Piazza di Spagna este un loc celebru în lumea întreagă. Faimoasa ei scară constituie un loc de întâlnire pentru tinerii Romei şi de atracţie pentru turişti.
Formată din două suprafeţe triunghiulare aşezate cap la cap Piazza di Spagna a luat acest nume în sec. al 17-lea când ambasada Spaniei pe lângă Sfântul Scaun a ocupat palatul de Spania ridicat în această zonă a oraşului. Un teren foarte larg se afla atunci în proprietatea Spaniei şi se afla în paragină. Străinii care îl traversau noaptea puteau dispărea pentru a fi înrolaţi în armata spaniolă dacă corespundeau fizic.
Francezii posedau un teren ceva mai sus, în jurul mănăstirii Trinite-des-Monts (Trinita dei Monti) începută a fi construită în 1495 de către regele francez Carol al VIII-lea pentru călugării franciscani din mănăstirea vecină. Francezii au pretins să treacă prin terenul spaniol şi au numit o parte din el Piazza di Francia. Ei rivalizau cu spaniolii prin organizarea de sărbători cât mai somptuoase care atrăgeau populaţia.
In 1681, spaniolii au organizat sărbătoarea reginei lor cu decoruri din materiale uşoare şi colorate. In 1685, francezii au ripostat prin sărbătorirea revocării Edictului de la Nantes. Atunci colina s-a acoperit de candelabre, iar biserica Trinităţii s-a transformat într-un altar în aer liber. In acelaşi timp focurile de artificii au îmbrăţişat oraşul.
Biserica Trinites des Monts se afla pe culmea dintre Colina Quirinal şi colina alăturată Pincio, iar piaţa contestată de cele două regate se află la baza colinei pe care se ridica biserica.
Cele două puncte au fost unite printr-o scară emblematică şi fastuoasă între anii 1723 şi 1726. Ea a fost realizată de către De Sanctis după desenele lui Specchi, un elev al lui Carlo Fontana. Monumentul a moştenit de la arta barocă gustul perspectivelor şi al cadrelor scenografice.
La începutul scării, vulturii de pe blazonul papei Innocentius al XIII Conti, în vecinătate cu crinii Franţei, amintesc că această construcţie a fost precedată de lupte diplomatice încinse între Sfântul Scaun şi Franţa. Incă din sec. al 17-lea s-a proiectat a se construi o scară care să unească Piazza di Spagna cu biserica de pe colină. Ambasadorul Franţei a donat 10.000 de ecus pentru realizarea proiectului. In acelaşi timp cardinalul Mazarin s-a decis ca să transforme scara într-un simbol al gloriei monarhiei franceze la Roma. S-a elaborat un proiect grandios, dominat de statuia ecvestră a lui Ludovic al XIV-lea. Un rege francez a cărui efigie să troneze asupra Romei nu a fost acceptat de papa Alexandru al VII-lea. Problema a fost rezolvată de către papa Innocentius al XIII-lea (1721-1724) care a acceptat construirea scării de către francezi fără statuia regelui.
Arhitectul De Sanctis a realizat o succesiune de rampe care se lăţesc, sau se restrâng şi se despart, exagerând efectul de înălţime şi creând un decor atât graţios cât şi majestos. Sus, pe piaţeta din faţa bisericii Trinita dei Monti a fost aşezat un obelisc, în anul 1789, la iniţiativa papei Paul al VI-lea, obelisc ce a provenit din grădinile antice ale lui Sallustus, obelisc de factură egipteană.
La baza scării s-a creat o fântână cu aspect bizar, în anii 1627-1629. Autorul ei a fost Pietro Bernini, tatăl renumitului creator Bernini, la îndemnul papei Urban al VIII-lea. El a reprezentat o barcă ornată la extremităţi cu soarele şi albinele blazonului familiei Barbenini, familia papei. Barca de piatră pare a fi naufragiată în bazinul său. Se spune că sculptorului i-a venit ideea într-o zi când o inundaţie provocată de Tibru a împins o barcă până în Pizza di Spagna.
In toată perioada caldă a anului, piaţa este plină de tarabele florăreselor şi de marile lor umbrele colorate. In diferite perioade scara este acoperită aproape în întregime de flori (spre exemplu în aprilie domină azaleele), oferind trecătorilor un delicios spectacol coloristic.
Cu anumite ocazii se foloseşte tabloul scenografic al scării pentru evenimente festive care necesită fast (prezentări de modă, concerte, spectacole în aer liber, zile de sărbătoare, etc.).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu