CRAIOVA - Calea Unirii -îainte de 1916 -vedere spre nord pe latura de răsărit din Răscruciul Mare (Intersecția dintre Calea Unirii și Str. Madona Dudu (stânga-dreapta)
CRAIOVA - Calea Unirii 1909 - cu vedere spre sud, spre Hotel -Restaurant Minerva, aflat pe latura stângă.Pe colțul din dreapta s-a construit între războaie o clădire clasică cu două etaje și mansardă.
La parterul ei a funcționat pînă la cutremurul din 1977 o farmacie principală, după cutremur locul a fost ocupat de partea a doua a supermagazinului Mercur. Până în 1977 se costruise numai aripa vestică cu patru etaje și cu restaurant și terasă la nivelul al cincelea.
CRAIOVA - Piața Buzești (Răscruciul Mic) la intersecția cu Str. Romain Rolland (după
amenajarea ca zonă pietonală)- 2015
CRAIOVA - 2015 - fosta Piață Răscruciul Mic (azi Piața Buzești) transformată în
Piață de zonă pietonală,cu deschidere prin str. Panait Moșoiu.până în fața Teatrului
Național, în str. A.I.CUza,- tot spațiu pietonal
Fosta Piață Buzești (fostă Răscruciul Mic) a devenit în 2015 un centru de oraș pietonal.In fața celor două clădiri albe din centrul foto se prelinge stânga-dreapta str. Olteț. La dreapta, în afara foto se află clădirea modernă cu pereți de sticlă a Băncii Bancpost. La stânga clădiri recondiționate la fațadă.
Piață de zonă pietonală,cu deschidere prin str. Panait Moșoiu.până în fața Teatrului
Național, în str. A.I.CUza,- tot spațiu pietonal
Fosta Piață Buzești (fostă Răscruciul Mic) a devenit în 2015 un centru de oraș pietonal.In fața celor două clădiri albe din centrul foto se prelinge stânga-dreapta str. Olteț. La dreapta, în afara foto se află clădirea modernă cu pereți de sticlă a Băncii Bancpost. La stânga clădiri recondiționate la fațadă.
Str. Panait Moșoiu în pregătire pentru a fi renovată și transformată în stradă pietonală până
în fața Teatrului Național, aflat pe str. A.I.Cuza. In spate se află Piața Buzești, tot viitoare piață pietonală începând din 2015.
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost executată în 1912,
de către sculptorul italian Raffaello Romanelli. Sculptorul a turnat în bronz
două exemplare ale statuii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), una
pentru Iaşi, cealaltă fiind adusă la Craiova, în anul 1912. Amplasată, în 1935,
în faţa hotelului "Minerva" (aflat la stânga), va fi inaugurată abia în 1939, pentru ca
un an mai târziu, să fie mutată, în plin centrul oraşului, pe latura dinspre
nord a grădinii "English Park", în faţa actualului Palat al Primăriei. In față Str. Mihail Kogălniceanu și în spate Biblioteca Aman. Clădirea din dreapta a adăpostit Cinematograful SELECT până în 1948, numit apoi 30 DECEMBRIE. Toate clădirile există și în 2016.
Piața Buzești după transformare și renovare în 2015. La umbrelele din stânga se deschide Str. Romain Rolland, iar la clădirea albă din spate se deschide stânga-dreapta str. Oltețu. La dreapta clădirii unghiulare din dreapta se deschide str. Panait Moșoiu.
Piața Buzești după transformare și renovare în 2015. La umbrelele din stânga se deschide Str. Romain Rolland, iar la clădirea albă din spate se deschide stânga-dreapta str. Oltețu. La dreapta clădirii unghiulare din dreapta se deschide str. Panait Moșoiu.
Str. Panait Moșoiu cu fațadele renovate - 2015 - vedere spre Str. A.I.Cuza în fața Teatrului Național
Str. Lipscani după renovarea fațadelor - 2015 - vedere spre Piața Buzești
Anii 30 - vedere din Calea Unirii spre nord, spre Valea Vlăicii. In dreapta
se deschide Piața Prefecturii și Prefectura.In dreapta clădirea Palace, care a
servit la început ca hotel la început, în anii 70 sediu al Oficiului Național de
Turism la parter pe colț, iar după 1991 ca sediu al Băncii Comerțului. După
anul 2000 a devenit sediu de birouri al Primăriei. Cladirea cea înaltă din
stânga a avut a avut la parter sala de cinematograf APOLLO, apoi Tineretului.
Pe colțul din stânga a fost Librăria Socec și apoi, prin 60 primul Lacto-Bar.
Piața Buzești - anii 30 - ulterior în centrul ei s-a construit un mare WC public.lădirea din
dreapta a fost demolată imediat după cutremurul din 1977. In anii 90 pe locul ei s-a ridicat
sediul băncii BANCPOST în stil ultramodern (aluminiu și sticlă). In clădirea următoare,
din dreapta, s-a amenajat în anii 70 un restaurant numit La doi cocoși, care aparâinea de
AVICOLA Craiova, mare întreprindere falimentată de noul stat capitalist de după 1990. Pe
lângă acea clădire se deschide, spre dreapta Str. Panait Moșoiu ce duce spre Str. A.I.Cuza
Teatrul Național ce a ars în 1927și fusese construit în 1856 și renovat între 1886-1888 In dreapta
lui se află latura de nord a Prefecturii. In față se deschide Str. Justiției, devenită ulterior A.I.Cuza, spre Palatul de Justiție. Spre stânga acelui teatru s-a ridicat în anii 30, spre sfârșit, clădirea cu patru nivele care a avut la parter cinematograful SCALA, apoi, Maxim Gorki, apoi Central și, în final, Jean Negulesco după 1990.
