joi, 16 iunie 2011

BISERICA DEI SANTI QUATTRO CORONATI

          Se găseşte pe colina Coelius, la mai puţin de 200 de metri, spre sud, de biserica San Clemente. In evul mediu această biserică a făcut parte dintr-un ansamblu fortificat menit să protejeze palatul pontifical împotriva atacurilor posibile ce ar fi venit dinspre fortăreţele nobiliare instalate pe vestigiile de pe Palatin şi la Colosseum.



          Peste biserica ridicată în primele timpuri ale creştinismului (sec. 4 e.N.), papa Leon al IV-lea (847-855) a realizat un edificiu care a rezistat până în 1084, când după trecerea trupelor normande jefuitoare, ale lui Robert Guiscard, nu au mai rămas decât ruine.
Papa Pascal al II-lea (1099-1118) a reconstruit o biserică cu mult mai mică, reducând lungimea şi eliminând navele laterale. Intre sec. al 12-lea şi al 15-lea lăcaşul a aparţinut călugărilor benedictini, iar sec. al 16-lea ansamblul a fost trecut surorilor augustine.


          Arheologii şi istoricii nu au putut identifica pe cei patru sfinţi cărora le-a fost dedicată biserica. Istoria a patru - cinci soldaţi martirizaţi pe timpul lui Diocletianus s-a amestecat cu a patru sculptori martirizaţi în Pannonia pentru a fi refuzat să cioplească imagini de zei păgâni. In criptă au fost depuse resturile unor martiri dintr-o listă întocmită de papa Leon al IV-lea.
         După ce se trece de un turn care a servit drept clopotniţă în sec. al 9-lea se intră într-o primă curte interioară. Latura opusă a curţii marchează limita bisericii primitive. Se trece apoi într-o a doua curte, unde, la dreapta, coloanele sunt cuprinse în perete.

          Interiorul bisericii oferă aspectul din sec. al 12-lea. Cele trei nave actuale ocupă spaţiul navei principale primitive. Absida a păstrat tot dimensiunile de la începuturi, apărând mult prea amplă. Ca şi în cea de a doua curte interioară, coloanele antice au rămas cuprinse în pereţii bisericii secolului al 12-lea.
          In sec. al 16-lea, bisericii i s-a adăugat un plafon de lemn minuţios lucrat şi matronee (galerii la etaj rezervate femeilor). In sec. al 17-lea absida a fost decorată cu picturi şi ornamentaţii din stuc.
              Benedictinii au adăugat un delicios claustru în sec. al 13-lea. Surorile augustine au înlocuit, mai târziu, acoperişul simplu al claustrului cu unul boltit. In centrul grădinii a fost plasat un bazin de pe timpul lui Pascal al II-lea (sec. 12). Trebuie remarcată simplitatea colonetelor cu capiteluri decorate cu frunze de nufăr.
Biserica are o structură aparte prin cele două curţi anterioare şi prin claustrul lateral.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu