Mănăstirea Ostrov, Vâlcea

Insula Oltului, din orasul Calimanesti, a atras calugări iubitori de linişte din cele mai vechi timpuri. Primii sihastri s-au stabilit aici pe la inceputul sec.al 14-lea, întemeind o mică biserică de lemn cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Calugarii se nevoiau in colibe de lemn, unii in "Ostrov", iar altii de ambele maluri ale Oltului. Ei duceau viata de sine, in smerenie, in post si neincetata rugaciune, iar noaptea se adunau la biserica si dadeau lauda lui Dumnezeu.

Intr-un document din 26 aprilie 1500, Radu cel Mare spune ca Sihastria Ostrov este "de la binecinstitorii sfant raposatii domni, mosii si stramosii nostri", ceea ce dovedeste ca ea a fost innoita si inzestrata cu danii de catre primii domni ai Tarii Romanesti: Ioan Alexandru Basarab (1310-1352), Nicolae Alexandru (1352-1364) si, desigur, Mircea cel Bătrân (1386-1418).

Pe la sfarsitul secolului XIV Sihastria Ostrov (numita si Calimanesti) era considerata "manastire", ca si Sihastria Nucet, bucurandu-se de o mare autoritate duhovniceasca. In a doua jumatate a sec.al 15-lea Mănăstirea Ostrov (Călimanesti), din motive necunoscute, probabil incendii sau invazii străine, a ajuns în stare de paragină. Neagoe Basarab a rezidit lăcaşul în anii 1520-1521, dându-i din nou amploarea de altadată.

S-a sfintit nezugravită, pentru cult folosindu-se in prima faza icoane pictate, aflate astazi in Muzeul de Arta al Romaniei. Altarul a fost pictat in 1752, restul bisericii fiind in stil frescă, de o remarcabila valoare artistica si a fost terminat in anul 1760. Tot atunci i s-a inlocuit si inscriptia din pisania veche cu un text romanesc, scris cu litere chirilice.

O mare podoaba de arhitectura interioară, care a infruntat vremurile, este "tâmpla aurită", din lemn de tei care dateaza exact de la zidirea bisericii. Icoanele împaratesti sunt foarte vechi, unele ipoteze susţinand că ar fi chiar cele originare. Icoana Maicii Domnului a fost restaurată in 1791 de Ioan Zugravul.

La 22 decembrie 1838 chiliile si cladirile existente au fost distruse de un incendiu, fiind rezidite pe temeliile vechi in anul 1940. Principalele restaurari s-au facut in anii 1940, 1956-1957, 1962-1963.

Din timpul lui Neagoe Basarab au ramas trei icoane: Sfantul Nicolae, Coborarea de pe cruce si Sfantul Sava, toate de o mare valoare artistica, in prezent aflate in custodia Muzeului de Artă al României. Incepand cu secolul al 16-lea pana in 1890, Schitul Ostrov a fost schit de calugarite. In acest schit s-au calugarit sotia lui Neagoe Basarab, Doamna Despina cu numele de Platonida, si mama lui Mihai Viteazul care si-a luat numele de Teofana.

Schitul Ostrov este primul așezământ monahal de pe teritoriul actualei Românii pentru călugărițe, lucru remarcat în istoricul schitului afișat la intrare.

Calugarii din Ostrov duceau viaţa de obşte, afară de cei ce sihastreau în poienile munţilor din imprejurimi, care se adunau pe insula numai la sărbători, pentru a se impărtăşi cu Trupul şi Sangele lui Hristos. Odata cu dezvoltarea celorlalte sihăstrii din secolele 17-18, schitul Ostrov şi-a pierdut rolul duhovnicesc din secolele anterioare.

Astazi este tot manastire de călugăriţe.

Constructia hidrocentralei Calimanesti a impus ca biserica impreuna cu insula sa fie ridicate cu circa 6 m, pentru a nu fi inundate, si reconstruita casa staretiei. Intregul ansamblu insular este un frumos parc de agrement pentru vizitatorii statiunii Calimanesti-Caciulata care, pe langa alte "dotari", reuneste un numar de 47 de specii de arbori, arbuşti si trandafiri.