Florian Bogdan a fost ofițer in armata austro-ungară, dar a refuzat să
lupte într-un război care nu era al lui. La scurt timp după începerea Primei mari conflagrații a secolului al XX-lea, aflat pe frontul din Galiția, a
dezertat ajungând apoi în România.
Florian Bogdan, un mureșean cu o biografie atipică, fost inginer în viața
civilă, după dezertarea sa din armata imperială a fost cooptat ca ofițer de
informații și contraspionaj în Armata regală română. La terminarea războiului,
Bogdan a fost desemnat parlamentar în primul Parlament al României reîntregite.
In timpul războiului, acțiunile sale pe linie de informații și contraspionaj
s-au dovedit deosebit de utile pentru pregătirea acțiunii din data 14 august
1916, moment în care Marele Cartier General al Armatei romane, conform
Conventiei politico-militare încheiate cu puterile Antantei, a pus în aplicare
Planul de operații \"Ipoteza Z\".
Momentul ales - 14 august 1916 - era nefavorabil atât
României, cât și Antantei, mai ales datorită situației precare a acesteia din
urmă pe fronturile europene. Totuși, conform înțelegerilor convenite anterior,
în noaptea de 14/15 august 1916, importante efective ale armatei romane au
trecut Carpații în Transilvania, unde au eliberat mai multe orașe, printre care
Brașov si Toplița. Fară a fi fost pregătită în mod deosebit, operațiunea din
zona Borsec, condusă de Florian Bogdan, a fost una exemplară, deoarece s-a
desfășurat fără niciun fel de incidente. Ea ar putea figura în orice manual de
specialitate pentru cei ce se pregătesc pentru misiuni speciale în adâncimea
dispozitivului inamic.
Din armata austro-ungară peste Carpați, în România
Născut la 19 martie 1876, la Fărăgău, langa Reghin, Florian
Bogdan a absolvit în 1899, cu rezultate de exceptie, Politehnica Regală din
Budapesta, fiind declarat \"diplomat în matematică, geodezie, construcții
de case, poduri, șosele, căi ferate, arhitectură și topografie\". Timp de
aproape doi ani, până în 1901, a lucrat în Ungaria la amenajarea lacului
Balaton. Din anul 1901 și până în 1902 a urmat Școala militară de pioneri din
Praga, la absolvirea acesteia fiindu-i acordat gradul de ofițer în armata
austro-ungară.
In anul 1902, Florian Bogdan a deschis un birou tehnic privat la
Reghin. Acesta va funcționa timp de 12 ani, pentru amenajari funciare, îndiguiri și irigări de terenuri, ridicări topografice pentru birourile
cadastrale și notariale, planuri de moșii, harți de parchetare a pădurilor
pentru societațile de exploatare forestieră. Fiind un om deosebit de activ, in
deplasarile sale prin Transilvania, pe jos, calare sau, cu trenul, Florian
Bogdan a cunoscut si a lucrat cu foarte mulți oameni, țărani români si
maghiari, în special pădurari, paznici de vânătoare, tăietori de lemne,
muncitori la fabricile de cherestea. Aceste relații se vor dovedi deosebit de
utile după ce va intra în serviciul de informații al armatei române, putând
astfel să dezvolte o vastă rețea informativă pe teritoriul Transilvaniei. In
perioada premergătoare războiului, împreună cu alți intelectuali, a organizat
la Reghin, banca \"Cerbul\", după model maghiar, destinată să vină în
ajutorul țaranilor și a micilor întreprinzatori români, categorii paupere în
Transilvania datorită politicii de discriminare practicată de autoritațile
maghiare.
Inteligență nativă și spirit deschis, Florian Bogdan cunoștea foarte
bine mai multe limbi străine: maghiara, germana, latina, franceza, ceha si rusa. In iulie 1914
a fost mobilizat în armata austro-ungară și încadrat ca sublocotenent în
Regimentul 22 honvezi din Tîrgu-Mureș, iar la scurt timp a plecat pe frontul
din Galiția. Luptator într-un razboi care nu era al lui și rănit încă din
primele zile, Bogdan nu a ezitat prea mult și s-a hotărât să dezerteze și să treacă Carpații în Regatul României. Bun cunoscator al munților și al
psihologiei oamenilor de la munte, Florian Bogdan a trecut Carpații fără peripeții. La scurt timp, a reușit să-și aducă de la Reghin, în Regatul
României, soția și pe cei doi copii, Romul și Delia.
De la plansetă în serviciul de informații și contraspionaj
In București, Florian Bogdan a devenit o persoană foarte
activă în cadrul "Ligii Culturale a Românilor Ardeleni" ce funcționa
aici și milita pentru eliberarea Transilvaniei și alipirea ei la Regatul
României. In Transilvania, dar mai ales dupa ce a trecut Carpații, a cunoscut
personalități importante ale timpului său, printre care Vasile Lucaciu, Liviu
Rebreanu, Simion Mândrescu, Octavian Goga, Octavian Tăslăuanu, Ion I.C.
