In anul 1988 str. Infrățirii a fost desființată pe porțiunea
sa dintre str. A.I.Cuza și str. Nanterre. Pe această porțiune traseul ei a fost
deplasat, exact paralel, cu circa 20-25 de metri spre apus, adică spre centrul
orașului. Această nouă stradă, adică jumătate din fosta str. Infrățirii a fost
încadrată imediat cu blocuri uniforme de patru etaje, din prefabricate, blocuri
cenușii și urâte. Pentru realizarea ei a fost ascunsă în spate și o școală, aflată pe
partea de răsărit, școală cu o arhitectură deosebită de cea obișnuită în oraș
la școlile primare vechi, ridicate în preajma anului 1900.
De la intersecția cu str.Nanterre, spre sud, până în str.
Silozului, str. Infrățirii n-a mai apucat a fi demolată, așa că trasul său a
rămas atipic. Venind dinspre str. A.I.Cuza spre str. Silozului, când se ajunge
la intersecția cu str. Nanterre se virează la stânga circa 25 metri pe
terminația străzii Nanterre și apoi se virează la dreapta pe traseul cel vechi al
str. Infrățirii, cel mărginit de casele tradiționale. Studiind atent acest plan urbanistic,
se constată că modificarea trasaeului străzii Infrățirii s-a făcut numai cu
scopul de a masca, în spatele blocurilor biserica istorică Postelnicul Fir (sau
Firu).
Ea a rămas ascunsă vederii în spatele ultimului bloc de pe
str. Infrățirii, pe partea estică, cel de la intersecția cu str. Nanterre. Un
altul, plasat alături, în unghi drept, pe str. Nanterre, completează opturarea
vederii spre biserică. Dincolo de acesta, se deschide o cale îngustă pentru
pătrunderea din lateral în curtea bisericii.
In 1990, biserica era împrejmuită de un gard metalic, format
din panglici metalice profilate industrial. Intrarea anterioară în incintă a
rămas inutilă spre spatele blocului din str. Infrățirii cea nouă. Au rămas
acolo trei stâlpi de beton, cu secțiunea patrată cu latura de cica 25 cm,
înalți de circa 2,5 metri, cu câte un con de beton deasupra fiecăruia, drept
ornament. Ei încadrau atât poarta pietonală, cât și pe cea pentru vehicole.