Intersecția dintre Calea Unirii (spre stânga), cu orientare spre nord și Str. Lipscani
(spre dreapta), cu orientare spre răsărit. Această intersecție s-a numit în vechime
Răscruciul Mare - anii 1920
Str. Lipscani după renovarea fațadelor în 2015 - vedere spre Calea Unirii
Craiova - Parcul Romanescu - 2014
Craiova - Parcul Romanescu - 2014
Craiova - Parcul Romanescu - 2014 - Podul suspendat
Craiova - 2014 - Parcul Romanescu - Podul Suspendat
Craiova - 2014 - Parcul Romanescu - castelul alegoric
Craiova - Universitatea - 2014 - fost Palatul Justiției. Pe acest loc a fost mănăstirea degradată Sfântul Nicolae Gănescu (numită și Episcopia) până în 1884 și o veche pușcărie spre stânga. Mănăstirea a cunoscut o perioadă lungă de declin şi degradare, în decursul secolului al 19-lea, iar legea secularizării averilor mănăstireşti, din 13 decembrie 1863, intrată în aplicare din anul 1864, a sărăcit-o complet şi a condamnat-o la pieire. Foştii ctitori şi enoriaşii nu au putut-o salva. Chiliile ei au servit mulţi ani drept sediu al „tribunalelor” şi drept „arest preventiv. Pe locul plin de ruine al mănăstirii s-a construit Palatul de Justiţie începând cu 1890. Viitorul Palat de Justiţie a fost proiectat în anul 1890 de către arhitectul Ion Socolescu, în stil neoclasic, inspiraţie a academismului francez din acel timp. Palatul de Justiţie a fost înconjurat încă de la început de un grilaj impunător de fier forjat artistic, grilaj fixat pe un soclu şi între stâlpi de beton. Grilajul înconjura, pe lângă palat, un larg spaţiu verde pe toate laturile, chiar şi la faţadă. Grilajul frumos a fost dezafectat, cu încetul, pe unele porţiuni, odată cu modificările constructive aduse atât palatului cât şi reţelei stradale înconjurătoare. Gardul din faţa palatului era străpuns de două porţi solemne, de fier forjat, plasate simetric faţă de intrarea monumentală, la circa 25-30 de metri în lateral. Calea de acces avea forma de semilună aplatizată de la o poartă la alta. Trăsurile şi, mai târziu, maşinile începutului de secol, pătrundeau pe una din porţi, îşi lăsau pasagerii importanţi în faţa scărilor şi părăseau incinta pe cealaltă poartă. În dreapta şi în stânga fiecărei porţi pentru vehicule se deschidea câte o poartă pietonală tot din fier forjat. Fiecare poartă avea patru stâlpi puternici care susţineau greutatea porţilor de fier înalte şi grele. Cei patru stâlpi de la fiecare intrare purtau în vârf câte o lampă ornamentală.Palatul era înconjurat şi protejat cu o bordură de trotuar. Pe acest scuar, rotunjit la capete, s-au plantat flori şi s-a ridicat o ciupercă de beton simplă, pentru o fântână arteziană. Fântâna nu şi-a îndeplinit menirea decât foarte scurt timp, oraşul suferind de lipsa apei. Între scuar şi trotuarul din faţa palatului s-a păstrat o bandă de circulaţie lată, atât de lată încât o parte a sa a fost folosită intens şi ca parcare. Spaţiul verde ce înconjura vechiul Palat de Justiţie era plantat cu mulţi arbori. Odată cu înlăturarea gardului şi cu noile amenajări ale edificiului şi ale vecinătăţilor, arborii au dispărut treptat. S-au amenajat, în schimb, peluze cu gazon şi unele răzoare cu flori. Însă, mai târziu, nimeni nu a mai avut iniţiativa replantării de noi arbori. Între anii 1972-1975, clădirea devenită sediu central al Universităţii din anul 1966, a fost extinsă în partea din spate, dinspre Calea Bucureşti, respectându-se cu fidelitate stilul exterior al vechiului Palat de Justiţie, stil neoclasic şi masiv.
Prefectura județului Dolj cu fântânile sale arteziene. Palatul Administrativ – sau Palatul Prefecturii, așa cum mai este el cunoscut –, a fost construit la începutul sec.al 20-lea, cel mai probabil între 1910-1912 (anul începerii construcției diferă de la sursă la sursă, de la 1907 / 1909 / 1910 / 1912). Se spune că prim-ministrul Ion I. C. Brătianu, prezent la Craiova la întrunirea liberală din 24 iunie 1909, ar fi fost de față la așezarea actului la fundația clădirii. Pentru construcția palatului pe fostul teren al familiei Hagiade și amenajarea pieței din fața sa, istorisirile vremii spun că ar fi fost demolat un cartier întreg de maghernițe. Arhitect Petre Antonescu.
Prefectura - 2015 - fațada principală (spre apus). La stânga se deschide porțiunea din Calea Unirii ce coboară spre Valea Vlăicii.
Primăria - fosta Bancă a Comerțului. La 12 decembrie 1897 (după alte surse în 1899), bancherul și omul politic liberal craiovean Constantin Neamțu înființa laCraiova ,
sub forma unei afaceri de familie, Banca Comerțului. Societatea bancară a
devenit repede una din cele mai importante și de succes bănci cu capital
românesc din țară, deschizând sucursale în mai multe orașe importante.
Teatrul Național - 2015. La 21 aprilie 1973 s-a inaugurat noul Teatru Naţional, proiectat de arhitectul Alexandru Iotzu, fiul celui care a terminat Banca Comerţului, a ridicat Casa Albă şi Palatul „Ramuri” de pe actuala Str. Popa Şapcă (fostă cândva Str. Liceului). In construcţia noului teatru a fost încorporată marmură albă de Ruşchiţa şi cafenie de Gura Văii. După 1989 a fost numit impropriu Teatrul Național Marin Sorescu un dramaturg local fără merite în domeniu, In plus, piața din fața teatrului a fost numită stupid Piața Schakespeare și marcată de piramidă miloagă, de circa un metru înălțime, placată cu marmură albă.
.Colegiul Carol I aflat pe locul primei școli importante a orașului. Clădirea reprezintă un real pericol pentru elevi fiind grav afectată de vremuri de incendii și de cutremurul din 1977, când s-au ascuns sub tencuieli mari fisuri ale structurilor sale. In prezent au început să cadă bucăți de tencuială și de zidărie este trecători, astfel că s-au întis bezi de protecție și ocolire. Localul nu are structuri de rezistență din beton armat, iar culoarele trepidează sub pașii jucăuși ai elevilor.
Str. Lahovari, stradă centrală din care a dispărut mult sub acțiunea reînnoirii - 2013 și un mod specific de parcarea mașinilor.
Casa Vălimărescu - în apropiere și cu fațada spre Valea Vlăicii. Casa Constantin Vălimărescu este un monument istoric de arhitectură de interes local, Imobilul datează de la sfârșitul sec.al 19-lea și a fost construit după planurile arhitectului francez Albert Galleron, cel care a mai proiectat în România Ateneul Roman și Palatul Băncii Naționale a României din București, Palatul Dimitrie Ghika din Comănești și numeroase case boierești din București și din provincie. Clădirea are două niveluri (parter și etaj), o intrare monumentală și o curte spațioasă cu mai multe căi de acces (pietonală și pentru automobile). De la poarta principală, pietonală (momentan închisă) se ajunge la intrarea principală în clădire traversând curtea pe o alee pavată.
Muzeul de Artă - 2015 - Palatul Jean (Dini )Mihail. Construit între 1898 și 1907 de arhitectul Paul Gottereau la comanda lui Constantin (Dinu) Mihail, palatul este un minunat exemplu de arhitectură eclectică europeană și academism francez.
