VLADIMIR CEL MARE

Vladimir I, sau uneori Volodimir I, numit popular și cel Sfânt, cel Mare, sau cel Asemeni Apostolilor. (născut în 958 și mort la 15 iulie 1015 la Berestova astzi Kiev ). A domnit cu mână de fier între 980 și 1015. Vladimir, viitorul Marele Cneaz al Kievului și singurul stăpânitor a toată Rusia, era fiul lui Sviatoslav, nepotul lui Igor și al viitoarei Sfintei Olga și strănepotul lui Rurik, cel chemat la domnia Rusiei. Rurik își stabilise scaunul domniei în Marele Novgorod; iar Igor urmașul lui Rurik, după moartea tatălui său, a mutat scaunul la Kiev și a avut un fiu, anume Sviatoslav. Sviatoslav Igorovici a avut trei fii: Iaropolc, Oleg și Vladimir, nu însă de la o singură femeie.

Sviatoslav, împărțind marea domnie a Rusiei la cei trei fii ai săi, a dat celui mai mare fiu, Iaropolc, Kievul; celui mijlociu, Oleg, Dreblenul; iar celui mai mic, Vladimir, Marele Novgorod. După moartea marelui domn Sviatoslav, Iaropolk, luând scaunul Kievului, a atacat pe fratele său, Oleg, voievodul dreblenilor, și l-a ucis, preluând domnia aceluia asupra posesiunilor moștenite. Cel de al treilea fiu, Vladimir, voievodul Novgorodului, s-a temut de agresivitatea lui Iaropolc, fratele său cel mai mare. Ca urmare, a fugit în Scandinavia. Iaropolc, aflînd aceasta, a luat în stăpînire și domnia marelui Novgorod, ca și pe a dreblenilor.

Vladimir era mezinul lui Sviatoslav cel Vteaz, fiu provenit din relația cu concubina lui Malusha. A fost nevoit să fugă în Scandinavia , în 976 , după uciderea fratelui său, Oleg, de către fratele mai mare Iaropolk.

In Suedia , cu ajutorul rudei sale contele de Norvegia Haakon Sigurdsson , Vladimir a adunat o armată de varengi, a revenit în țară, a reluat Novgorod-ul la fratele său mai mare Iaropolk. Apoi a pornit în marș și l-a ucis pe fratele cel hrăpăreț. După eliminarea aceluia el a devenit oficial singurul moștenitor al tatălui și " Marele Prinț de la Kiev ", afimându-se drept una dintre marile personalități dinastice ale Rusiei Kievene, atât politic, cât și spiritual. Dar povestea ajungerii lui pe scaunul din Kiev este puțin mai lungă. după cum urmează.

Pe drumul spre Kiev, el a trimis emisari la Rogvold, prințul de Polotsk, pentru a-i cere mâna fiicei sale Rogneda (în varegă Ragnhild). In fața refuzului prințesei de rang superior de a se mărita cu fiul unei servitoare (este vorba de mama lui Vladimir care fusese o simplă concubină) Vladimir, nebun de dorința răzbunării, a atacat Polotsk, l-a ucis pe Rogvold și a luat-o pe Rogneda cu forța. Polotsk fiind un punct strategic pe drumul spre Kiev, cucerirea lui de către Vladimir, ca și cucerirea Smolensk-ului, i-au facilitat marșul asupra Kievului.

In 980, după victoria sa asupra lui Iaropolk, l-a asasinat și i-a violat soția, Julia(care a adus pe lume, puțin timp mai târziu un fiu, Sviatopolk, oficial fiul lui Iarofolk. Unele surse afirmă că în realitate acesta a fost ultimul fiu al lui Vladimir) La 11 iunie 980, el a devenit noul Marele prinț al întrgii Rusii Kieviene.

El a început domnia sa cu o serie de campanii de succes împotriva viatichiilor, a Poloniaei, a Lituaniei, a bulgariilor de pe Volga și a altor triburi de la hotarele sale.

Tot în anul 987, în urma unei întruniri cu boierii săi, Vladimir cel Mare a hotărât să trimită soli în celelalte țări vecine, spre a cunoaște și celelalte credințe. Astfel, solii au cercetat credințele întâlnite în cale, printre care și pe cele practicate de musulmani, de evrei si de creștinii din apus. Când solii au ajuns la Constantinopol, după participarea la Sfânta Liturghie, săvârșită în Catedrala Sfânta Sofia, aceștia au spus domnitorului lor: "Nu mai știam dacă ne aflam în cer sau pe pământ, caci n-am găsit în alta parte o altă ceremonie atât de frumoasă. Știm doar că, acolo, Dumnezeu rămâne împreună cu oamenii, iar cultul ortodox depășește pe oricare altul. Nu putem uita acea frumusețe și, suntem siguri, ne-ar fi cu totul imposibil să trăim în Rusia altfel decât ei!" In final, Vladimir a acceptat să fie botezat la Chersones, în Crimea, din mâna prințesei bizantine.

In 987, împăratul Vasile al II-lea al Impriului Bizantin a cerut ajutor rușilor pentru a pune capăt revoltei lui Vardas Fokas cel Tânăr . Vladimir i-a dat 6.000 de luptători varegi și a primit în schimb mâna prințesei Anna Porphyrogenita, sora împăratului, cu condiția ca Vladimir să treacă la creștinism

Intre timp, Vladimir cel Mare continua să cucerească noi teritorii. In anul 988, după ce a cucerit ținuturile Chersones, din Crimeea, și Tavrichia, cneazul a trimis împaratului Vasile al II-lea Bulgaroctonul o scrisoare cu intenția declarată de a o lua de soție pe sora lui, Ana Porphirogeneta, în vârstă de 27 de ani. Aceasta era fiica împaratului Roman al II-lea și al împărătesei Theophano și sora împăraților Vasile al II-lea Bulgaroctonul și Constantin al VIII-lea. Deoarece niciodată, până la acea dată, nu se mai căsătorise o prințesă bizantină cu un prinț păgân, nenumărate cereri în căsătorie fiind respinse de-a lungul timpului, împăratul bizantin i-a cerut și lui Vladimir să lepede păgânismul din poporul său și să-l creștineze.

Se spune că până să ajungă prințesa în palat, Vladimir a orbit. Văzându-l, Ana i-ar fi zis: "Dacă vrei să fii sănătos și să vezi cu ochii, primește Sfântul Botez îndată, căci în alt mod nu te vei izbăvi de orbire. Iar, dacă te vei boteza, te vei mântui nu numai de orbirea trupească, ci și de cea sufletească!" Recăpătându-și vederea, Vladimir i-a îndemnat să se boteze pe toți cei din armata sa. Până în anul 979, aproape tot poporul său era botezat și credea în Dumnezeu.

Indemnat si de solii săi, care cunoscuseră credința creștină din imperiul bizantin, Vladimir cel Mare s-a botezat creștin, în cetatea Chersones, primind numele de Vasile, în cinstea viitorului său cumnat. După oficierea cununiei, Vladimir și Ana s-au întors în Kiev, cu mare alai. Indată, cneazul a ordonat distrugerea statuilor păgâne și construirea de biserici creștine. Printre primele biserici construite de cneaz se numără și Biserica Adormirii Maicii Domnului, înălțată în anul 989, care este socotită drept prima biserică din piatră construită în Kiev. El va ajuta și mănăstirile din Sfântul Munte Athos.

trebuie spus că prințesa bizantină a fost trimisă la Kiev în ciuda reticenței sale. Ana Porfirogeneta a sosit la palatul lui Vladimir însoțită de o ambasadă din care făcea parte episcopul Mihail și de mulți preoți. Tot cu acea ocazie au fost duse la Kiev și cinstitele Moaște ale Sfântului Mucenic Clement al Romei. După căsătorie Vladimir a renunțat la păgânism (inclusiv la pofta sexuală, fiind cunoscut sub termenul "maximus curvar") și la multele lui țiitoare.A rămas o mare personalitate a poporului rus și al creștinismului ortodox.