus deprecieri succesive ale denarului, astfel că în timpul lui Decius, acest nominal devenise o piesă ordinară de billon (aliaj cu cel puțin 50% cupru, argint în cantități variabile și restul plumb). Ca urmare, la mijlocul sec.al 3-lea e.N. preţurile, exprimate în antoninianus arătau în felul următor:

                        1 plasă de pescuit                                  14 antoninianis

                        1 cârlig de pescuit                                    6

                        1 barcă mică                                        186

                        1 oală de gătit                                          3

                        1 opaiț                                                     1

                        1 pâine                                                    1

                        1 sextarius de vin (cca 0,5 lit)                   4

                        1 tunică iarnă soldat                               75

                        1 cizme piele cămilă                               20

                        1 pantofi ușori            de piele                12

                        1 sabie                                                  60

                        1 măgar                                              145

                        1 cal                                                   250

                  1 sclav sănătos                              800 - 1200                                   

            Interesantă este și o investigație asupra veniturilor diferitelor clase sociale în imperiu. Ele sunt un indicator al nivelului de trai și al aprecierii meseriilor în Roma.

- secretar 15 dinari/lună  - lector  12 dinari / lună  - curier  9 dinari / lună  - haruspex (ghicitor)  10 dinari / lună  - soldat legionar  20 dinari / lună  - pretorian la Roma 60 dinari / lună  - centurion  cca 300 dinari / lună.

Nummus

 Se observă că de departe, soldaţii erau mult mai bine plătiţi în raport cu funcţionarii de rând. Armata a constituit postamentul pe care s-a clădit statul roman, iar împărații au fost nevoiți să țină seamă de aceasta. Venitul statului roman era susţinut cu precădere de taxele aplicate provinciilor, teritorii înglobate în statul roman prin forță, cu ajutorul armatei.

            Este interesant de comparat venitul din cadrul armatei și prețul unui modius de grâu. Astfel se poate aprecia nivelul de trai al soldaților, dar și înclinarea lor spre războaie aducătoare de pradă.

         Perioada            Venit soldat/zi        Preț modius de grâu

211-210 e.A                                                   20-24 ași

203 e.A                                                          4 ași

200 – 150 e.A             3 ași                            4 ași

141 e.A                       5 ași                            6 ași

123 e.A                       0,5 denar                    6,33 ași

100 e.A                     1 denar (centurion)        8 ași

100 e.A                     1,5 denar (cavalerist)     8 ași

 73 e, A                       5 ași                          12 ași

  46 e.A                       10 ași                        12 ași               

                                                           

Odată cu trecerea la Principat, armata a devinit treptat o unealtă în cadrul luptei interne pentru accederea la tron. In prima jumătate a sec.al 3-lea e.N. se declanșază o adevărată anarhie militară, care a produs situaţii dramatice, unii caesari, sau uzurpatori, fiind linşaţi de legiunile contracandidaţilor la tron înainte ca imaginea lor să fie cunoscută de către atelierele monetare, după domnii de câteva luni. In acele vremuri ale anarhiei militare veniturile soldaţilor în imperiu erau următoarele:

An                   Venit soldat/zi                          Preț modius de grâu

0                                 10 as                           16 as=1 denar

60 e. N                        16 as                           32 as=2 dinari

170 e.N                       13 as                           40 as=2 din+8 as

218 e.N.                16 as=1 denar                   68 as=4 din+4 as

305 e.N                                                                2 – 10 nummi

     Retarifarea denarului: înainte de 141e.A: 1 denar = 10 ași ; după 141e.A: 1 denar = 16 ași

Nummusul a fost introdus în 294 e.N. Avea aceeaşi putere de cumpărare ca şi denarii în perioada timpurie. 
Raportul era: 2 nummi în Egipt  echivalau 10 nummi în Roma.