Muzeul de Artă -2015
Muzeul de Artă - 2015 - detaliu
Muzeul de artă - 2015 - detaliu
English Parck - 2015 - parc cuprins între Primărie, Casa Albă și spatele Prefecturii. In spate clădirea Casa albă, construită în anii 20 de arhitect Constantin Iotzu
Filarmonica OLTENIA - 2015 - fațadă nouă - Calea Unirii
Piața Prefecturii - 2015 - Fântâna Muzicală plasată în partea vestică, în partea opusă Prefecturii și în fașa statuii ecvestre a lui Mihai Vitezul. In centru clădirea Palace, acum sediu de birouri ale Primăriei
Hotel - restaurant MINERVA- 2015 - detaliu
Muzeul Olteniei - Secția de științele naturii - 2015 Una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din centrul municipiuluiCraiova
Monumentul Frații Buzești. Monumentul Frații Buzești este un monument de for public din Craiova, situat în colțul sud-estic al Parcului Sf. Dumitru (Grădina Băniei, Grădina Trandafirilor sau Parcul Frații Buzești), în apropierea Casei Băniei și a Catedralei Mitropolitane Sf. Dumitru, față în față cu Colegiul Național “Frații Buzești”. Grupul statuar, operă a sculptorului Boris Caragea, ridicat în 1978, îi înfățișează pe frații Buzescu, Preda, Stroe și Radu, în picioare, cu mantii pe umeri și căciuli în cap, doi dintre ei ținând mâinile pe săbii. Pe soclul grupului statuar se poate citi următoarea inscripție: “Frații Buzești. Preda, Stroe și Radu. Căpitani în oastea lui Mihai Viteazul. 1593 – 1601. Glorie eternă tuturor înaintașilor care, cu dârzenie și eroism, au înfăptuit idealurile de libertate, unitate și neatîrnare, punînd temelii trainice mărețului edificiu al României.”
Colegiul Frații Buzești - 2012
Colegiul Elena Cuza - 2012
Comitetul Regional Oltenia al PMR - 1963
Piața Unirii - 1982 - rondul de flori și parcul din fața Prefecturii celei vechi
Supermagazinul Mercur - 1987 - atât aripa veche în plan secud, cât și cea nouă, în prim plan. In stânga se vede Filarmonica Oltenia, Vedere de pe scările Prefecturii
Str. Lipscani după renovarea fațadelor - 2015 - vedere spre Piața Buzești
Anii 30 - vedere din Calea Unirii spre nord, spre Valea Vlăicii. In dreapta
se deschide Piața Prefecturii și Prefectura.In dreapta clădirea Palace, care a
servit la început ca hotel la început, în anii 70 sediu al Oficiului Național de
Turism la parter pe colț, iar după 1991 ca sediu al Băncii Comerțului. După
anul 2000 a devenit sediu de birouri al Primăriei. Cladirea cea înaltă din
stânga a avut a avut la parter sala de cinematograf APOLLO, apoi Tineretului.
Pe colțul din stânga a fost Librăria Socec și apoi, prin 60 primul Lacto-Bar.
Piața Buzești - anii 30 - ulterior în centrul ei s-a construit un mare WC public.lădirea din
dreapta a fost demolată imediat după cutremurul din 1977. In anii 90 pe locul ei s-a ridicat
sediul băncii BANCPOST în stil ultramodern (aluminiu și sticlă). In clădirea următoare,
din dreapta, s-a amenajat în anii 70 un restaurant numit La doi cocoși, care aparâinea de
AVICOLA Craiova, mare întreprindere falimentată de noul stat capitalist de după 1990. Pe
lângă acea clădire se deschide, spre dreapta Str. Panait Moșoiu ce duce spre Str. A.I.Cuza
Teatrul Național ce a ars în 1927și fusese construit în 1856 și renovat între 1886-1888 In dreapta
lui se află latura de nord a Prefecturii. In față se deschide Str. Justiției, devenită ulterior A.I.Cuza, spre Palatul de Justiție. Spre stânga acelui teatru s-a ridicat în anii 30, spre sfârșit, clădirea cu patru nivele care a avut la parter cinematograful SCALA, apoi, Maxim Gorki, apoi Central și, în final, Jean Negulesco după 1990.
Intersecția dintre Calea Unirii (spre stânga), cu orientare spre nord și Str. Lipscani
(spre dreapta), cu orientare spre răsărit. Această intersecție s-a numit în vechime
Răscruciul Mare - anii 1920
Str. Lipscani după renovarea fațadelor în 2015 - vedere spre Calea Unirii
Craiova - Parcul Romanescu - 2014
Craiova - Parcul Romanescu - 2014
Craiova - Parcul Romanescu - 2014 - Podul suspendat
Craiova - 2014 - Parcul Romanescu - Podul Suspendat
Craiova - 2014 - Parcul Romanescu - castelul alegoric
Craiova - Universitatea - 2014 - fost Palatul Justiției. Pe acest loc a fost mănăstirea degradată Sfântul Nicolae Gănescu (numită și Episcopia) până în 1884 și o veche pușcărie spre stânga. Mănăstirea a cunoscut o perioadă lungă de declin şi degradare, în decursul secolului al 19-lea, iar legea secularizării averilor mănăstireşti, din 13 decembrie 1863, intrată în aplicare din anul 1864, a sărăcit-o complet şi a condamnat-o la pieire. Foştii ctitori şi enoriaşii nu au putut-o salva. Chiliile ei au servit mulţi ani drept sediu al „tribunalelor” şi drept „arest preventiv. Pe locul plin de ruine al mănăstirii s-a construit Palatul de Justiţie începând cu 1890. Viitorul Palat de Justiţie a fost proiectat în anul 1890 de către arhitectul Ion Socolescu, în stil neoclasic, inspiraţie a academismului francez din acel timp. Palatul de Justiţie a fost înconjurat încă de la început de un grilaj impunător de fier forjat artistic, grilaj fixat pe un soclu şi între stâlpi de beton. Grilajul înconjura, pe lângă palat, un larg spaţiu verde pe toate laturile, chiar şi la faţadă. Grilajul frumos a fost dezafectat, cu încetul, pe unele porţiuni, odată cu modificările constructive aduse atât palatului cât şi reţelei stradale înconjurătoare. Gardul din faţa palatului era străpuns de două porţi solemne, de fier forjat, plasate simetric faţă de intrarea monumentală, la circa 25-30 de metri în lateral. Calea de acces avea forma de semilună aplatizată de la o poartă la alta. Trăsurile şi, mai târziu, maşinile începutului de secol, pătrundeau pe una din porţi, îşi lăsau pasagerii importanţi în faţa scărilor şi părăseau incinta pe cealaltă poartă. În dreapta şi în stânga fiecărei porţi pentru vehicule se deschidea câte o poartă pietonală tot din fier forjat. Fiecare poartă avea patru stâlpi puternici care susţineau greutatea porţilor de fier înalte şi grele. Cei patru stâlpi de la fiecare intrare purtau în vârf câte o lampă ornamentală.Palatul era înconjurat şi protejat cu o bordură de trotuar. Pe acest scuar, rotunjit la capete, s-au plantat flori şi s-a ridicat o ciupercă de beton simplă, pentru o fântână arteziană. Fântâna nu şi-a îndeplinit menirea decât foarte scurt timp, oraşul suferind de lipsa apei. Între scuar şi trotuarul din faţa palatului s-a păstrat o bandă de circulaţie lată, atât de lată încât o parte a sa a fost folosită intens şi ca parcare. Spaţiul verde ce înconjura vechiul Palat de Justiţie era plantat cu mulţi arbori. Odată cu înlăturarea gardului şi cu noile amenajări ale edificiului şi ale vecinătăţilor, arborii au dispărut treptat. S-au amenajat, în schimb, peluze cu gazon şi unele răzoare cu flori. Însă, mai târziu, nimeni nu a mai avut iniţiativa replantării de noi arbori. Între anii 1972-1975, clădirea devenită sediu central al Universităţii din anul 1966, a fost extinsă în partea din spate, dinspre Calea Bucureşti, respectându-se cu fidelitate stilul exterior al vechiului Palat de Justiţie, stil neoclasic şi masiv.
