Uzina Tractorul Brașov (UTB) a fost o companie braşoveană specializată în producția de tractoare. Înființată în 1925 ca fabrică de avioane (IAR Brașov), după venirea în 1946 a autorităților ruse la Brașov care au confiscat o mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război, producția a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Primul model scos pe piață a fost IAR 22. În 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Brașov și, cu începere din 1960, apar pe piață primele modele de concepție integral românească, alături de cele cu motor Fiat. În anul 1990, uzina avea 23.000 de angajați. După 1990, Tractorul a intrat într-un lent proces de privatizare, care aproape că i-a secătuit resursele. Nu de puține ori, angajații uzinei au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de tergiversările guvernanților. În anul 2002, compania a produs circa 4.000 de tractoare la o capacitate de producție de 32.000 de tractoare/an. În anul 2004 societatea a fost la un pas de privatizare, cumpărătorul fiind fabrica de tractoare Landini din Italia, dar din cauza neînțelegerilor cu autoritățile locale și din cauza alegerilor de atunci privatizarea nu a mai avut loc. Cu toate acestea, uzina și-a continuat producția, din 2004 trecând la fabricarea tractoarelor din gama „4”. În 2007 uzina a fost închisă, intrând în lichidare.
Uzina s-a mai numit I.A.R. Brașov, Intreprinderea Metalurgică de Stat
Număr de angajați ( scădere dezastroasă):An | 2007 | 2005 | 2004 | 2003 | 1990 |
---|---|---|---|---|---|
angajați | 1.900 | 3.300 | 5.000 | 6.800 | 22.000 |
Completare la istoric
1925: infiintarea I.A.R. (Industria Aeronautica Romana) ca societate mixta romano-franceza profilata pe productia de avioane | |
1930: I.A.R. incepe sa produca si motoarele pentru avioane (initial importate) | |
1938-1945: I.A.R. devine regie autonoma de avioane cu capital integral romanesc. Pana in anul 1945 se produc 19 tipuri de avioane din care 6 de conceptie proprie. Cea mai importanta realizare a uzinei a fost avionul IAR 80 cu varianta IAR 81 | |
1946: are loc conversia în fabricatia de tractoare. Este produs primul tractor romanesc IAR 22. |
|
1947: I.A.R. se desfiinteaza iar uzina se transforma in Intreprinderea Metalurgica de Stat | |
1948: Intreprinderea Metalurgica de Stat devine Uzina Tractorul Brasov (UTB) | |
1960: proiectarea primului tractor din gama 65 CP (U 650) in conceptie complet romaneasca | |
1963: intrarea in fabricatie de serie a tractorului U 650 (65 CP) | |
1963-1968: asimilarea in fabricatie a licentei FIAT pentru motoarele de 45 CP | |
1968-1976: diversificarea familiilor U 445 Fiat si U 650 | |
1977-1990: dezvoltarea din modelul Fiat a tractoarelor de 26 CP, 70 CP, 80 CP, 100 CP și a altora cu proiectare propie, precum S-1300, S-1500, A-1800, A-1800A, A-360 și altele specoalizate. | |
1990: UTB devine societate pe actiuni si se schimba proprietatea și destinul ce conducea spre desființare, | |
- A.V.A.S - 80,17774
%
|
|
- SIF Transilvania - 17,15226
% |
|
- alti actionari - 2,67001 % | |
1990-2000: se stabilizeaza productia gamei complete de motoare 20-100 CP cu 2, 3, 4 si 6 cilindri | |
1999: desprinderea din S.C. Tractorul UTB S.A. a unor societati cu activitati distincte de productia de tractoare | |
2002: finalizarea proiectarii in vederea trecerii la productia de serie a tractoarelor din gama "4" | |
2002: certificarea europeana si americana privind emisiile poluante pentru motoarele de 48 CP, 52 CP si 68CP | |
2004: trecerea la productia de serie a tractoarelor din gama"4" | |
Comentarii
Inainte de 1990, România producea peste 40.000 de tractoare pe an. In 2001, numărul lor scăzuse la 5.300 de bucăți, iar în 2006 companiile autohtone au raportat fabricarea a 3.300 de unități. După închiderea uzinei din Brașov, în 2007, producția internă din domeniu s-a prăbușit, ajungând la numai câteva zeci de unități anual, producția internă fiind realizată de Mat Craiova și Mecanica Ceahlău. Un trailer încărcat cu patru tractoare româneşti, tare obosite, intră pe platforma companiei „Rotrac“, din portul Constanţa. Sunt descărcate lângă alte 15 - 20 de tractoare, aflate în aceeaşi stare fizică. Pe geamurile lor sunt inscripţii cu vopsea, în arabă. În urmă cu 22 de ani, portul Constanţa era plin de tractoare româneşti noi-nouţe. Înainte de 1990, ţara noastră producea un tractor la 9 minute şi exporta producţia în 50 de ţări. Livrările pe pieţele străine s-au rărit până la mijlocul anilor ´90. Începând din anul 2000, au reapărut tractoarele noi în portul Constanţa, dar din import. Declinul industriei autohtone a transformat România dintr-un mare exportator de tractoare şi utilaje agricole într-un importator net. Lichidarea Uzinei Tractorul Braşov a afectat portul Constanţa, economia naţională în general. Povestea fabricii este interesantă şi plină de învăţăminte. Înfiinţată în 1925, ca fabrică de avioane, ea a supravieţuit ocupaţiei sovietice. După 1946, ruşii au confiscat cea mai mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război. Din 1948, fabrica a devenit Uzina Tractorul Braşov şi, cu înce-pere din 1960, au apărut pe piaţă primele tractoare de concepţie integral românească, alături de cele cu motoare Fiat. În 1990, uzina avea 23.000 de angajaţi. După 1990, Uzina Tractorul Braşov a intrat, ca şi companiile de navigaţie maritimă „Navrom”, „Romline” şi „Petromin”, în administrarea Fondu-lui Proprietăţi de Stat. Şi în cazul ei, procesul de privatizare mereu amânat a avut acelaşi rezultat: falimentul. Dacă ocupantul sovietic nu reuşise să ne lase fără flotă şi industrie, FPS (actualul AVAS) a avut mai mult succes. De câţiva ani, prin portul Constanţa se exportă masiv doar tractoare româneşti, ungureşti şi sârbeşti scoase din uz. Potrivit directorului general Cristian Ancuţa, numai din dana companiei de operare portu-ară „Rotrac” au fost încărcate peste 6.000 de tractoare în ultimii trei ani şi jumătate: în 2009 - 3.118 tractoare, în 2010 - 1.900 tractoare, în 2011 - 900 tractoare, în primele 6 luni din 2012 - 600 tractoare. Alte mii de asemenea tractoare au fost exportate prin celelalte terminale de mărfuri generale din portul Constanţa. Exportatorii sunt întreprinzători egipteni, relatează Cristian Ancuţa. „Sunt oameni tineri, cunoscători ai limbii române şi buni specialişti. Se pricep foarte bine la utilaje, la motoare. Ştiu ce este bun şi ce nu într-un tractor, ştiu tipul şi anul de fabricaţie al diferitelor componente. Participă la licitaţiile din România, Ungaria, Serbia şi cumpără tractoarele date la casare, la fier vechi. Apoi, le recondiţionează într-o fabrică din Egipt şi le revând ca tractoare funcţionale” - relatează Cristian Ancuţa. De exportul de tractoare vechi este legat un eveniment naval. În timpul furtunii din 5 martie 2010, de pe coverta cargoului „Aurelia M”, sub pavilion Moldova, au căzut în apă, în dreptul digului de sud al portului Constanţa, la circa jumătate de milă, 72 de tractoare second-hand. Erau transportate în Egipt, pentru a fi folosite ca piese de schimb. Au fost recuperate din mare până pe data de 22 aprilie. În ultimii trei ani, producţia de tractoare din România a început să dea semne de relansare. Au fost deschise mai multe unităţi de producţie noi: Fabrica de tractoare Hoyo, din Râşnov (cu capital chinezesc), IRUM Reghin, MAT Craiova şi Fabrica de tractoare Băicoi (cu capital românesc). În 2011, au început pregătirile pentru deschiderea unei alte unităţi de producţie, cu capital chinezesc, în Zona Liberă Galaţi. Dar până vom vedea noile tractoarele româneşti în portul Constanţa, alături de automobilele Renault, va curge multă apă pe Dâmboviţa. |
Încă de la început, uzina a primit o comandă de 5.000 de bucăți din partea statului. Primul tractor asamblat a ieșit din uzină pe data de 26 decembrie 1946, iar tractorul cu nr. 1000 a fost terminat la începutul lui 1949.