Bratianu, regele Ferdinand I, Onisifor Ghibu, Nicolae Iorga și mulți alții,
bucurându-se de aprecierea lor sinceră. A fost încadrat ca inginer civil în
Servicul cadastral al armatei române, fiind subordonat unor militari de carieră.
Cu această ocazie l-a cunoscut și a legat o sinceră prietenie cu maiorul
Eliade, tatăl filozofului de mai tarziu, Mircea Eliade. Ca fapt divers, înainte
de a fi angajat în armata română, Bogdan a realizat primul plan cadastral al
orașului București. Intrat în serviciul armatei, Bogdan a fost remarcat rapid
pentru inteligența sa nativă, cunoștințele pe care le avea în diverse domenii,
dar mai ales pentru faptul că vorbea fluent mai multe limbi străine și cunoștea
foarte bine din punct de vedere geografic spațiul transilvănean și avea multe
cunoștințe în regiune. După mai puțin de trei luni, Bogdan a fost mutat, tot ca
civil, în cadrul Biroului Informațiilor, unde se ocupa de realizarea sintezelor
informative pe baza informațiilor culese din presa straină. După alte câteva
luni, Florian Bogdan a fost reactivat ca militar și încadrat în servicul de
informații si contrainformații, cu gradul de locotenent.
Comandant al Detasamentului "Borsec"
Prima și cea mai importantă misiune a sa a fost cea din
zilele premergatoare începerii operațiunilor armatei romane pe frontul din
Transilvania. Detașamentul precursor încadrat cu 10 oameni și condus de
lt.Florian Bogdan a actionat inițial ca o subunitate de infanterie - cercetare în adâncimea dispozitivului inamic, in zona Borsec, Toplița, Gheorgheni,
Bilbor. In aceasta calitate a reușit să creeze breșa necesară în dispozitivul
austro-ungar, anihiland dispozitivul de pază de pe frontiera cu Romania, fapt
ce a facilitat patrunderea rapidă și prin surprindere pe acea direcție a
unitaților regulate ale armatei romane. După primele succese ale armatei
române, "Detasamentul "Borsec" și-a stabilit punctul de comandă la
Toplița, în castelul baronului Urmanczy.
Prin oamenii săi, Bogdan a luat
legatura cu rețelele informative create de serviciile speciale române in
Transilvania încă din timp de pace. Una dintre cele mai eficiente rețele de
informații aflată în adâncimea dispozitivului armatei austo-ungare, rețea care
opera in zona Clujului, și pe care Bogdan a reușit să o contacteze imediat după intrarea României in război, a fost cea condusă de avocatul Amos Frâncu.
In
acelaș timp, Bogdan a desfășurat și acțiuni de contraspionaj, participand în
mod direct la interogarea suspecților de spionaj arestați de armata română.
Intr-o astfel de ocazie a fost recunoscut de un ofiter austriac, fost camarad
de arme care, vadit surprins să-l vadă în uniforma armatei române, i-a
comunicat ca pe frontul din Galiția fusese dat dispărut in misiune și nu
dezertor. Bogdan a trăit intens și amar momentul în care, într-un timp foarte
scurt, a trebuit ca împreună cu "Detasamentul "Borsec" și întreaga
armată română participantă la operațiunile din Transilvania să se retragă peste
Carpați. Detașamentul său a fost desființat, iar cei 10 membrii ai acestuia au
trebuit să se reîntoarcă la unitațile de care aparțineau și de la care fuseseră detașați pe o perioada limitată de timp.
Florian Bogdan a mai indeplinit alte
doua misiuni de informații, dar în mod individual. Cu documente false și
echipat cu uniforma armatei austro-ungare, Bogdan a reușit ca pe timpul
retragerii armatei române din Transilvania să se infiltreze în dispozitivul
inamic în zona Sighișoara și Sibiu și să afle valoarea, componența și dotarea
tehnică a unităților militare care se aflau la contact (in luptă directă) cu
armata română, dar și a celor de sprijin și de întărire.
Aparator fara succes al Lt.Ciulei
Dupa retragerea armatei române, a guvernului, Parlamentului și a familiei regale în Moldova, Florian Bogdan, avansat între timp căpitan,
împreună cu familia sa a părăsit Bucureștiul stabilindu-se la Iași. A
participat apoi la operațiunile militare din Moldova, dar tot ca ofiter de
informații. Intr-unul din cele patru caiete de memorii ale sale sunt consemnate
si impresiile referitoare la cazul lt.Ciulei, un ofițer român condamnat la
moarte ca suspect de tradare și dezertare la inamic. Un caz destul de
complicat, dar al carui mister a putut fi ințeles abia dupa ce doi ofițeri
români, lt. Ciulei si lt. col. Crăiniceanu, au fost condamnați la moarte si
executați. Ciulei a murit nevinovat, Crăiniceanu, în schimb, si-a recunoscut
vinovația. In februarie 1917, cpt. Florian Bogdan a fost desemnat inițial ca
anchetator al cazului lt. Ciulei și ulterior ca aparator al acestuia. Din
pacate, în ciuda eforturilor depuse. Acest lucru îl va apăsa toată viața,
n-a reusit sa-l salveze pe Lt. Ciulei, iar pe 10 februarie locotenetul a fost împușcat.
