A fost un apropiat al lui Nicu Ceauşescu în anii 1980 şi considerat de unii drept posibil succesor al lui Nicolae Ceauşescu.
Stefan Andrei a fost primul ministru comunist primit de presedintele american Ronald Regan, a fost primul care a criticat-o pe Elena Ceausescu într-o şedinţă.
O parte din adevărurile şi percepţiile lui Ştefan Andrei se pot găsi într-un interviu din urmă cu patru ani (2007):
Ceausescu a avut relatii cu Occidentul mai bune ca acum
Reporter: Cum vedeti aceasta intrare in Europa?
Stefan Andrei: Dom’le, acum se vorbeste foarte putin sau deloc despre un fapt care este interesant. Inainte de 1989, noi am fost prima tara din blocul socialist, CAER, care am stabilit relatii
cu Piaţa Comuna. In acea perioada am si convenit si derulat acorduri sectoriale. Noi aveam relatii cu Uniunea Europeana, chiar mai importante decit cele de acum, relatii comerciale, nu doar politice. La citiva ani dupa noi, celelalte tari din CAER au pus in discutie reluarea relatiilor cu Uniunea Europeana. Pina in ’89, celelalte tari nu au ajuns sa semneze aceste acorduri.
Rep.: Cum de ati fost asa vizionari?
S.A.: Noi am considerat Piaţa
Comună ca o realitate si ne loveam de ea. La exporturile noastre trebuia sa avem, in anumite domenii, si consimtamintul Pietei Comune si atunci tot la Piata Comuna ajungeam. Germania, Franta spuneau: "Noi sintem de acord, domnule Andrei, sa facem aceste acorduri".
Rep.: Aceleasi scîrbe erau nemtii si pe atunci?
S.A.: Ce se intimpla, matale esti baiat tinar, pina la inceputul anilor ’80 aveam relatii foarte bune cu tarile occidentale. In ’78 a fost vizita lui Ceausescu in America, in care l-am insotit si eu. Apoi, a fost in Anglia. Atunci a fost celebrul contract aviatic cu Rombac. In 1981, eu m-am vazut cu Reagan, si nu a fost o intilnire cum fac astia, dau mina, nu, ci am avut discutie cu el. "Sustinem politica de suveranitate a Romåniei", a spus. Si eu am spus: "Domnule presedinte, noi trebuie singuri sa ne aparam, singuri, ca dumneavoastra… Noi stim jocul politic si cum Statele Unite nu au intrat in razboi cu Uniunea Sovietica pentru Polonia sau Cehia, nici pentru noi nu o sa intrati in razboi. Va intelegem. Ce puteti face?". "Iata, va facem o centrala nucleara!" Cel care ne-a stricat relatiile a fost Gorbaciov.
Caderea comunismului - eroare de interpretare
Rep.: Gorbaciov? Nu inteleg.
S.A.: Fiindca intre Gorbaciov si Ceausescu au aparut deosebiri grave de pareri. Ceausescu i-a spus: "Vei distruge socialismul!". Istoria i-a dat dreptate lui Ceausescu. Gorbaciov vizita Polonia, Cehia si a gresit. Crezind ca daca e aplaudat si e strigat "Gorby, Gorby!", ei vor schimbarea socialismului. Ei nu voiau. Ei strigau asa ca sa plece trupele sovietice, atit. Cind a fost in Ungaria, ungurii nu strigau pentru Perestroika lui, uite, zicea el, ma saluta poporul fiindca eu sint simbolul Perestroikai, or ei nu voiau asa ceva.
Rep.: Totul a fost o eroare de interpretare?
S.A.: Da!
Ceausescu a infiintat Uniunea Europeana
Rep.: Cine a fost cel care a avut ideea acestei politici externe?
