Vladimir Rosulescu - Istorie: 12 sept. 2012

miercuri, 12 septembrie 2012

MAMAIA

Mamaia a apărut din necesitatea ca oraşul Constanța să aibă o plajă modernă, ținând cont că fosta plajă ("La Vii") devenise impracticabilă odată cu construirea, din 1899, a noului port maritim.
Intemeietorul Mamaiei se consideră a fi prof. Ion Bănescu, primar al Constanței, sub a cărui conducere, din 1905, s-au amenajat primele spații turistice, pe cordonul de nisip dintre Mare și Siutghiol. Anghel Saligny vorbea de necesitatea realizării infrastructurii unei noi stațiuni și a facilităților adiacente activității de turism încă din 9 ianuarie 1904.

Mamaia anii ' 60

Statiunea Mamaia a fost amenajată în anul 1906, pe limba de uscat nisipos situată între Lacul Siutghiol, la apus, şi Marea Neagră, la răsărit. Totuşi, amenajările se reduceau doar la două pavilioane terminate cu câte un foişor, dispunând fiecare de 56 de cabine, precum și 80 de gherete mobile (45 pentru bărbați și 35 pentru femei).

Mamaia anii '60

Lacul Siutghiol este unul dintre cele mai mari lacuri cu apă dulce care bordează litoralul Mării Negre, Se află la 2 metri deasupra nivelului Marii Negre şi începe la 1 km nord de Municipiul Constanţa. Se intinde pe o lungime de 8 km pe directia N-S şi are o lăţime variabilă între 700 şi 4000 de metri. Este alimentat de izvoare subterane, care i-au dat caracterul preponderent de lac cu apă dulce.

Plaja Mamaia 1964 - era mult mai lată ca în prezent

Primele construcţii din noul amplasament turistic de la Mamaia s-au ridicat în 1906 şi erau constituite din cabine din lemn, reunite sub două pavilioane, terminate cu câte un foişor şi o punte care înainta în mare. Amenajările se reduceau doar la cele două pavilioane terminate cu câte un foişor, dispunând fiecare de 56 de cabine, precum şi la 80 de gherete mobile (45 pentru bărbați și 35 pentru femei).

Mamaia Hotel Rex - interbelic

Inaugurarea a avut loc pe 22 august 1906, construcţiile fiind amenajate după planurile arhitectului peisagist E. Recont. Primele oportunități de distracție şi deconectare cotidiană au apărut pe aceste locuri când Giovani Macri ş-ai instalat aici primul joc de noroc şi apoi un joc de căluşei lângă halta de la băi. Fanfara formată din 42 de oameni ai Regimentului de Infanterie 34 cântă săptămânal la Mamaia, încă din 1905. Pe la 1906 existau deja amenajări de lemn şi restaurante cu profil pescăresc. Până la Primul Război Mondial câteva zeci de mii de români vizitau anual Mamaia.

Mamaia - Plaja 1910

In 1906 au sosit la Mamaia peste 45.000 turiști, un număr fabulos pentru timpurile respective.

După 1920, familia regală a intuit potențialul turistic al Mamaiei. Ea acceptă un cadou al primăriei de atunci, reprezentat de 4 hectare de teren între lacul Siutghiol şi mare, unde s-a construit un mic palat în stil românesc. La nord și la sud de acestea, primăria oraşului a parcelat câteva sute de terenuri, pe care au apărut zeci de vile până în 1940.
Pentru a înlesni accesul turiştilor către Mamaia (sau ceea ce acum înseamnă zona Cazinoului din Mamaia), între gara Constanţa şi staţiune s-a montat o linie de cale ferată pe traseul de astăzi se al Bulevardului Mamaia. Aceste construcţii au reprezentat centrul activităţilor turistice până la dispariţia lor într-un incendiu în 1920. Inaine fuseseră devastate de trupele germane, bulgare, turceşti şi ruseşti care se luptaseră pentru Dobrogea în Primul Război Mondial.

