ROMANIA - CEL MAI VECHI PAPIRUS DIN EUROPA

In anul 1959, odată cu demararea construcţiilor pentru stadionul din Mangalia, s-a descoperit un sarcofag datând din secolele IV-III î.Ch. Pe unul dintre capacele sarcofagului au fost găsite două coroane de frunze de lauri din bronz aurit, dovedind că cel care fusese depus în sarcofag era cetăţean de vază al Callatis-ului. Printre resturile scheletului mâinilor a apărut un papirus, apreciat ca o piesă deosebit de rară, unică în Europa de Sud-Est în acel moment. Papirusul era scris cu caractere epigrafice, cu o cerneală de culoare maron şi putea fi un talisman pentru viaţa de apoi sau o lucrare artistică aparţinând defunctului.



Muzeul de Arheologie Callatis - Mangalia



Papirusul a fost preluat de cercetători din fosta U.R.S.S. şi dus la Moscova pentru a fi descifrat, dar nu a mai fost înapoiat României, pe motivul deteriorării lui. „In lucrările de specialitate, dar şi în diverse alte reviste şi ziare, s-a menţionat că acest papirus s-a distrus în contact cu aerul şi lumina soarelui“, arată Sorin Colesniuc, directorul Muzeului Callatis.

Mormântul poate fi vizitat şi astăzi în incinta Muzeului de Arheologie Callatis Mangalia, sub forma sa tumulară. S-a păstrat şi ringul din piatră pentru a reda cât mai fidel construcţia. Sala tumulus-ului a devenit în timp plină de comori, cele mai valoroase exponate ale muzeului fiind expuse aici şi puse în valoare în vitrine speciale.

Recent, cu sprijinul primarului Mangaliei, Sorin Marcel Colesniuc, directorul muzeului şi dr. Ion Pâslaru, angajat al muzeului, au regăsit şi au reuşit să readucă în ţară, după mai bine de 50 de ani, papirusul de la Callatis. Luni, 22.08.2011, s-a organizat ceremonia oficială de predare–primire a papirusului, între specialiştii Alexandr Nicolaievici Lesovoi - directorul Centrului de Restaurare I.E. Grabar din Moscova şi conducerea Muzeului Callatis Mangalia.

Papirusul a fost adus la Mangalia în seara de 18.08.2011. „Este înschis în seiful cu bani, până luni când vor sosi specialiştii de la Moscova“, a declarat, pentru "Adevărul", directorul Muzeului Callatis, Sorin Colesniuc. Potrivit acestuia, papirusul a fost descoperit în anul 1959 de o echipă de arheologi de la Academia Română şi a fost predat ruşilor deoarece dispuneau de cea mai bună tehnică de restaurare şi cercetare. „A fost declarat pierdut, dar de fapt nimeni nu s-a mai interesat de soarta lui. In urmă cu doi ani, împreună cu arheologul Ion Pâslaru am început cercetările şi în cele din urmă am găsit papirusul. Specialiştii de la Centrul de Restaurare I.E. Grabar din Moscova ne-au acordat tot consursul“, a declarat Sorin Colesniuc.
Ştirea despre retrocedarea papirusului a apărut în ziua de 19.08.2011 postată pe site-ul de internet al ziarului "Adevărul", sub titlul : Ruşii ne dau înapoi cel mai vechi papirus din Europa, descoperit la Mangalia.

Date suplimentare pricind papirusul

Publiciştii Aurelia Lăpuşan şi Ştefan Lăpuşan, autori ai cărţii „Mangalia în paginile vremii“, consemnează că acest papirus a stârnit interesul arheologilor ruşi încă de la descoperire. „La acea vreme, oraşul era militarizat şi se afla încă sub control sovietic, iar specialiştii de la Moscova asistau cu interes la cercetările arheologice care se făceau în Mangalia“, a declarat Aurelia Lăpuşan.

Astfel, la Mangalia, la 29 mai 1959, Academia Republicii Populare Române a chemat, pentru susţinerea şi confirmarea veridicităţii descoperirii, specilişti din Moscova. In scurt timp, o echipă de specialişti ruşi condusă de academicianul Mihail A.Alexandrovski, şeful Serviciului de restaurări al Muzeului de Artă Puşkin din Moscova a văzut papirusul şi a declarat că acesta este destul de deteriorat şi că în urma unor lucrări migăloase de restaurare se poate lectura.

„Drept pentru care, ruşii au decis să îl ia cu ei. Tot timpul s-a ştiut că papirusul se află pentru restaurare la Moscova, dar răspunsurile venite din partea ruşilor erau evazive. La un moment dat, s-a vehiculat ştirea că nu mai poate fi recuperat, fiind deteriorat“, a declarat Aurelia Lăpuşan.

Papirusul vorbeşte despre un Proxenos

Despre conţinutul papirusului s-a păstrat o singură mărturie scrisă de Tiberiu Petrilla, Demetru Popescu şi Marin Porumbescu, în anul 1962, în volumul „Constanţa. Litoral“: „O primă serie de fotografii din document au fost executate cu raze inflaroşii şi au confirmat caracterul elenistic al conţinutului care se referea la persoana defunctului. Acesta pare ar fi fost un proxenos, reprezentant de seamă al cetăţii, titlu ce comportă privilegii şi onoruri. In mormânt au mai fost descoperite unele obiecte rituale - vase ce reprezintă busturi de femei, sirene cu liră şi dansatoare, fin lucrate, unele acoperite cu un strat de aur“.

Despre descoperire, într-un manual de arheologie rusesc

In anul 1973, într-un manual de arheologie apărut la Moscova exista un capitol dedicat descoperirii de la Callatis, articol  în care se arăta faptul că până la acea dată papirusul nu fusese descifrat. Primele demersuri pentru recupararea documentului au fost făcute de arheologul Ion Pâslaru în urmă cu patru ani (2007).

In Grecia există un papirus asemănător.

Fotografii ale papirusulului în forma sa iniţială nu există, după cum consemnează cei care au scris despre descoperire. Insă, în Europa, mai există un papirus posterior celui din Mangalia. Acela a fost descoperit, în anul 1962, la Derveni, Grecia. Specialiştii spun că pe acesta l-au descifrat de abia în 2004 şi că este expus la ora actuală la Muzeul de Arheologie din Thessalonic. Papirusul aparţinea unui ofiţer macedonean şi în el se scria că defunctul a dorit să fie incinerat după moarte conform ritualului grecesc.

Pentru luni, 22.08.2011, s-a organizat la Mangalia ceremonia de predare–primire a papirusului descoperit la Mangalia. După 50 de ani, papirusul declarat deteriorat se întoarce în locul unde a fost descoperit, şi anume în mormântul păstrat într-o stare foarte bună de conservare la Muzeul Callatis.