S.A.: Deschiderea a plecat de la Dej, Maurer si Ceausescu pentru a iesi din situatia de satelit. Dar, eu am spus-o mereu, s-a continuat politica lui Titulescu, a lui Gafencu, Kogalniceanu. Ce se intimpla, prima problema care s-a pus a fost sa schimbam statutul Romåniei de dupa razboi. Se lauda acum un Maniu, un Bratianu, dar este clar ca ei au esuat. In 1940 eram fara Cadrilater, fara Basarabia, fara Transilvania. Singurul care a acceptat puterea a fost Antonescu. Nimeni nu a vrut. S-a ajuns la pierderile extraordinare in oameni. Ce am cistigat din razboi? Au venit rusii. In situatia asta ni s-au pus conditii grele si masuri severe in tara. Se spune ca rusii ne luau ceasurile, ne regulau femeile, dar ce a facut armata romåna pe unde a intrat? Imi spunea Gromiko… Cite rusoaice a siluit armata romåna? Citi au furat de acolo, se lua cu trenul… La Craiova se vindeau masini de cusut din Rusia. Sa vedem si treaba aia. Mata esti copil, nu stii… Toti vorbesc de foame, frig pe vremea lui Ceausescu… Asta e alta prostie. Intreaba-l pe taica-tu cum s-a trait in 1975.
Rep.: Ceausescu intelegea ceva?
S.A.: Ceausescu avea niste intuitii de exceptie pe politica externa. Una dintre problemele mari a fost ca nu eram de partea sovieticilor, aflati in conflict cu China, de exemplu. Noi am spus ca nu participam la asta. Aici, el a avut ideea aranjarii chestiei lui Nixon in China. "Lasa diplomatia, ba, suie-te in avion si du-te la Shanghai, eu organizez cu chinezii". A doua chestiune: "Ba, americanilor, nu cistigati razboiul in Vietnam. Vietnamezii sint linga chinezi, chinezii ajuta, rusii au interes sa va tina cu imperialismul american. Noi va ajutam sa iesiti!".
Noi i-am ajutat sa înceapă negocierile. Ce se intimpla? Noi am stabilit relatii cu RFG, spargind doctrina care spunea sa nu se stabileasca relatii cu cei care aveau relatii cu RDG. Dupa noi au venit si altii, afara de URSS. Asa s-a ajuns la Conferinta de la Helsinki, unde a fost ideea sa fie ca de la bloc la bloc, cu sefii in fata. Noi am zis ca nu sintem de acord. Noi sintem state suverane si independente. Toate hotaririle sint prin consens. Nici un magar nu spune ca noi am infiintat OSCE-ul, nici frantuzul, nici neamtul nu spun ca noi am vorbit de un organ permanent… Nu, ca e multa lume si acum, uite, e cum am zis noi.
Rep.: Deci dumneavoastra si Ceausescu ati infiintat Uniunea Europeana?
S.A.: Da. Noi am fost in Europa si am contribuit la constituirea acestei gindiri de cuprindere a Uniunii Europene. Ceausescu n-a furat robinetele. Nicu nu a facut pipi pe stridii
Rep.: Spuneti ca Ceausescu a fost indraznet in ceea ce priveste politica externa, dar se stie ca la Paris, la Londra v-ati dus si ati furat robinetele de aur de pe acolo.
S.A.: Bai, bai, e o mare minciuna! Vizita in Franta a fost dupa cea din Marea Britanie si nu putea spune Giscard: "Ba, vezi, mie mi-au furat!".
Rep.: Ati furat?
S.A.: Cum sa fure? Noi bagajele le lasam deschise, ca sa nu ne puna ceva bombe in avionul prezidential, ai inteles, si se verificau. Se stia imediat! Era frica mare! Astea sint de la Pacepa. Pacepa e o rusine! Pai, el scrie ca Nicusor venea la ziua mea si se pisa in stridiile negre. Or, eu, de ziua mea ma vedeam numai cu Popescu-Dumnezeu si Burtica.
Rep.: V-ati imbatat ca porcii?
S.A.: Cum sa fie asta? Pacepa e un idiot! O marioneta in miinile CIA. Rezulta ca se tragea de sula cu Andropov! Hai sictir!
Rep.: Cum va explicati mortile brutale ale lui Ceausescu si Saddam?
S.A.: Dom’le, e deosebire mare intre morti, nu cum spune timpitul asta de Iliescu. Ceausescu era altceva, ala era altceva! In moartea lui Ceausescu a fost implicat grupul sovietic, ca sa-l pedepseasca Moscova pentru toata politica lui de suveranitate. Daca Ceausescu avea proces, ca de asta nici nu a avut, nu, ii prezenta pe Iliescu, Brucan, pe toti spionii astia.
Rep.: Pe Saddam?
S.A.: Dom’le, eu pe Saddam l-am vazut si in ’89. Sint singurul care s-a vazut cu el in ’89 ca sa tratez problema datoriei. A lucrat in tinerete cu americanii. Dupa aia a fost lupta pentru petrol. L-au executat americanii.
Rep.: Dar de ce?
S.A.: E singura gafa care o fac americanii? Ce cistiga? Saddam trebuia condamnat de popor pentru cei zece ani de razboi. Da, asta da.
La globalizare noi aducem curvele
Rep.: Cum vedeti globalizarea?
S.A.: Americanii vor deschiderea lumii pentru ei, dar la ei acasa sint foarte conservatori. Deschiderea e o cale prin care ei isi impun valorile.
Rep.: Noi ce valori am putea adopta?
S.A.: Dom’le, la noi e multa confuzie. Pai, noi nu facem Valentine’s Day, nu vezi filmele astea americane, cu viol, impuscaturi, haifachiu, haifaccutare? Ne napadesc cu prostii. Basescu, saracu’, vorbeste de axa Londra-Washington. Dar aia, ar trebui intrebati, cred ca Romånia face parte din axa asta? Care sint tarile unde nu avem viza de intrare? Marea Britanie si America. Europa asta ne prinde prost, cu industria la pamint, cu privatizarea asta prin care niste smecheri au cumparat.
Test de cultura generala
Rep.: Dar erau smecheri de-ai dumneavoastra!
S.A.: Hai, ma, fii serios! Esti copil! Brucan a scris. O timpenie! Futu-l in cur pe ma-sa si pe asta! Copos era cu sportul. Badea a facut avere cit era Dinca in puscarie. Cozminca, Mihailescu, astia erau esalonul doi? Pai, astia erau rime! Esalonul zece. Mureau si nu ajungeau in Comitetul Central sau Marea Adunare Nationala! Acum sint valori? Sa te intreb daca stii. Cimentul?
Rep.: Francezii!
S.A.: Telefonia?
Rep.: ~aa.
S.A.: Grecii, ba! Petrolul?
Rep.: Austriecii!
S.A.: Aluminiul? Ruşii! Metalul?
Rep.: Nu stiu!
S.A.: Ruşii si indianul ăla. Noi sintem singura banca fara participarea statului. ~stia vor vinde si locurile in UE, dom’le! Ha, ha, ha!
Rep.: Ha, ha, ha!
S.A.: Au tăbărât pe terenuri. Fură toţi. Şi PSD-ul, şi aştia. Prin legi, dom’le.
Rep.: Ce aduce Romånia în Europa?
S.A.: Curvele!
Rep.: Şi o ultimă întrebare… Ce mai face doamna Violeta Andrei? O stiu din Eu, tu si Ovidiu!
S.A.: Bine. Ştii că a fost aproape interzisă dupa ’77, iar după ’89 e dată afară din teatru? Ea nu a facut gălăgie. Erai copil.
Rep.: Aveti ciini.
S.A.: Da, şapte. Patru Yorkshire, un pechinez…
Rep.: Cum ii cheama?
S.A.: Uite ce se intimpla. Stau cu ei in curte si, in galagia lor, trece timpul. Aldo, Samy, Jimmy…
Rep.: Aldo Moro, Jimmy Carter… Samy cine e?
Stefan Andrei s-a ridicat de la masa si m-a sarutat pe frunte. Mi-a mai spus atit: "Spune-i lui tac-tu ca te-ai vazut cu mine!".
Intr-un alt interviu a spus :
Ceausescu nu a avut bani depusi in strainatate
"Ceausescu nu avea bani depusi in strainatate. Ceausescu nu isi imagina ca va fi schimbat", a declarat Stefan Andrei.
 |
| Ştefan Andrei în dreapta |
"Am fost vice prim-ministrul Comertului exterior in momentul in care s-a platit datoria externa. A fost o catastrofa, pentru ca am inceput anul 1989 cu niciun ban pentru import, fara niciun dolar pentru import. Toti banii au mers la datoria externa. Am vandut la tarile socialiste si am obtinut materiile prime in locul banilor pe care trebuia sa ii dam. La plata datoriei externe am scuturat toate conturile. La Banca Romana de Comert Exterior era un cont pe care si eu îl cunoşteam, însă doar atat", a continuat fostul nomenclaturist.
"Mai exista şi un cont al armatei. Ceausescu a facut o manevră: văzând că plătesc datoria externă şi că va trebui să vindem armament şi la iranieni şi la irakieni, chiar în Africa de Sud, m-a chemat pe mine şi pe generalul Stanculescu şi a spus ca rapoartele pentru vânzarea armamentului nu i le mai prezentam lui ci numai mie, lui Stefan Andrei. Nu vroia să apară numele lui. Trebuia să mai facem şi lucruri necurate şi nu voia să apară numele lui".
Stefan Andrei, detronat in 1985 de Elena Ceausescu, dezvaluie momente picante despre viata lui Ion Iliescu in sanul familiei Ceausescu:
Intr-un interviu acordat ziarului "Ziua" de sambata, Stefan Andrei a povestit cateva picanterii ale vremurilor trecute, legate de viata lui Ion Iliescu in sanul PCR si alaturi de sotia dictatorului.
Fostul ministru de Externe afirmă ca Nicolae si Elena Ceausescu au fost familia adoptiva a lui Ion Iliescu.
"Relatiile dintre Ion Iliescu si familia Ceausescu au fost niste relatii extraordinare. Adica, pe cand era el baietan, Elena Ceausescu mergea la inchisoare la Targu Jiu de mana cu Iliescu. Ea mergea la frate-sau si el se intalnea cu taica-sau. Elena povestea cum mergeau împreună; el cu mama lui adoptivă, ca prima l-a părăsit, şi cu Elena Ceausescu", povesteste Ştefan Andrei.
 |
| Ion Iliescu - canalia care şi-a trimis la moarte binefăcătorii |
"Schimbau trenul la Filiasi. Si, spunea, Elena: "Dormeam toti într-o odaie acolo. Nici nu ne jenam de Ionel, era un baiat în pantaloni scurţi", mai dezvaluie fostul ministru de Externe.
Potrivit acestuia, Elena Ceausescu nu spunea multora "Ionele". El mai afirmă că se spune că unchiul lui Iliescu, Eftimie, şi el ilegalist, a fost amantul Elenei Ceausescu.
Ştefan Andrei susţine ca scandalul cu "Ionel" a început când a plecat în China. "Eram în avion şi se povestea cum tocmai prinsesem doi colonei de la Oradea ca erau agenţi ai sovieticilor, se aflau în legatură cu un ofiţer GRU, care avea acoperirea de consul. Amandoi facuseră studiile în Uniunea Sovietica. Şi Elena Ceausescu zice: "Ţi-am zis eu, Nicule, ca mai toţi ăştia care au făcut studiile in URSS au fost racolati de rusi!".
Potrivit fostului ministru de Externe, în acel moment Iliescu s-a înroşit tot şi-a zis: "Dar cei care învaţă la Londra, despre care Marx a spus ca este citadela capitalului financiar mondial, ăştia nu pot fi racolaţi?".
Se referea la Valentin. Atunci, Elena s-a enervat si i-a zis: "Esti un obraznic! Noi te-am făcut ce eşti acum şi acum profiţi ca te ştim de mic?!".
O destăinuire a lui Ştefan Andrei în urmă cu cinci ani, la vârsta de 75 de ani (2006)
"Eu am fost ultimul om cu care s-a vazut Ceausescu. M-a chemat pe 21 decembrie, seara la ora 22:30. Am ajuns acolo impreuna cu Ilie Vaduva, consilierul sau personal. Mi-a pus o singura intrebare: - Sub influenta Ungariei, Austria a cerut discutarea in Consiliul de Securitate a situatiei din Romania. Ce crezi despre asta? - Nu e nimic. China are drept de veto, se va opune si nu se va discuta situatia tarii noastre in Consiliu".
Stefan Andrei a fost primul ministru comunist primit de presedintele american Ronald Regan. In calitate de Ministru de Externe, intre 1978 si octombrie 1985, el a lucrat direct cu Nicolae Ceausescu si a negociat - adesea din pozitii defavorabile - problemele Romaniei cu mari lideri politici ai lumii. A asistat alaturi de intreaga lume la crearea Uniunii Europene, dar de cealalta parte a baricadei. Acum, la 75 de ani, rememoreaza alaturi de The Investor amintiri ale regimului comunist si asista la schimbarile societatii romanesti inainte de integrare, cu condescendenta aferente varstei si experientei de viata.