Extinderea staţiunii

Imediat după încheierea Primului Război Mondial, staţiunea s-a dezvoltat şi a început amenajarea ei, o dată cu construirea rezidenţei de vară a familiei regale, în actualul Club Castel. In anul 1925 s-a construit Cazinoul, iar în anul 1934 a apărut primul hotel, de fapt o vilă. Primul hotel în adevăratul sens al cuvântului, a fost „Rex” (1936), iar abia în 1957 a apărut şi hotelul „Bucureşti” (actual IAKI), care şi astăzi reprezintă unul dintre hotelurile deosebite din staţiune. După 1959, la Mamaia s-a trecut la revigorarea turismului pe litoralul românesc, astfel încât să fie suportată avalanşa de turişti atraşi de nisipul fin.

Mamaia Cazinoul vechi

Până prin 1957 accesul românilor pe litoral era restricţionat de faptul că Dobrogea era considerată "teritoriu de zonă" militară. Oricine dorea să călătorească în Dobrogea, chiar la eude, trebuia să posede un act de trecere la răsărit de Dunăre. In trenurile spre Constanţa, în anii '50, înaite de Cernavodă, actele călătorilor erau controlate de militari din trupele de securitate. Liberalizarea trecerii în Dobrogea s-a realizat după retragerea trupelor de ocupaţie sovietice, retragere aprobată de Nikita Hruşciov, urmaşul lui Stalin.
In perioada de după război, plaja sălbatică dintre Constanţa şi Năvodari a reprezentat teren de aplicaţii militare şi trageri pentru trupele sovietice şi, mai rar, române. Plaja era sălbatică pentru că era ondulată de dune şi acoperită de o veegetaţie dominată de plante cu ghimpi. Prin acei ani '50, hotelul Rex era ocupat numai de ofiţeri ruşi şi păzit cu străşnicie de santinele.
Dezvoltarea staţiunii s-a produs în două etape: între 1959–1965 în partea sudică (de lângă Constanţa), începând de la hotelul „Parc”, iar partea nordică a fost ridicată în timpul lui Ceauşescu, adică între anii 1982 – 1985 (dincolo de hotelul Rex). In anul 1968 a fost inaugurat cel mai modern, dar totodata şi cel mai mare complex hotelier român, în componenţa căruia ai intrat hotelurile: Venus, Riviera, Astoria, Metropol, Majestic, Mercur şi Minerva, oferind un total de 2700 locuri de cazare. Mamaia a avut o perioada de glorie până în anii 1980, aceasta fiind o staţiune preferată şi de straini, mai ales de cei din "Lagărul socialist". Staţiunea a avut o perioadă mai putin favorabilă dupa anii 1990, însa in ultimii ani şi-a recuperat preferinţa turiştilor români, deşi nu oferă condiţiile staţiunilor bulgare, mult mai bine organizate turistic şi mai ieftine.

Mamaia 2012

Reclama din ziarul „Dimineaţa”, din 30 august 1912, promovată de Agenţia de publicitate Carol Shulder & Comp, ne indică o serie de aspecte interesante pentru acel moment. Primul ar fi acela că promovarea unei destinaţii turistice nu era făcută prin agenţiile de voiaj cum ne-am fi aşteptat, ci de agenţiile de publicitate.

Mamaia 1935 Pasarele din faţa Cazinoului

Al doilea, că sexualitatea era încă de atunci o componentă a marketing-ului – afişul era însoţit de un slogan în partea de jos – „Băi de mare la Mamaia, unde cele două sexe se pot admira reciproc!”. Dincolo de afişul publicitar se mai poate citi şi faptul că nu neapărat staţiunea Mamaia stă în centrul mesajului, ci o formă nouă de a petrece timpul liber pe durata unei vacanţe de vară. În fond, întrucât publicul ziarului „Dimineaţa” este unul deosebit de eclectic, avem de-a face cu o liberalizare şi o încercare de generalizare a concediului la mare.