Prefectura județului Dolj cu fântânile sale arteziene. Palatul Administrativ – sau Palatul Prefecturii, așa cum mai este el cunoscut –, a fost construit la începutul sec.al 20-lea, cel mai probabil între 1910-1912 (anul începerii construcției diferă de la sursă la sursă, de la 1907 / 1909 / 1910 / 1912). Se spune că prim-ministrul Ion I. C. Brătianu, prezent la Craiova la întrunirea liberală din 24 iunie 1909, ar fi fost de față la așezarea actului la fundația clădirii. Pentru construcția palatului pe fostul teren al familiei Hagiade și amenajarea pieței din fața sa, istorisirile vremii spun că ar fi fost demolat un cartier întreg de maghernițe. Arhitect Petre Antonescu.
Prefectura - 2015 - fațada principală (spre apus). La stânga se deschide porțiunea din Calea Unirii ce coboară spre Valea Vlăicii.
Primăria - fosta Bancă a Comerțului. La 12 decembrie 1897 (după alte surse în 1899), bancherul și omul politic liberal craiovean Constantin Neamțu înființa la
În 1906, principalul promotor al arhitecturii neo-românești,
arhitectul Ion Mincu, a întocmit proiectul noului sediu al instituției. Moartea
sa timpurie, la doar 60 de ani, survenită la 6 decembrie 1912, a întrerupt
lucrările la construcția băncii, care au fost finalizate în perioada 1912-1916,
sub supravegherea arhitectului Constantin Iotzu. Pentru finalizarea lucrărilor
la sediul Băncii Comerțului a fost angajat constructorul italian Giovanni
Batista Peressutti, care a lucrat alături de întreprinderea de construcții a
lui Carlo Dalla Barba. Peressutti lucrase deja cu succes la construcția Palatului Administrativ și ulterior a contribuit la
ridicarea în Craiova a numeroase clădiri monumentale (printre ele Casa Albă,
Casa Carianopol – azi Comandamentul Jandarmeriei Dolj, Facultatea de Agronomie,
Policlinica nr. 2 a Spitalului Filantropia, reconstruirea Colegiului Carol I după incendiul din
1930, Sala de spectacole a Teatrului Liric, Casa și Moara Barbu Drugă, Casa
Constantin Neamțu etc.).
La vremea inaugurării sale, Banca Comerțului era una din cele
mai frumoase clădiri din oraș și chiar din țară, impresionând atât prin
aspectul exterior, cât și prin cel interior, bogat ornamentat cu vitralii,
candelabre și mozaicuri.
Teatrul Național - 2015. La 21 aprilie 1973 s-a inaugurat noul Teatru Naţional, proiectat de arhitectul Alexandru Iotzu, fiul celui care a terminat Banca Comerţului, a ridicat Casa Albă şi Palatul „Ramuri” de pe actuala Str. Popa Şapcă (fostă cândva Str. Liceului). In construcţia noului teatru a fost încorporată marmură albă de Ruşchiţa şi cafenie de Gura Văii. După 1989 a fost numit impropriu Teatrul Național Marin Sorescu un dramaturg local fără merite în domeniu, In plus, piața din fața teatrului a fost numită stupid Piața Schakespeare și marcată de piramidă miloagă, de circa un metru înălțime, placată cu marmură albă.
Statuia rgelui Carol I, este o operă ce seamănă o caricatură a
sculptorului Mircea Spătarău și a fost amplasată în faţa clădirii liceului ce
poartă numele regelui, în decembrie 2007. Regele a avut totdeauna o
poziție fizică majestoasă și fermă, dar sculptorul a turnat în bonz un personaj
grotesc în marasm și disproporționat. Statuia este urâtă și rușinoasă pentru
oraș, ca și epoca în care a fost creată. In spate se află fațada vestică a Colegiului Carol I (fost un timp Nicolae Bălcescu) și intrarea în Teatrul Liric Elena Teodorini, căreia i se datorează o intensă viață teatrală și de operetă în Craiova. In 2017 clădirea reprezentativului liceu a intrat într-o stare avansată de degradare și pune în pericol viața copiilor deoarece reparațiile de după 1977 s-au făcut de mântuială, nu pentru adevărată consolidare. In prezent cad pe trotuare bucăți de tencuială ce pot răni pe trecători.
.Colegiul Carol I aflat pe locul primei școli importante a orașului. Clădirea reprezintă un real pericol pentru elevi fiind grav afectată de vremuri de incendii și de cutremurul din 1977, când s-au ascuns sub tencuieli mari fisuri ale structurilor sale. In prezent au început să cadă bucăți de tencuială și de zidărie este trecători, astfel că s-au întis bezi de protecție și ocolire. Localul nu are structuri de rezistență din beton armat, iar culoarele trepidează sub pașii jucăuși ai elevilor.
Str. Lahovari, stradă centrală din care a dispărut mult sub acțiunea reînnoirii - 2013 și un mod specific de parcarea mașinilor.