Cum priviti integrarea Romaniei in Uniunea Europeana?
Europa are nevoie de noi, nu stiu in ce masura avem noi nevoie de Europa. Interesul este ca Romania sa fie transformata intr-o piata de desfacere, pentru ca avem un mare potential de consum, ceea ce este in interesul Uniunii Europene. In plus, noi detinem o pozitie strategica importanta in Europa, avem deschidere la mare. Asta creaza multe posibilitati. Occidentul a dat o mare lovitura prin deschiderea frontierelor Romaniei si a altor tari. Au luat o serie de specialisti fara sa investeasca nici un ban, tineri care au plecat, crescuti si educati cu resursele noastre.
Cand ati anticipat posibilitatea crearii Uniunii Europene?
Inca de la infiintarea Pietei Comune, in 1954, la Roma, Uniunea Europeana a inceput sa prinda contur. Nu ne convenea, dar era o realitate. Noi am stabilit relatii cu tarile membre, mai ales privind regimul exporturilor pe grupe de industrie usoara si constructii de masini. Daca privim in trecut, Romania la aceea vreme era o mare putere industriala, produsele iesite din fabricile noastre fiind recunoscute in toata lumea.
In ce relaţii era România la aceea vreme cu ţările capitaliste?
Dupa declaratia de independenta din aprilie 1964, am inceput demersurile pentru stabilirea legaturilor diplomatice cu Occidentul. Odata cu venirea la putere a lui Ceausescu, au luat amploare relatiile noastre cu Statele Unite ale Americii, unde a fost trimisa o delegatie formata din Birladeanu si Gaston Marin.
In Franta a fost trimis Gheorghe Maurer, un mare om politic si un foarte bun diplomat. Apoi am stabilit legaturi si cu Italia. Important a fost stabilirea relatiilor cu Austria, acolo era cancelar Bruno Kreisky, unul dintre cei mai intelepti lideri ai acelui moment. Cei care scriu acum despre politica externa a Romaniei din acea vreme omit un act de mare importanta - stabilirea relatiilor diplomatice cu Republica Federala Germana, in 1963, acest lucru fiind un act esential pentru viitorul Europei.
Pana la stabilirea acestei relatii, RFG-ul se conducea dupa doctrina Hallstein, care scotea din discutie orice legatura cu tarile care intretineau relatii diplomatice cu Republica Democrata Germana.
Haideti sa vorbim putin despre America. Cum decurgeau relatiile economice la acea vreme?
Legaturile economice s-au dezvoltat mai ales dupa ce am primit clauza natiunii celei mai favorizate, relatiile romano-americane din aceea perioada fiind mult mai bune decat in actuala perioada. La un moment dat aveam nevoie de un credit de 300 milioane de dolari, care sa fie garantat de Guvernul american prin Eximbank.
Pentru asta m-am intalnit cu Regan, care dupa o scurta discutie mi-a promis ca analizeaza problema si o sa primesc un raspuns in scurt timp. Dupa trei zile a semnat hotararea si Eximbank-ul a varsat banii in cont. Am fost primul ministru comunist primit de Ronald Regan.
Se vorbea in acea perioada de o intensa activitate a spionajului economic. In ce masura este adevarat?
Spionajul economic a existat si va exista intodeauna. De exemplu, cand luam licente de la americani pentru armament, ne angajam sa nu le vindem rusilor si sa avem grija ca informatiile sa nu fie furate.
De aceea aveam in toate intreprinderile care detineau astfel de licente ofiteri de securitate. O parte din cei care au acum dosare erau contactati de securitate sa supravegheze ca datele sa nu ajunga in mana rusilor. La fel se proceda si cu licentele luate de la rusi.
Cum ati ajuns in diplomatie?
In 1960 a avut loc o reorientare a politicii noastre externe, o degajare de Uniunea Sovietica si de consecintele celui de al doilea razboi mondial. In aceste conditii, eu am fost trecut de la sectia culturala a Uniuni Studentilor, unde activam in aceea vreme, la sectia internationala. Am fost numit seful relatiilor externe al Uniunii Tineretului Muncitor. Pe aceasta functie am activat pana in 1965, tot timpul acesta lucrand direct cu Ceausescu. Cand acesta a preluat puterea in martie 1965, m-a numit adjunct al sefului sectiei internationale a Partidului Comunist Roman, unde am activat pana la varsta de 41 de ani, cand am devenit secretar al Comitetului Central pe probleme internationale.