Gara din Mamaia, o amintire a unor altfel de concedii la mare

Puţini dintre cei care-şi perindă astăzi paşii pe nisipul fierbinte al plajelor româneşti ştiu că în staţiunea Mamaia exista o mică gară unde, în zilele calde de vară, trenurile îi debarcau pe amatorii „băilor de soare”… Infiinţată în 1905, gara Mamaia „a trăit” până la începutul anilor ’60, iar azi n-o mai regăseşti decât în vederile vechi şi frumoase ale colecţionarilor.

La sfârşitul secolului XIX, această mică localitate a devenit rapid un loc preferat pentru petrecerea vacanţelor estivale ale protipendadei acelor vremuri, motiv pentru care, în anul 1905, după desfiinţarea căii ferate Constanţa-Băile de la Vii (3,1 km), cu o parte din materialele recuperate, Direcţia Linii-Serviciul de Linii Constanţa a construit calea ferată Constanţa-Băile Mamaia (8 km). Inaugurată în ziua de 2 octombrie 1905, mica linie a fost folosită numai în sezonul de vară, pentru transportul turiştilor. În anul 1928, în scopuri strategice, Direcţia Generală C.F.R., împreună cu unităţile militare de căi ferate, au prelungit calea ferată, cu încă 11,5 kilometri, pe traseul Băile Mamaia-Mamaia Sat-Şcoala de Tragere şi Bombardament, linia urmând să deservească şi Portul Militar Taşaul.

La începuturi, linia trecea prin Constanţa

Traseul iniţial pornea din vechea gară Constanţa, traversa zona centrală a oraşului, pe Calea Mangaliei (prin apropierea Cimitirului Musulman), iar de la intersecţia actualelor bulevarde Tomis şi Mamaia se orienta către Nord, prin cartierul Tăbăcărie şi pe malul mării, oprindu-se la Băile Mamaia. Deoarece linia devenise o frână în calea dezvoltării urbane, în anul 1938, micile trenuri turistice au fost scoase de pe străzile Constanţei, ele continuând să circule pe un nou traseu, ce a fost deschis în ziua de 14 iulie 1938.

Tot în anul 1938, vechea staţie de debarcare de la Băile Mamaia a fost mutată pe un nou amplasament (situat la kilometrul 9 al liniei), iar la kilometrul 10 s-a înfiinţat Halta Rex, ce urma să deservească hotelul cu acelaşi nume, proaspăt inaugurat de Direcţia Generală C.F.R.

Între anii 1944-1960, calea ferată Constanţa-Mamaia a fost folosită doar pentru transportul de mărfuri, iar în anul 1949 a fost legată cu calea ferată Palas-Capul Midia, traseu folosit pentru construcţia Canalului Poarta Albă-Midia. În anul 1960, linia a fost desfiinţată, o mică porţiune a sa, cuprinsă între Ramificaţia Mamaia şi Mamaia Sat, fiind folosită până în anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor de locuinţe din cartierul Tăbăcărie.
Incepând cu anul 1964, la Mamaia s-a desfăţurat Festivalul de Muzică Uşoară în Teatrul de vară. Aici s-au lansat o mulţime de solişti români (Masrgareta Pâslaru, Angele Similea, erc.) Din anul 1966, de la mamaia emite postul de radio "Vacanţa", pentru tot litoralul românesc. Emite între luna mai şi octombrie. In 2012 va emite între 11 iunuie şi 16 septembrie. Pentru toţi românii care au ajuns pe litoral în cele patru decenii şi jumătate este cunoscută şi familiară formula de adresare a emisiunii: “Aici Radio Vacanţa”, “Hier Spricht Der Ferienfunk!”, “This is Radio Holidays!”, “Govorit Radiostanţia Otdîh!”, “Qui Radio Vacanţa!” şi “Ici Radio Vacances!”.