Muzeul de Artă - 2015 - Palatul Jean (Dini )Mihail. Construit între 1898 și 1907 de arhitectul Paul Gottereau la comanda lui Constantin (Dinu) Mihail, palatul este un minunat exemplu de arhitectură eclectică europeană și academism francez.
Muzeul de Artă -2015
Muzeul de Artă - 2015 - detaliu
Muzeul de artă - 2015 - detaliu
English Parck - 2015 - parc cuprins între Primărie, Casa Albă și spatele Prefecturii. In spate clădirea Casa albă, construită în anii 20 de arhitect Constantin Iotzu
Filarmonica OLTENIA - 2015 - fațadă nouă - Calea Unirii
Piața Prefecturii - 2015 - Fântâna Muzicală plasată în partea vestică, în partea opusă Prefecturii și în fașa statuii ecvestre a lui Mihai Vitezul. In centru clădirea Palace, acum sediu de birouri ale Primăriei
Hotel - restaurant MINERVA- 2015 - detaliu
Muzeul Olteniei - Secția de științele naturii - 2015 Una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din centrul municipiului
Monumentul Frații Buzești. Monumentul Frații Buzești este un monument de for public din Craiova, situat în colțul sud-estic al Parcului Sf. Dumitru (Grădina Băniei, Grădina Trandafirilor sau Parcul Frații Buzești), în apropierea Casei Băniei și a Catedralei Mitropolitane Sf. Dumitru, față în față cu Colegiul Național “Frații Buzești”. Grupul statuar, operă a sculptorului Boris Caragea, ridicat în 1978, îi înfățișează pe frații Buzescu, Preda, Stroe și Radu, în picioare, cu mantii pe umeri și căciuli în cap, doi dintre ei ținând mâinile pe săbii. Pe soclul grupului statuar se poate citi următoarea inscripție: “Frații Buzești. Preda, Stroe și Radu. Căpitani în oastea lui Mihai Viteazul. 1593 – 1601. Glorie eternă tuturor înaintașilor care, cu dârzenie și eroism, au înfăptuit idealurile de libertate, unitate și neatîrnare, punînd temelii trainice mărețului edificiu al României.”
Colegiul Frații Buzești - 2012
Colegiul Elena Cuza - 2012
English Parck - 2008 - și Primăria Craiova (fosta Bancă Comercială)
Biserica Sfinții Arhangheli - 2012 - văzută din str. Simion Bărnuțiu
Biserica Madona Dudu - 2012 - detaliu
Biserica Mîntuleasa - 2013- văzută din Calea Unirii
Hotelul Militar - 2012 -Str Sf. Dumitru - vedere spre Calea Unirii
Cartierul Craiovița Nouă - 2012 - în dreapta parcul Cornițoiu și o parte din cimitirul Sineasca
Craiova - Gara CFR și cartierul gării- 2014 - în spate cCartierul Bariera Vâlcii și Termocentrala II
Biserica Sfinții Arhangheli - 2012 - văzută din str. Simion Bărnuțiu
Biserica Madona Dudu - 2012 - detaliu
Biserica Mîntuleasa - 2013- văzută din Calea Unirii
Hotelul Militar - 2012 -Str Sf. Dumitru - vedere spre Calea Unirii
Cartierul Craiovița Nouă - 2012 - în dreapta parcul Cornițoiu și o parte din cimitirul Sineasca
Craiova - Gara CFR și cartierul gării- 2014 - în spate cCartierul Bariera Vâlcii și Termocentrala II
Craiova - 2012 - Cartierul Brazda lui Novac
Hotel-Restaurant MINERVA -2012 - monument de arhitectură intrat pe căi
frauduloase în proprietate privată ajuns în stare de degradare
Catedrala Mitropolitană Sf. Dumitru - 2014
Str. Theodor Aman la capătul dinspre Str. Mihail Kogălniceanu (latura de vest). Str. Theodor Aman este fosta 6 Martie și trece pe lângă Casa Albă din Str. A.I.Cuza, traversează Str. Lipscani și ajunge
până la Str. Kogălniceanu.
Hotel - Restaurant Minerva - 1990 - latura de sud. La stânga este Calea Unirii
Piața Buzești (fost Răscruciul Mic) - vedere spre nord, spre Teatrul Național. In dreapta sediul
bancii BANCPOST- zonă pietonală din 2015
Biserica Sfinții Arhangheli - 2014 - la dreapta Str. Simion Bărnuțiu
Palatul de Justiție - Sfatul Popular Regional 1962 - apoi jumătate local de Sfat Popular raional și orășenesc - apoi Universitate. Se observă circulația pietonală, cu bicicleta și în față o mașină Pobeda
Sfatul Popular Regional - 1963 - Se observă circulația pietonală
și rontul prelung din fața intrării.
Comitetul Regional PMR - 1962 (fosta Prefectură). De remarcat rondul de flori din centrul pieței, Ăn dispărut prin anii 60. In 1990 pe acest loc s-a ridicat statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul cu fața spre apus, pe un soclu înalt placat cu marmură maro-vineție (lucrare de proastă calitate. Prin anii 2000-2010 statuia s-a mutat mult spre apus și orientată spre răsărit. Atunci s-a placat întreaga piață și Calea Unirii cu plăci cenușii și s-au construit o seie de fântâni arteziene.
Comitetul Regional Oltenia al PMR - 1963
Comitetul Județean al PCR - 1969 - o limuzină Volga așteaptă probabil
pe Primul Secretar
Consiliul Popular Judeșean - 1970 - vederedin spate, dinspre
English Parck
Fosta Prefectură - 1973 - din fața căreia s-au demolat toate clădirile mari și mici 1973. A dispărut și cinematograful Tineretului. S-a creat spațiu larg și s-a născut un parc ce se va dezvolta cu diverse planuri până în anii 2010
Piața Unirii - 1982 - rondul de flori și parcul din fața Prefecturii celei vechi
English Parck - anii 70-2000 - fântâna arteziană globulară și spatele Prefecturii celei vechi transformată în sediul Comitetului Județean al PCR și al Consiliului Popular Județean.
Biblioteca Centrală Regională (fostă Alexandru și Aristia Aman, a căror donație a fost - 1962. La dreapta str. M. Logălniceanu și la stânga Str 24 februarie ce tăia Str. Lipscani și trecea prin spatele
Prefecturii în Str. A.I.Cuza.și după 1990 Str. C.S. Nicolăescu-Plopșor
Biblioteca Județeană Dolj - 1982 - (Aman) - numai câțiva pomi constituie diferența după 20 de ani
Biserica Madona Dudu - 1970
Filarmonica de Stat Oltenia - 1962 - Fațada s-a schimbat după cutremurul
din 1977, prin 1981
Teatrul Național - 1977 - văzut dinspre Calea București și frumosul parc ce se va dezvolta până în 2012 câd a fost distrus pentru construirea unei parcări auto sub și supraterane anostă.. Inițiativa a fost regretată de toți craiovenii.