Coordonam intreaga activitate externa de partid si de stat, inclusiv pe cea a Ministerului Apararii Nationale si a Ministerului de Externe. In martie 1978 am avut o intalnire cu Ceausescu si in urma intrevederii am fost numit ministru de externe - functie pe care am detinut-o pana in octombrie, 1985.
Cum a fost perioada petrecuta langa un personaj ca Ceausescu?
Foarte ciudata. In primul rand nu vorbim numai de un singur personaj. Unul a fost Ceausescu in perioada '65 -'70, altul dupa venirea Elenei si cu totul altul in ultima perioada, cand era batran si bolnav. Deci nu exista numai un singur Ceausescu.
Era un om ciudat, fara cultura, tot timpul cu garda sus, vesnic nemultumit de munca colaboratorilor, dar cu o mare intuitie politica si patriot in felul lui. Nu citea, se uita uneori la televizor, iar marea lui pasiune era vanatoarea.
V-ati opus vreodata unei decizii luate de el?
Sa lamurim un lucru: eu nu am fost dizident, nu am intrat cu forta in partid. M-am dus de buna voie, am crezut in idealurile partidului si nu ma dezic de convingerile mele si activitatea mea. Am avut si contradictii - am fost primul care am criticat-o pe Elena Ceausescu intr-o sedinta. Reactia lui Ceausescu a fost "Cine se mai atinge de tovarasa, il distrug!".
Alta a fost in legatura cu datoria externa, eu considerand o greseala sa mergem pe plata intregii datorii, in conditiile care plateam credite la care aveam dobanda de 6%, cand dobanda pe piata era de 9%. La Ceausescu important era cand prezentai problemele si cum le puneai - el avand un metabolism mai lent, intra mai greu in actiune. Intodeauna inaintea unei vesti rele trebuia sa aduc doua bune, ca sa fac partie pentru ceea ce urma.
Relatati-mi o misiune diplomatica dificila pe care ati incheiat-o in favoarea Romaniei.
La un moment dat, China si-a schimbat orientarea, a redus investitiile in domeniul industriei grele a constructiilor de masini, axandu-se pe industria bunurilor alimentare si de larg consum. Romania la aceea data exporta Chinei materia prima pentru industria constructiilor de masini. Prin schimbarea orientarii lor, pierdeam un segment important pe piata exporturilor. Eu am primit sarcina sa conving China sa continue importurile, la fel ca in ani precedenti.
Am avut o intalnire cu Deng Xiaoping, unul dintre liderii Partidului Comunist Chinez la acea vreme, in care i-am explicat ca in timp ce aceasta decizie nu era o mare problema pentru ei, pentru noi era o nenorocire. In aceeasi zi, China a revenit asupra deciziei in ceea ce privea Romania.
Ati fost tentat sa reveniti în viata politica dupa '90 ?
Eu am intrat în închisoare pe 11 ianuarie 1990, unde am stat 29 de luni.
Acolo am hotărât să nu mai intru în politică. N-am mai vrut sa intru în nici un partid sau să particip la vreo alegere, nici pentru Constituţie, nici pentru presedinţie.
Nu am vrut sa candidez nici macar pe un post de consilier comunal sau de sector. Am avut discutii cu politicieni ca Melescanu sau Geoana, insa de la inceput am spus un lucru: eu mi-am incheiat misiunea pe 22 decembrie 1989. Tot ceea ce mi-a mai ramas acum este cititul, cartile fiind una din marile mele pasiuni.
La Vârsta de 80 de ani Ştefan Andrei l-a făcut mincinos pe Petre Roman privind statutul şi soarta tatălui său, Walter Roman, într-o declaraţie publică.
"Petre Roman e un mare mincinos. Nu Ceausescu l-a ucis pe generalul-maior al Armatei Rosii Walter Roman"
Stefan Andrei, fost ministru de Externe al Romaniei socialiste timp de sapte ani, pana cand a fost indepartat de Elena Ceausescu, in 1985, revine cu noi dezvaluiri despre perioada regimului politic din Romania de dupa ocupatia sovietica. Revoltat de o declaratie de-a lui Petre Roman privind moartea tatălui sau, Stefan Andrei il provoaca pe fiul demnitarului comunist Walter Roman să-şi demonstreze afirmatia, considerata de fostul sef al diplomatiei drept “o minciuna grosolana”.
Walter Roman, una dintre cele mai sinistre figuri ale ocupatiei sovietice, nu a fost omorat de Nicolae Ceausescu, afirma Stefan Andrei, ca martor ocular. Comunist de frunte si membru al gherilelor internationaliste din Spania, apoi sef la Radio Moscova in echipa de criminali anti-romani Ana Pauker, Leonte Rautu si Iosif Chisinevschi, Walter Roman s-a intors in Romania in 1944 pe tancurile sovietice, la propriu, ca locotenent-colonel in cadrul Diviziei “Horia, Closca si Crisan”. El a fost decorat de Moscova in 1945 cu “Steaua Rosie” si inaintat la gradul de general-maior (
vezi foto). Conform unui istoric al perioadei sovietice, exista documente care atesta ca Walter Roman a militat pentru infiintarea statului independent “Transilvania”. Autor al celebrei sintagme “Dupa noi, vom veni tot noi. Noi nu scriem istoria, noi o cream”, Walter Roman a murit in 1983, in urma unei operatii pe cord, la 70 de ani. Stefan Andrei a fost arestat in 1990 si inchis timp de doi ani si cinci luni, desi Parchetul nu a putut dovedi niciodata acuzatia de “genocid” pe care i-a adus-o Ion Iliescu, prin intermediul Frontului Salvarii Nationale. Stefan Andrei vrea sa corecteze neadevarurile istorice,macar printr-un interviu.
“Eu fac eforturi foarte mari, in aceasta perioada, sa nu ma mai mir de ce aud, de ce citesc, de ce vad. De exemplu, pe 26 ianuarie anul acesta, a fost o emisiune la Realitatea TV. Si, in incheierea acesteia, Petre Roman a spus ca ‘Ceausescu l-a omorat pe tatal meu’. Asta este una dintre cele mai grosolane minciuni care s-au aruncat public dupa decembrie 1989. Eu cunosc foarte bine cazul. Si il invit pe Roman sa raspunda: cum l-a omorat Ceausescu pe tatal lui, Walter?”, ne-a declarat fostul ministru de Externe.
“Roman nu era un prieten de-al lui Ceausescu, dar avea un statut special: avea salariu de adjunct de sef de sectie, de ajunct de ministru. Era sef la Editura Politica, avea ce program voia el, putea sa scrie, era trimis peste hotare. Era genul de om care merge cu Partidul. Spunea: ‘Sa gresesti, dar sa gresesti cu Partidul decat sa gresesti impotriva Partidului’. Altceva: frecvent, mergea cu sotia la Karlovy Vary la tratament, pe banii Partidului; avea la Snagov o vila pe malul lacului – Vila 4 si, dupa aceea, Vila 92 -iar la mare statea întotdeauna la hotelul la care erau cazaţi străinii, reprezentanţi ai partidelor comuniste veniţi în Romania: Hotelul Astoria de la Eforie Nord”, îşi aminteste Ştefan Andrei.
La Paris pe banii PCR
“Cand s-a imbolnavit, cu aprobarea lui Ceausescu si cu banii Gospodariei de Partid a mers la un consult in Franta impreuna cu baiatul, cu Petre. Mi-a trimis si o scrisoare – eram ministru – in care ma ruga ca Ambasada noastra sa-i asigure masina la Paris si sa doarma la Ambasada. I-am dat indicatiile cuvenite ambasadorului: a dormit la Ambasada, a avut masina la dispozitie. Dupa consultul din Franta s-a intors in Romania si aici, doctorii, in frunte cu marele profesor Anastasatu, au recomandat operatia. Avea o tumoare pe plaman foarte aproape de inima. S-a internat la Elias. Eu am fost la el chiar in ajunul zilei in care a fost operat. Am stat la el vreo ora si jumatate. A doua zi a fost operat, de doctorul Coman. Dupa operatie, la un timp, a inceput sa scuipe sange. L-au cautat pe doctorul Coman si nu l-au gasit. L-au adus pe doctorul Iacob: mare chirurg, era general la Spitalul Militar. L-a operat din nou. Din pacate, nu a rezistat: avea 70 de ani! Asa a murit Walter Roman. Ei, cum l-a omorat Ceausescu pe Walter Roman?! I-a pus pe doctorii acestia sa-l omoare? A fost Ceausescu cel care a dat indicatii sa-si faca operatia, ca sa fie omorat? Dimpotriva: l-a trimis in Franta la consult, iar aici a avut toate avantajele. Asa ca este o crima sa spui ca Ceausescu l-a omorat pe Walter Roman. Sa dovedeasca! Cu ce l-a omorat? L-a otravit?”, reclama Andrei.