A
doua zi, pe 11 februarie 1917, colonelul Sturdza a dezertat la germani și s-a
dovedit ca era în legatura cu lt. col. Crăiniceanu care, în anchetă a
recunoscut că intenționa sa dezerteze și el la germani, iar lt. Ciulei nu avea
nicio legatură cu cazul de trădare al colonelului Sturdza, murind nevinovat. Ca
fapt divers, colonelul (trădator) Sturdza, comandant de unitate pe frontul din Moldova și fost
profesor la Academia Militară era admirat de foarte mulți ofițeri tineri pentru
nivelul său de pregătire deosebit. Din păcate, așa cum s-a văzut, la capitolul
conștiință patriotică colonelul Sturdza era sub orice critică. Printre tinerii
ofițeri admiratori ai acestuia era și ofițerul de stat major, (maior pe
atunci), viitor mareșal și conducător al României, Ion Antonescu.
Luptatori pe frontul invizibil
Situația de tensiune diplomatică existentă între Regatul
României și Austro-Ungaria, tensiune născută încă de dinaintea izbucnirii Primului Razboi Mondial
a determinat factorii politici responsabili din România să creeze rețele
informative eficiente pe acest teritoriu românesc încă din timp de pace. Faptul în sine era mult ușurat și datorită specificului zonei, locuită preponderent de
etnici români, fiecare dintre ei putând fi, în opinia servicilor de informații
române, un prezumtiv colaborator. După retragerea armatei române din
Transilvania (toamna anului 1916), rețelele de informații constituite aici au
continuat să furnizeze informații, dar ele și-au reluat activitatea cu o și mai
mare intensitate în anul 1918, în condițiile reintrării României în război de
partea Antantei.
Serviciul de informații și propagandă politică al Marelui
Cartier General român, condus de Octavian Tăslăuanu. din Toplița, a activat întreaga sa rețea din Ardeal și a acționat acum împotriva grupurilor paramilitare
bolșevice maghiare, asigurând operațiunea tactică de curățire a terenului în
fața trupelor de linie române, activitatea informativă și eliminarea fizică a
unor inamici. Această vastă acțiune a fost coordonată de Octavian Tăslăuanu,
secondat de lt. Ion Agârbiceanu si slt. aviator Aurel Esca.
Tot în Transilvania a mai actionat "Secția Militară Secretă" a armatei romane, serviciu
special compus din 31 de membri interni și 41 de colaboratori organizați în
rețele operative cu un rol deosebit în pregătirea Marii Uniri: spionaj si
culegerea de informații politice (șef fiind
medicul Carol I. Sotel, evreu), procurarea de informații cu caracter militar
(șef col. Emilian Savu), propagandă în favoarea Unirii (șef inginerul de
origine maghiară Gh. Chelemen), infiltrarea și acțiunea în mișcarea
muncitorească din Transilvania (șef preotul militar Iuliu Florian). Prin
capacitatea lor personală, inteligență, spirit de sacrificiu și patriotism,
toți acești luptători pe frontul invizibil, inclusiv cpt. Florian Bogdan, au
contribuit la realizarea României Mari. Au pus apoi primele "cărămizi"
la ceea ce avea să însemne democrația română interbelică. După război, Bogdan a
revenit în viața civilă și a fost desemnat să facă parte din primul Parlament
al Romaniei reîntregite, dar a preferat să se retragă din politică și să facă ceea ce știa cel mai bine: ingineria la biroul tehnic din Reghin. Bogdan a
asistat neputincios ți la raptul teritorial din 1940, dar și la intrarea
sovieticilor în Romania
si la înscrierea acestei țări pe orbita Moscovei. Florian Bogdan, care a inchis
ochii pe data de 9 noiembrie 1965, la o venerabilă vârstă, a făcut parte
dintr-o generație care s-a identificat total și necondiționat cu destinul
nefericit al unei țări și al unei generații de luptători.
Marele Cartier General Sectia I
Biroul Informațiilor nr. 59 / 12 august 1916
- SECRET -
Lt. Bogdan Florian
Sunteti insarcinat a organiza in regiunea Borsec un centru
de informatii si contraspionaj in care scop veti pleca imediat in acea regiune.
In baza acestui ordin, toate autoritatile militare, civile si posturile de paza
sunt datoare a lasa libera trecere d-lui Bogdan Florian si agentilor sai,
precum si de a-i da la cerere tot concursul de care are nevoie.
Seful Statului Major
General
Gl. D. Iliescu
Seful Sectiei I
Colonel Rășcanu
