BELA KUN - CRIMINAL BOLȘEVIC UNGUR BBB - X

       

Odată cu trecerea Tisei de cître armata română, la sfârșitul lunii iulie 1919 și zdrobirea armatei ungare bolșevice în pusta maghiară, principalii lideri bolșevici unguri au fugit din Ungaria. Bela Kun si alți adepți s-au refugiat in Austria, unde se afla la putere un guvern social-democrat.

Au fost însă arestați si au rămas într-un lagar până în iulie 1920, când un acord privind schimbul de prizonieri intervenit între Austria si Rusia sovietică, a permis unui numar de 415 de bolșevici să se refugieze la Moscova.

La Moscova, Bela Kun a intrat in rândul Partidului Comunist (bolșevic) din Rusia sovietică. A primit cetățenia sovietică și a fost numit în conducerea Komiternului, răspunzând de Germania, Austria, Cehoslovacia si…Romania. Prima sarcină a lui Kuhn (Kun) în Rusia sovietică a fost conducerea “Comitetului Revolutionar” din Crimeea (1920).

Bela Kun a ordonat executarea a 10.000 de prizonieri albi. Victor Serge afirma in “Memoriile unui revolutionar” ca Bela Kun este vinovat de masacrarea a 10.000 de alb-gardiști, care formau detașamentele generalului Piotr Nikolaevici Wrangel.

Victor Serge spunea ca Bela Kun le-a promis acestora amnistierea dacă se vor preda. Ulterior, după ce trupele lui Wrangel s-au predat conform întelegerii, Bela Kun a ordonat executarea lor.

Același lucru l-a confirmat și Gyorgy Borsany în “The Life of a Communist revolutionary, Bela Kun” (Columbia University Press, 1993).

In Komitern, Bela Kun a fost un apropiat colaborator al lui Grigori Zimoviev. Pe 27 martie 1921, Kun, în virtutea “Teoriei ofensivei”, a condus un puci eșuat, al minerilor din centrul Germaniei (Communist Marzaction Putsch).

Lenin l-a acuzat de iresponsabilitate politică. Victor Serge scrie ca Lenin a numit acțiunea puciștilor din Germania “les betises de Bela Kun” (prostiile lui Bela Kun), în ședința secretă a “Comitetului Operativ” bolșevic de la Moscova.

Discuțiile cu ceilalți membri ai exilului maghiar din Rusia faceau obiectul “notelor” înaintate, cu mare conștiinciozitate, de Bela Kun, catre OGPU. (fosta CEKA, poliția politică).

Astfel mai mulți exilați unguri au fost arestați la sfârșitul anilor ’20 și începutul anilor ’30 și executați.

Acuzat de legături cu “troțkismul”, Bela Kun, împreună cu soția, fiica și ginerele, au fost arestați în mai 1937 și trimiși in GULAG.

In 1989, guvernul sovietic a anunțat că Bela Kun a fost executat în GULAG, pe 29 august 1938.

Criminalul ungur a fost totuși reabilitat in 1956.

Surprinzător, Bela Kun, cel care a practicat “Teroarea Rosie” (Baietii lui Lenin), a fost reabilitat, odată cu Laszlo Rajk (creatorul Securitatii ungare, AVO). In procesul numit de mass-media occidentală “destalinizarea și dezghețul” hrușciovist, acei criminali politici au devenit “martiri ai Ungariei”.

                                                            Troțki și Bela Kun în stânga

Celalalt mare adept al lui Kun, Tibor Szamueli (Comisar pentru Afacerile Militare), șeful “Băieților lui Lenin”, care aplicau legea “Terorii Roșii”,s-a refugiat la 1 august 1919, în Austria, când armata română era pe cale să intre în Budapesta.

Tibor Szamueli, în automobilul personal, a încercat să treacă clandestin granița, dar a fost observat de grănicierii austrieci. Intr-un schimb de focuri, Tibor Szamueli a fost ucis. (Dupa alte surse, s-ar fi sinucis).

Jeno Ländler, “Comisar pentru Afacerile Interne” sub regimul Bela Kun, s-a refugiat tot în Austria, unde a continuat sa fie unul dintre liderii exilaților bolșevici unguri.

A murit in 1928 la Cannes. A fost incinerat, iar urna cu cenușa lui a fost depusă la Moscova, în zidul Kremlinului, unde se afla și astăzi. In 1956, Landler a fost reabilitat și el în așa-numitul proces de“destalinizare” al lui Hrusciov.

Un grup statuar îl imortalizeaza pe Bela Kun, având în dreapta pe Tibor Szamueli și în stânga pe Jenö Ländler. Monumentul poate fi admirat si astazi, în anul de gratie 2012, la Budapesta.

                                                                         Miklos Horthy

Prăbușirea puterii bolșevice din Ungaria, în urma intervenției armatei regale române a permis forțelor conservatoare conduse de Istvan Bethlem și Miklos Horthy să preia controlul începand din Ungaria de Vest. Detașamentele lui Miklos Horthy și-au luat revansa împotriva bolșevicilor, dezlantuind “Teroarea Alba”, în stilul propriu al barbarismului ungar. Susținătorii Republicii Sovietice Ungare, comuniștii, intelectualii cu vederi de stânga, evreii și țiganii, au fost arestați, sau executați sumar.

Actualități

Bustul în piatră al lui Miklos Horthy, figură contestată și aliat al dictatorului german Adolf Hitler, a fost dezvelit în localitatea ungară Csókakő, premierul Viktor Orban declarând că nu se amestecă în deciziile comunităților locale. 

”Horthy ne-a arătat drumul”, a declarat primarul György Furesz în fața celor 800 de persoane care au asistat la ceremonie. Mai mulți participanți purtau tricouri cu harta Ungariei Mari. Intrebat înainte de inaugurare de ce nu a blocat această inițiativă a unei asociații civile, primarul a declarat că ”societatea ungară trebuie să se maturizeze și să accepte că există fel și fel de oameni”. Inițiativa nu este una singulară, luna trecută o statuie a liderului antisemit fiind ridicată la Kereki, în sud-vestul Ungariei. Mai multe străzi din întreaga țară au fost numite după Miklos Horthy.

Premierul Viktor Orban a condamnat în trecut atitudinile antisemite, dar în prezent organizațiile evreiești și analiștii politici îl acuză că preia teme extremiste pentru a beneficia de o susținere puternică din partea populației, în contextul crizei economice. De altfel, Orban a declarat, duminică, pentru cotidianul austriac Die Presse că ridicarea statuii este o decizie exclusiv a autorităților locale.

Intrebat ce poziția ar avea, dacă în comunitatea sa s-ar lua decizia construirii unui monument dedicat lui Horthy, premierul a declarat că ar respecta ”decizia alegătorilor”. ”Dacă ar dori să ridice o statuie a lui Lenin, Stalin sau Hitler, aș fi categoric împotrivă”, a completat Orban, care nu-l consideră pe Miklos Horthy un dictator, ci doar pe Ferenc Szálasi (1944-1945).

Intrebat dacă nu are o problemă față de glorificarea unui personaj ca Horthy, care în 1938 a emis o lege prin care evreii erau discriminați, premierul de la Budapesta a precizat că nu este treaba sa să dea un verdict.

”Aceasta este o discuție lungă și foarte complicată. Și nu este treaba mea ca premier să dau un verdict final”, a spus Orban.