Ii publica Operele lui Ceausescu si Tismaneanu
“Walter Roman era foarte respectuos fata de Ceausescu. Nu uitati ca toate Operele lui Ceausescu erau tiparite la Editura Politica. Cand tinea Ceausescu o cuvantare, intr-o zi-doua aparea brosura: venea cu ea Roman personal sa i-o inmaneze. Astea erau raporturile intre ei; nu era nici o rivalitate in conducerea Partidului. Poate pe vremea lui Gheorghiu Dej sa fi fost, poate atunci cand Kadar ne-a zis: “Dati si voi autonomia Transilvaniei…”. El fost unul din oamenii principali folositi de Gheorghiu Dej si conducerea Partidului de atunci pentru a-i descoase pe ungurii care erau tinuti aici la Snagov: Imre Nagy si restul, executati apoi de sovietici la Budapesta. Dar pentru Ceausescu nu era nici un pericol, sa zicem ca Trofin sau Ionita. Pe el il interesa sa poata sa aiba conditii bune, sa publice, etc – acolo, la Editura Politica a aparut si teza de doctorat a lui Tismaneanu cu “Noua Stanga si Scoala de la Frankfurt”. Asta este adevarul. Ceausescu are alte pacate, a comis alte greseli… Dar sa vii sa spui ‘Ceausescu l-a omorat pe tatal meu!’? Poate l-a “omorat” sub alta forma: de inima rea, ca n-a fost secretar general al Partidului in locul lui Ceausescu…”, conchide fostul ministru apreciat la vremea sa de toate diplomatiile lumii, inclusiv cea a Statelor Unite ale Americii.
VIOLETA ANDREI
Violeta Andrei, o actriţa de film şi teatru de un farmec seducător, cu un statut social aparte înainte de 1990, s-a nascut în urma cu sapte decenii, pe 23 martie 1941, la Brasov.
Absolventa a IATC in 1965, a facut furori in special prin rolurile din creatiile cinematografice in care a jucat, multe de referinta pentru istoria filmului romanesc.
A debutat in film cu rolul unei vaduve de miner din "Golgota"(regia Mircea Dragan).
Filmografie selectivă:
Golgota - 1966
Fratii - 1970
Asta seara dansam in familie - 1972
Felix si Otilia - 1972
Dincolo de nisipuri - 1973
Un august in flacari - 1973
Veronica se intoarce - 1973
Nu filmam sa ne amuzam - 1974
Stefan cel Mare - 1974
Alexandra si infernul - 1975
Nunta insangerata - 1976
Regasire - 1977
Eu, tu si Ovidiu - 1977
Bratele Afroditei - 1978
Clipa - 1979
Capcana mercenarilor - 1980
Saltimbancii - 1981
Lumina palida a durerii - 1981
Comoara - 1982
Un săltimbanc la Polul Nord - 1984
Baiatul cu o singură bretea - 1991
Pacatele Evei - 2005
Nimeni nu-i perfect - 2008
Căsătorită încă din anii studenţiei cu fostul ministru de Externe al Romaniei din perioada 1978/1985, Ştefan Andrei (care va împlini peste doar cateva zile 80 de ani, la 29 martie 2011).
Frumuseţea răpitoare şi apariţiile angelice de pe marele ecran (şi nu numai) au stârnit valuri de orgolii şi invidii, în special multor soţii de nomenclaturişti comunişti, culminând, evident, cu ura pe care ajunsese să i-o poarte fostul Cabinet 2 (Elena Ceauşescu).