Teatrul Național și parcul său - 1977 - Arh. Alexandru Iotzu și inaugurat în 1973- vedere dinspre apus
Teatrul Național - 1982 - parcul său a început să se dezvolte frumos. In spate se vede Universitatea
Muzeul Arheologic (istoric) al regiunii Oltenia - 1963 - vis-a - vis de biserica Madona Dudu
Clădirea a fost dată în folosință în anul 1906, ca școală primară de băieți și fete. Apoi, în jurul
anului și cutremurului din 1940 a folosit Școlii de maici a bisericii Madona Dudu.
anului și cutremurului din 1940 a folosit Școlii de maici a bisericii Madona Dudu.
Muzeul judeșean - 1968 - vedere din curtea bisericii Madona Dudu
Muzeul Olteniei - 1970 - în spate clădirea IPJ (Institutul de Proiectări Judeșean)
Casa Băniei sec.al 16-lea - 1962 - vedere dinspre nord, dinspre biserica Sf. Dumitru
Casa Băniei - 1699 - văzută din cerdacul bisericii Sf. Dumitru, dinspre nord
Casa Băniei - 1966 - vedere dinspre sud
Casa Băniei - 1982 - vedere dinspre sud și biserica Sf. Dumitru. Parcul înconjurător s-a numit
prin anii 70 Parcul Trandafirilor
Casa Băniei - 1987 - vedere din nord
Universitatea - 1971 - vedere dinspre răsărt
Universitatea - 1987 - numai mașini Dacia
Institutul Agronomic - 1987- construcție de liceu de fete dinalnte de război
Facultatea de Electrotehnică - 1982
Facultatea de medicină - localul nou - 1982 (B-ul 1 Mai apoi Ion Antonescu)
Casa de cultură a studenților - 1962 - fostă și Casa pionierilor în anii 50 și Curtea de Apel după 1990
De remarcat gardul
Casa de cultură a studenților - 1982 - Str. Severinului urcând din Valea Vlăicii
pe partea dreaptă, urmată de Policlinica Nr. 2
Clădirea Școlii Medii Nr. 1 (Nicolae Bălcescu) și intrarea în Teatrul Nașional
- 1962 - care folosea sala de festivități a liceului. Vedere de sub bolta
clopotniței bisricii Sfânta Treime.
Școala Medie Nr. 1 (Nicolae Bălcescu) și statuia lui Ioan Maiorescu - 1963. Vedere de la
intrareaîn curtea Școlii Medii Nr. 3 (Elena Cuza). Spațiul s-a reamenajat în anii 70 sub
formă de părculeț și statuia a fost reamplasată.
Liceul Nicolae Bălcescu (fost Carol I) - 1970 - Vedere dinspre intrarea în curtea
Liceului Nr. 3 (fost Elena Cuza). Două mașini Skoda în parcarea improvizată.
Liceul de Artă - 1982 - plasat pe Str. Marin Sorescu de după 1990 colț cu B-ul 1 Mai. Spre răsărit se învecinează cu Cercul Militar, spre răsărit (se află în diagonală cu Spitalul Nr. 1
Liceul Frații Buzești - 1970 - stânga-dreapta Str. Matei Basarab, iar pe direcția mașinii Skoda se dechidea B-ul 23 August care mergea din Str. Unirii (la stânga) cu parcul de la lunca Jiului
Un nou corp de clădire al Institutului de 3 ani - 1962. Calea București spre ieșire către București, dar înainte de moara Drugă și Electroputere
Monumentul 1907 plasat în fața intrării în Parcul Romanescu
pe piațeta pe care s-a aflat Monumentul Independenței cu Carol I
Monumentul 1907 de la intrarea în Parcul Romanescu - 1987
Bustul lui Nicolae Romanescu la intrarea în parc și glorieta circulară- 1982
Bustul lui Theodor Aman din fața Muzeului de Artă - 1982
Bustul lui Ioan Maiorescu și Liceul Elena Cuza (Școala Medie Nr. 3 - 1982
Bustul lui Alexandru Macedonski - 1982 - Plasat stingher în Grădina Botanică
Bustul lui Tudoe Arghezi - 1982 - plasat în Parcul Poporului
Bustul lui Constantin Brâncuși - 1982 - în Parcul Poporului
Hotel-Restaurant MINERVA - 1970 - prin colț se intra în berărie
Restaurant Minerva - sala maură -1973 - avea estradă pentru orchestră
și ring de dans
Restaurant MINERVA - Culoarul de acces spre Sala Maură - 1987
Casa Copilului - 1962 - ridicată lângă Parcul Poporului, spre nord-est
Casa Copilului - 1962
Sala Polivalentă cea veche - 1987 - construită în 1976 și incendiată în 1994. S-a construit în 20 de ani o alta nouă cu 4215 locuri și alt design interior și exterior - B-ul 23 August (acum Știrbei Vodă)
 | |
Sala Polivalentă cea Nouă - inaugurată în 2012 - B-ul Știrbei Vodă (fost 23 August)
Sala Polivalentă cea veche - 1982 - construită 1976 și arsă în 1994
Str. 6 Martie la stânga (după 1990 Str. Theodor Aman) și Str M. Kogălniceanu la dreapta
Str. A.I.Cuza - 1963 - la dreapta blocul cu 156 apartamente, mai în spate blocul Romarta. Între ele
se vede slab Primăria
Str. Romul care coboară din A.I.Cuza în calea București - 1963
Str. A.I.Cuza - 1963. Vedere spre Prefectură. In dreapta blocul 156 apartamente, iar în stânga
blocul Femina (așa se numea cofetăria cu mare căutare din colțul stânga jos (nu se vede). La dreapta se mai găsea Piața Marșeu (Piața Nouă)(nu se vade)
Str. A.I.Cuza - anii 60. In dreapta blocul 156 apartamente care avea pe colș, la parter Farmaca Nr. 2
Mai departe Primăria și blocul Romarta. o porțiune din carosabil era încă pavată cu piatră cubică.
Str. AI.Cuza - 1964 - pe stânga în spate se vede un colț al Prefecturii. Carosabil parțial cu piatră cubică
Blocul Femina cu cofetăria pe colț -1962 - la cofetărie se serveau și băuturi
alcoolice fine, fapt ce atrăgea foarte mult. A rezistat până după 1990.
Bloc turn din Calea Severinului văzut din Grădina Botanică - 1967
Calea Severinului văzută parțial dintr-un bloc turn spre ieșirea din oraș - 1967
Calea Severinului cu seria ei de blocuri turn văzută din Grădina Botanică - 1970
Calea Severinului - Complex Comecial "La Groapă" anii 70. in spate se vede Școala Nr. 12
Calea Unirii - 1982 - un an de la darea în folosiță, după cutremurul din 1977. Vedere din fostul Răscruciul Mare, adică intersecția cu Str. Lipscani la dreapta și Madona Dudu la stânga. In spate clădirea Palace, în dreapta și Blocul Popa Șapcă, la dreapta.
Calea Unirii - 1982 - vedere din Piața Unirii, spre sud. In stânga un colț al Prefecturii, iar în dreapta un colț al supermagazinului Mercur (aripa nouă)
Calea Unirii - 1986 - vedere spre nord din apropiere de Hotel Minerva. După primele clădiri
intersecția cu Str. Lipscani, la dreapta și cu Str. Madona Dudu, la stânga. In spate clădirea Palace
Calea Unirii - 1987 - la intersecția cu Str. Lipscani, la dreapta și cu Str Madona Dudu, la stânga. De remarcat fântâna arteziană care a fost schimbată prin 2010 când s-a pavat întreaga stradă și Piața Prefecturii.
Valea Vlăicii (Piața Unirii) - 1982 - vedere din panta căii Unirii. La blocul turn din stânga se afla
restaurantul Union la parter și primul etaj (desfințat după 1990) In partea dreaptă avea și terasă. după 1990 a devenit sală de Bingo, un timp, apoi Casinou și ulterior s-a împărțit în mai multe magazine, printre care unul de tratament ocular.
Piața Gării CFR - 1987 - vedere spre centrul orașului. Fântâna arteziană a fost schimbată după anul 2004, când s-a reamenajat întreaga piață.
Valea Vlăicii - 1987 - văzută de la Hotel Jiul. In stânga blocul turn al IRE (Intreprinderea de Rețele Electrice, ajunsă pe mâna unei firme străine multinaționalăcu conducere Cehă și numită acum CEZ). În dreapta blocul turn Union. in prim plan este parcarea Hotelului Jiul, devenit, prin privatizare dubioasă, Hotel RAMADA după anul 2015. A fost înâlțat de la 4 la 6 etaje și mult modificat în rest.
Supermagazinul Mercur (aripa nouă) - 1982. vedere dinspre Prefectură. Incepând cu 2015 se află
într-o mare modificare pentru a deveni Mall.
Supermagazinul Mercur - 1987 - atât aripa veche în plan secud, cât și cea nouă, în prim plan. In stânga se vede Filarmonica Oltenia, Vedere de pe scările Prefecturii
Valea Vlăicii - 1987 - Complexul Comercial Unirea pe două nivele unind trei blocuri turn. La parter se trece pe sub un portic lung. Este paralel cu Calea București, care are aici extremitatea vestică. In față parcarea Hotelului Jiul.
Valea Vlăicii - Hotel Jiul cu 4 etaje și ramuri adăugate în spate -1970. in dreapta se vede un prim bloc de pe Str. Ștefan cel Mare (fostă Str. Rahovei înainte de războiul al doilea mondial
Hotel Jiul - !981 -. La Dreapta se vede Universitatea și un colț din Teatrul Național
lubul Electroputere - 1982 - Calea București vis-a-vis de Institutul Pedagogic
Intrarea în Electroputere -în dreapta blocul administrativ - 1987
Electroputere - 1965 - linia de ansamblare a locomotivelor Disel-Electrice de 2100 CP
Intreprinderea Antrepozitul Frigorifer - 1962 - "lângă Rampa Militarară". Iese pe poart[ un camion SR-101, fabricat din 1954 la Intreprinderea de Autocamioane Brașov (clonă a camionului sovietic ZIS 150, inspirat de camionul american internațional Haevester Kr 111
Fabrica de Confecții -1987 - plasată la capătul dinspre Parcul Poporului pe B-ul 1Mai
Str. Unirii - 1917 - latura de vest cu orientare spre nord, spre Piața Prefecturii
Str. Unirii - înainte de primul război mondial - latura de răsărit văzută din intersecția cu străzile Lipscani, la dreapta și Madona Dudu, la stânga (Răscruciul Mare)
Str. Unirii cu vedere spre sud - anii 29-30 - la intersecția spre dreapta cu Str. Romain Rolland, stradă închisă pe prima sa porțiune și cu reapariție la Piața Buzești, In dreptul mașinii se deschide Str. Lipscani la stânga și Str. Madona Dudu, la dreapta, Clădirea de colț cu Madona Dudu era dintre cele mai înalte și se numea "La englezu" - comerț cu textile.
Str. Unirii - anii 20 - vedere din Răscruciul Mare spre nord, spre Piața Prefecturii și Valea Vlăicii
Str Lipscani - anii 20 - vedere din Răscruciul Mare (intersecția cu Str. Unirii)
Str. Unirii - anii 20 - porțiunea din apropiere de Piața Prefecturii. In colțul din dreapta jos se vede acoperișul Casei Vălimărescu, iar clădirea cu două etaje din dreapta avea la parter Librăria SOCEC.
Str. Unirii - 1911-1920 - vedere spre nord. Se pare că pe dreapta existau încă clădirile
care urma a fi demolate pentru Piața Prefecturii
Str. Unirii -1922 - vedere dinspre Hotel Minerva spre nord. Pavaj din piatră cubică
Str. Unirii - anii 1911-1920 - vedere spre nord.
Str. Unirii 1911-1920 - numai trăsuri
Teatrul Național în stânga, care a ars în 1927 și Str. Justiției care va deveni A.I.Cuza - anii 1911-1920
Lucrări de reabilitări pietonale în centrul Craiovei (Str. România Muncitoare) - 2014
Bazarul din centrul vechi, care unește Str. Lipscani (în spate) cu Str. M. Kogălniceanu - 2015
Va fi reabilitat după un proiect al unui arhitect în 2016-17
Str. Lipscani pavată cu piatră cubică - anii 20 - vedere spre Piața Buzești (Răscruciul Mic)
Str. Unirii - 1911-1920 - vedere spre nord de la Hotel Restaurant Minerva aflat în dreapta
Str. Buzești - 1911-1920 - vedere spre Răscruciul Mic (Piața Buzești)- radical transformată în 100 de ani, față de prezent
Gara CFR Craiova - anii 1911-1920
Prefectura - anii 30 - nu apare blocul cinematografului Scala
Proprietatea Băncii Comerțului (Casa Albă) (a familiei Neamțu) a fost
construită în anii 1920 de arhitect Constantin Iotzu - vedere anii 20-30
Se observă curtea cu gard verde a Băncii Comerțului, în stânga
Biserica Sf. Dumitru cea nouă - anii 20 - 30 și terenul abrupt din preajma ei unde se va amenaja parcul cochet Sf. Dumitru și apoi Parcul Trandafirilor după 1960. La stânga se văd o parte din "cele șapte fântâni". Vedere din actualul B-ul Știrbei Vodă (fost 23 August).