Primul tractor IAR 22
Tractorul IAR 22 cu nr. 1000 (1949)
IAR-22.2
IAR-22.3
IAR-22.4
IAR 22.5
IAR 23 a fost un tractor doar de tip agricol și a avut acceasi motorizare ca și IAR 22. Prin dispozitivul pentru priza de forță, prevazut cu ax de transmisie și șaiba de curea, poatea pune in mișcare și alte mașini ca : mașini de treierat, vânturatoare, combine, gatere, etc.
IAR 23.1IAR 23.2
UTB KD-35 (tractor cu șenile) echipat cu un motor diesel UTB D-35-M (4 cilindrii, 37CP), cutie de viteze cu 5+1 trepte de viteză. Acesta avea un dispozitiv de remorcare cu care poatea remorca mașini agricole și era prevăzut cu ax de transmisie secundar pentru acționarea organelor active ale mașinilor agricole remorcate ca : seceratori, mașini de cosit, mașini de legat, etc.
KD-35.1
KD 35.2UTB U-2 / U-26 / U-27 / U-29 / U-45 echipat cu un motor diesel UTB D-35-M (4 cilindrii, 45CP), cutie de viteze cu 10+2 trepte de viteză
U26.1
U26.2
U45.1
U45.2
UTB S-80 / S-100 Tractoare folosite în special la lucrări de îmbunătățiri funciare
S80/100
UTB U-340 echipat cu un motor diesel (3 cilindrii, 34 CP)
U340 DT
UTB U-400 echipat cu un motor diesel (3 cilindrii, 40 CP).
U400-1
U400-2
UTB U-445 echipat cu un motor diesel (3 cilindrii, 44 CP), o cutie de viteze cu 12+3 trepte de viteza, tractiune 4X2 sau 4X4 in functie de model.
U445-1
U445-3U445-4
U445-6
U445- DT
U445 DTC
U445 DTE
U445 HC (horticol)
U445 IF (Incărcător frontal)
UTB U-530 echipat cu un motor diesel (3 cilindrii, 53 CP), o cutie de viteze cu 12+3 trepte de viteza, tractiune 4X2 sau 4X4 in functie de model.
.
Tractorul U-650 şi U-650M
Tractorul U-650 a fost un tractor universal, pe roţi pentru lucrările agricole şi pentru transport. Este un tractor de putere mijlocie, echipat cu motor Diesel de 47,8 kW (65 CP) la 1800 rot/min., cu injecţie directă şi pornire electrică. Domeniul larg de utilizare a tractorului este asigurat de priza de putere independentă sau sincronă şi de gama mare de viteze realizate prin cutia de viteze cu 5+1 trepte, dublate prin intermediul unui reductor.
Tractorul U-650 (cap de serie)
Secțiune Tractor u-650
Tractorul U-650 M
Efortul depus de tractorist este minim, datorită servomecanismului hidraulic al direcţiei. Pentru acţionarea maşinilor agricole tractorul este echipat cu instalaţie hidraulică cu mecanism monobloc, cu reglaj automat de forţă şi poziţie.
Construcţia osiilor din faţă şi spate permite variaţia ecartamentului. Tractorul putea fi dotat cu punte faţă motoare (variantele U 651 şi U 650 DT Super).
Caracteristici tehnice ale tractorului U650:
Masa de exploatare (cu cabină) : 3620 kg;
Raza minimă de viraj (cu roata interioară virată): 3,40 m;Masa de exploatare (cu cabină) : 3620 kg;
Tractorul putea lucra pe terenuri cu panta maximă de 12o (transversal direcţiei de mers);
Cotele de gabarit la tractorul U650:
ecartamentul roţilor din faţă: 1320 ... 1970 mm;
ecartamentul roţilor din faţă: 1320 ... 1970 mm;
ecartamentul roţilor din spate: 1400 ... 2050 mm;
distanţa între puntea faţa şi puntea spate(ampatamentul): 2430 mm;înalţimea tractorului fără cabină: 1900 mm
înalţimea tractorului cu cabină: 2630 mm;
lungimea tractorului: 4070 mm;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu