ROMANIA - ARMATA ROMÂNĂ SPRE BUDAPESTA (iul-aug 1919)




Primirea Suveranilor Ferdinand și Maria la Bekes-Csaba

 

Primarul din Bekes-Csaba oferind pâine și sare regelui Ferdinand



Regele Ferdinand discutând cu generalii Prezan, Mărdărescu și Panaitescu
la Brkes-Csaba și cu Iuliu Maniu care se opusese la alipirea Transilvaniei
de Romania



Regele Ferdinand în așteptarea defilării trupelor române
la Bekes-Csaba



Regele Ferdinand decorează soldați în piața cetrală Bekes-Csaba



Regele Ferdinand Primește defilarea trupelor române în Bekes-Csaba






Regele Ferdinand întâmpinat de prelații catolici la Careii Mari

 


 


Regele Ferdinand primește raportul generalului train Moșoiu
în gara Careii Mari

 

Regele Ferdinand Decorează soldați din Divizia a 2-a Vânători



Regele Ferdinand și generalul Traian Moșoiu trec în revistă
garda de onoare pe peronul gării Careii Mari



Regele Ferdinand decorează pe generalul Dabija,
comandantul Diviziei a 2-a Vânători



Regele Ferdinand și Regina Maria în vizită la castelul Karoly



Regele Ferdinand și Regina Maria înainte de plecarea din Careii Mari



Primirea Regelui Ferdinand la Oradea Mare



Regele Ferdinand și Regina Maria în fața gării din Oradea
Im dreapta Iuliu Maniu




Suveranii Ferdinand și Maria ajungând la Mitropolia din Oradea

 


Suveranii Ferdinand și Maria plecând de la Mitropolia Oradea



Suveranii Ferdinand și Maria discutând cu tinere la Careii Mari



Regele Ferdinand decorează pe locotenentul Ghica
din regimentul 14 Artilerie



Suveranii Ferdinand și Maria trec în revistă
trupele Diviziei a 2-a Vânători



Regele Ferdinand trece în revistă garda de onoare la Oradea



Regele Ferdinand decorează ostașii distinși pentru eliberarea
Transilvaniei



Regele Ferdinand decorează ofițerii eroi la eliberarea Transilvaniei



Regele Ferdinand şi generalul Gheorghe Mărdărescu trec



Suveranii Ferdinand şi Maria primesc defilarea
trupelor din garniyoana Oradea



Ceremonia decorării generalului Gheoghe Mărdărescu
de către Regele Ferdinand 



Suveranii Ferdinand şi Maria la tribuna din Oradea



Ţăranii bihoreni trec prin faţa suveranilor Ferdinand şi Maria



Suveranii Ferdinand şi Maria primesc defilarea
trupelor române la Oradea





Suveranii Ferdinand şi Maria decoreayă ostaşi în centrul Oradiei



Refele Ferdinand şi generalul Prezan şi Regina Maria
cu generalul Balif la Oradea 



Suveranii Ferdinand şi Maria asistă la trecerea trupelor din
Divizia a 2-a peste Tisa la 13 august 1919 



Generalii Moşoiu şi Olteanu asistând la trecerea Tisei



Solii unguri care au cerut la Syolnoc încetarea ostilităţilor



Regiment român de vânători la Coloana Mileniului din Budapesta



Patrulă română de infanterie în centrul Budapestei



Regiment român de infanterie prin centrul Budapestei



Generalul Panaitescu pe terasa hotelului Gellert din Budapesta



Gorniştii români anunţând plecarea armatei române din Budapesta

 

ROMANIA - REGINA MARIA IN PLINA GLORIE A INCORONARII LA ALBA IULIA



Regina Maria scriindu-și jurnalul

Regina Maria la încoronare - Coroană bizantină
de 5 Kg cu însemn al svasticii



Regina Maria a tuturor romanilor

Regina Maria pe tron

Regina Maria la încoronare








Regina Maria în plină glorie

Incoronarea de la Alba Iulia

Constantin Argetoianu scria că regina Maria s-a visat Împărăteasa tuturor Românilor – şi a reuşit să îşi atingă visul. În timpul Primului Război Mondial, când regele Ferdinand cocheta cu ideea cedării în faţa Germaniei, regina Maria a fost cea care a ţinut vie speranţa victoriei spunând că “Marea Britanie nu pierde războaiele”. După încheierea războiului, regina Maria a devenit un diplomat activ la Paris pentru a obţine recunoaşterea unirii Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei cu România. Toată viaţa ei a fost preocupată de propria imagine şi obişnuia să spună că “a dat României o faţă vie”. Într-adevăr, chipul Reginei Maria s-a confundat în epocă cu chipul României Mari. Imaginile de mai jos arată că regina Maria ştie să îşi poarte coroana de cinci kilograme de aur şi personifică România Mare mult mai bine decât orice alte imagini ale familiei regale.

La 15 octombrie 1922 Ferdinand şi Maria erau încoronaţi la Alba Iulia ca regi ai României Mari. Cu această ocazie Regina Maria a purtat o coroană de aur de 5 kilograme, făurită după modelul coroanelor bizantine femeieşti purtate de soţiile voievozilor români – o coroană aproape identică cu cea purtată de doamna Despina a lui Neagoe Basarab în fresca de la mănăstirea Curtea de Argeş. Ca o notă paralelă: coroana Sfântului Ştefan, simbolul Ungariei, este şi ea o coroană feminină bizantină, cu lănţişoare de aur care atârnă pe lângă urechi.
Un fapt puţin remarcat la coroana purtată de Regina Maria a României la Alba Iulia a fost că lănţişoarele de la urechi se încheie cu discuri în care sunt încastrate svastici. Trebuie spus că svastica nu apare doar pe primele bancnote sovietice sau chiar pe primele uniforme ale Armatei Roşii, ci şi în alte locuri surprinzătoare. Coroana de aur a Reginei Maria poate fi văzută la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. La Alba Iulia regele Ferdinand a purtat coroana de oţel a României, făurită în urma războiului de independenţă. În imaginea de mai jos se poate vedea svastica de care vorbeam pe pieptul Reginei Maria. Cumva prima jumătate a secolului al XX lea s-a desfăşurat în Europa sub semnul svasticii, doar că nu cunoaştem toate detaliile.
Svastica la sovietici

Intre 1917-1920 svastica era un simbol oficial la Moscova bolşevică. Această curioyitate a fost deyvăluită de istoricul român basarabean Veaceslav Stăvilă.

ROMA V - TERMELE LUI TITUS

Impăratul Titus a construit termele sale pe Oppius, pe un mic promontoriu al colinei Esquilin, în imediata apropiere, spre apus de palatul Domus Aurea al lui Nero, abandonat după moartea aceluia și imediat la nord față de Colosseum. Construcția s-a făcut cu rapiditate, între anii 79-81 e.N, probabil peste instalațiile termale preexistente la Domus Aurea. Graba s-a datorat și dorinței ca termele să fie inaugurate odată cu Colosseum-ul și cu jocurile  magnifice programate.

O parte a construcției s-a așezat chiar peste unele porțiuni ale palatului care scandalizase Roma cu puțin înainte de a veni la tron Vespasianus, întemeietorul dinastiei Flavienilor, dinastie care s-a limitat la el și la fii săi, Titus și Domitianus. Lucrările s-au desfășurat concomitent cu cele de finalizare ale Colosseum-ului. De la Colosseum se ajungea la Termele lui Titus urmând o mare scară.

Suprafața Termelor lui Titus a fost modestă, în jur de 105 X 120 metri, cu dispunerea simetrică încăperilor față de o axă și de o sală centrală, fapt ce anunța planurile viitoarelor mari terme (ale lui Traianus, Caracalla și Diocletianus). Unele vestigii puțin importane, formate numai din zidărie, au mai rezistat pe o stradă la nord de Colosseum. Se poate afirma, totuși, că acele terme nu mai există.

Faptul că Termele lui Titus nu au avut o dimensiune îndestulătoare este dovedit și de decizia lui Traianus de a ridica propriul stabiliment cu aceeași destinație, în imadiata lor apropiere, viitoarele Terme ale lui Traianus. Mult mai vaste, acelea au ocupat o suprafață în imediata apropiere, la nord-est, după numai patru decenii.

Planul Termelor lui Titus este bine cunoscut, dar săpăturile au fost astupate, astfel încât nu se mai poate vedea nimic astăzi. Cu excepția ruinelor foarte modeste de la nord de Colosseum, care au aparținut unei exedre. Alte vestigii din zonă aparțin sau fostului palat Domus Aurea, sau Termelor lui Traianus.

In terme se întâlneau personajele importante din societatea romană, oferind loc de refugiu pentru relaxare și loc de acomodare între ele.

Construind Colosseum-ul și termele peste Domus Aurea, Vespasianus și Titus au vădit o intenție fermă de a elimina amintirea lui Nero din spiritul poporului roman.