Piața Nouă (sau Marșeu) și Palatul de Justiție - 1910. In centru Hala de carne.
Piața Buzești (Răscruciul Mic) - 1960 - clădire veche plasată între Str. Lipscani și
Romain Rolland A fost demolată după 1990. Aparținea începutului sec.al 19-lea
English Parck - anii 60 și una din cele două stații de Taxi din oraș. Avea pe trotuar
o cabină telefonică la care clienții puteau suna pentru a cere o mașină Foarte rar
aveau noroc mașinile fiind mereu în curse. Numerele de telefon pentru comenzi
erau 12.000 aic și 13.000 la stația din zona intersecției dintre Str. A.I. Cuza cu
Str. Republicii (Gării). Mașinile au fost din mțrcile Pobeda, Warșava, Moskvici
și Volga (în ordine Cronologică). Mașinile Dacia 1300 au apărut după 1970.
In dreapta se vede spatele Prefecturii, iar în centru clădirea în care a funcșionat
Banca de Scont, iar după 1948, redacția ziarului Inainte, o cantină a Partidului și
apoi alte organizații cu caracter politic. Acum aici este redacția ziarului Cuvântul
Libertății.
Pescăria Veche - 1847 - desen de Barbu Iscovescu
Parcul Bibescu - cca 1915
Piața Craiovei - 1847 - desen Barbu Iscovescu
Biserica Sf. Dumitru - 1847 - desen Barbu Iscovescu
Str. Unirii - 1908 - vedere spre Valea Vleicii, spre nord.
Palatul de Justiție - 1902
Școala Normală de Băieți - 1900 - Calea București spre ieșire. In anii 60 a fost
Institutul Pedagogic de 3 ani, iar apoi a rămas Universitășii care a afectat-o în final
Facultății de Mecanică. De remarcat pavajul străzii. Construită între 1898-1901 de arhitect
Băicoianu. Se pare că un timp a fost și școală de Educatoare sau Normală de fete.
Școala Normală de Băieți- 1906 - curte mare și gard de lemn. Clădirea se află în stare jalnică la exterior în 2016 deși aparține Facultății de Mecanică a Universității
Gara Craiova - 1908
Parcul Poporului - Debarcader - 1958
Parcul Romanescu - cca 1920 - Podul suspebndat și cetatea alegorică
Liceul Carol I devenit un timp Nicolae Bălcescu - 1911 - 1920. Are un singur etaj.
Str Lipscani - 1900-1910 - vedere di Răscruciul Mare, adică de la intersecția cu Calea Unirii (la dreapta spre Hotel Minerva)
Casa N. Popp - 1900 - la intersecția cu Str. Mihai Bravu (spre privitor) și
Str. Brândușa. Există și în 2016. Aici a funcționat 2-3 decenii Colegiul de
Avocați Dolj, cu președinte av. Cornel Dincă. Clădirea a suferit mult la
cutremurul din 1977 și nu s-au făcut reconsolidări. Se spune că în această
casă s-au petrecut evenimentele din piesa "Gaițele" de Alexandru Kirițescu
Biserica Sf. Dumitru și Casa Băniei - cca 1920. Casa Băniei avea niște adaosuri care
au fost eliminate. Se mai vede, în dreptul bisericii o clădire care a fost și ea eliminată.
Vedere din B-ul Știrbei Vodă (fost un timp 23 August)
Gimnaziul fiilor de militari - 1910-1920 - aflat astăzi (2016) pe Str. Constantin
Brâncuși și devenit sub regimul comunist, prin anii 70, Liceul Industrial CFR.
In dreapta sa se află Colegiul tehnic de Arte și Meserii Constantin Brâncuși, numit
anterior Liceul Industrial Agricol
Banca Olteniei și Hotel Palace - 1925 - prin stânga se deschidea Calea Unirii, spre Valea Vlăicii, Vedere din Piața Prefecturii. Nu se ridicase clădirea cu patru etaje ce avea la parter cinema Scala
Biserica Mântuleasa - 1908 - pe Calea Unirii dincolo de Casa Nicolae Romanescu
spre Parcul Romanescu
Biserica Mitropolitană și Casa Băniei cu parc amenajat - anii 40
Casa Vălimărescu pe Calea Unirii în apropiere de Valea Vlăicii,
pe latura de vest. in regimul comunist a fost școală de meserii până
după 1953, apoi clinică de cardiologie, apoi Secția de Colecții a
Muzeului de Artă, iar după 1990 Banca româno-italiană și Banca
Unicredit Țiriac
Biserica Sf.Dumitru - 1878 - Reconstruită de Vodă Matei Basarab în 1651 le locul
unei biserici mai vechi
Strada Lipscani - 1900-1910. Se vede în stânga turla bisericii Sf. Ilie. Vedere dinspre
Calea Unirii
Craiova în anii interbelici, anii 30, Liceul Elena Cuza și Casa albă erau
în construcție
Str. Vasile Boerescu -1920 - Strada despărțea Piața Marșeu de Palatul de
Justiție (la dreapta) și unea Str. Justiției (A.I.Cuza) de Calea Bucuresti aflată
în vale. Strada a dispărut între anii 1968-1973 când pe aceste locuri s-a
construit noul Teatru Național. In dreapta tramvaie trase de cai.
Parcul Romanescu - 1940
în construcție
Justiție (la dreapta) și unea Str. Justiției (A.I.Cuza) de Calea Bucuresti aflată
în vale. Strada a dispărut între anii 1968-1973 când pe aceste locuri s-a
construit noul Teatru Național. In dreapta tramvaie trase de cai.
Magazinul Universal Mercur - 1976 - cu diverse raioane de vânzare.
Aceasta este aripa veche a supermagazinului din anul 1982
Aceasta este aripa veche a supermagazinului din anul 1982
Parcul Romanescu - anii 40 - "La
capăt e ceva ca o grădină [...] între multele plantații nouă s-au deschis
drumuri mari, cărări, poteci; s-au sămănat chioșcuri și case de țară, care
puteau fi românești în loc să fie șvițeriene, s-au ridicat podoabe romantice,
s-au deschis perspective. Grădina se înfundă de nu-i vezi capătul [...] și,
departe, se găsește chiar un frumos pod peste o adâncitură a terenului. Rămâne
acum ca această podobă sa fie îngrijită după cuviință ..." (Nicolae Iorga)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu