Largo di Torre Argentina (numire
curentă Largo Argentina, este o piață
vastă rectangulară, situată în Roma pe corso Vittorio Emanuele, în cartierul
storic Câmpul lui Marte. Terenul este ocupat aproape în întregime de un complex
arheologic ce cuprinde patru temple romane din epoca republicană.
Numele pieței se referă la la un
turn numit Torre Argentina, înglobat
astăzi în micul palat Burcardo (Pallazzetto
del Burcardo), numit astfel după numele lui Johannes Burckardt (1445-1506),
al cărui nume a fost italienizat în Burcardo și care, începând cu 1483, a
devenit maestru de ceremonii a cinci papi: Sixtus al IV-lea, Innocentius al
VIII-lea, Alexandru al IV-lea și Julius al II-lea. Acel înalt prelat era
originar din Strasbourg (în latină Argentoratum, nume dat orașului datorită
minelor de argint) și dorea să-și semneze scrierile cu supranumele de Argentinus.
După anul 1730, proprietatea a
fost parțial folosită pentru construcția Teatrului Argentina, care perpetua
tradiția teatrală a cartierului de odinioară, tradiţia teatrelor lui Pompei și al lui
Balbus, dar și al lui
Marcellus, aflat la mică distanţă. In Curia de la Teatrului Pompei a fost asasinat Caesar, deși este probabil să fi fost asasinat în piață, în fața curiei.
Turnul care se observă astăzi pe largo di Torre Argentina este Torre del Papito, un turn medieval care
nu are nici o legătură cu Torre
Argentina. Turnul Papito (Micul turn al papei) a fost atribuit prin tradiție anti-papei Anaclet al II-lea Pierleoni, o persoană fără importanță.
In 1909, s-a decis reconstruirea
cartierului în cadrul renovării întreprinse de regatul Italiei. Pe timpul
lucrărilor de demolarte a bisericii San Nicola de Cesarini au fost descoperite
vestigiile unei statui colosale. Apoi, săpături mai profunde au dezvelit
resturile unei importante arii sacre din epoca republicană.
Destinația zonei arheologice a
rămas incertă până la intervenția directă a lui
Benito Mussolini, când s-a decis creerea unui ața-zis Foro Argentina, inaugurat chiar de Duce,
în aprilie 1929.
Templele din Largo Argentina, în număr de patru, aparțin celor trei tipuri de
plan rectangular întâlnite în Italia și tipului circular. Piaţa a fost
delimitată pe pe vremea imperiului cu un portic cu o sută de coloane (hecatostylum) și de termele lui Agrippa. La sud piaţa era limitată de Circul lui Flaminius, la est de marea piaţă Porticus Minucia Frumentaria, iar la vest de Teatrul lui Pompei. Rămăşiţele au fost păstrate pe timpul imperiului drept un vestigiu
respectat al trecutului. La Roma, în perioada republicii timpurii mai multe temple se grupau la un loc, reluîndu-se compoziția caracteristică orașelor grecești, ca Selinunte și Paestum. Templele se așezau unul lângă celălalt chiar dacă se deosebeau substanțial ca plan, dimensiuni și înfățișare. O astfel de compoziție urbană este ilustrată la Roma de templele din Forum Romanum,Forum Helitorium și Largo Argentina.
La începutul descoperirii lor, templele din Largo Argentina au fost notate cu literele A,B,C şi D. Drumul pavat dintre ele a fost reconstruit în perioada imperială, după incendiul din anul 80 e.N.
La începutul descoperirii lor, templele din Largo Argentina au fost notate cu literele A,B,C şi D. Drumul pavat dintre ele a fost reconstruit în perioada imperială, după incendiul din anul 80 e.N.
Un templu, templul A, a fost
construit în sec.al 3-lea e.A și a fost probabil dedicat Junonei de către
Quintus Lutatius Catulus, după victoria împotriva cartaginei, în 241 e.A. El a
fost reconstruit mai târziu ca biserică, a cărei absidă datează din
antichitate.
Templul B, cu numai șase coloane rămase, a fost construit de
un alt Catulus, în 101 e.A., pentru a celebra victoria asupra cimbrilor. Era Aedes Fortunae Huiusce Diei, un templu
consacrat norocului zilei în curs. Statuia colosală găsită pe timpul săpăturilor
este conservată astăzi în Muzeul Caitoliului, fiind chiar statuia zeiței
însăși. Numai capul, brațele și picioarele erau executate din marmură,
celelalte părți, acoperite de rochie, erau din bronz.
Tmplul C este
cel mai vechi dintre cele trei, datând din sec.al 4-lea, sau al 3-lea și a fostdedicat,probabil,
zeioței italiene a fertilității, Feronia. După incendiul di anul 80 e.N, acest templu a
fost restaurat, păstrându-se mozaicul în alb și negru din Cella.
Templul D este
cel mai important dintre cele patru și aparține sec. al 2-lea e.A, cu târzii restaurări
republicane și a fost dedicat cultului Lares Permarini, dar o mică
parte din el a fost excavată (o stradă păstrează cea mai frumoasă parte a lui).
Teatrul Argentina a avut cinstea unor premiere de operă notabile, precum: Gioachino Rossini Le Barbier de Séville de Giacomo Rossini, în 1816, I due Foscari de Giuseppe Verdi, în 1844 et La battaglia di Legnano, în 1849.
Largo Argentina a fost un sanctuar al pisicilor după decopertare, începând din 1929, un refugiu pentru pisicile fără adăpost, din toate rasele, pisici de care Roma nu a dus lipsă niciodată. Acest sanctuar al pisicilor vagaboande a fost recent ecarisat din cauza problemelor de sănătate ce amenințau locuitorii cartierului. Până atunci au format deliciul turiştilor, prin liniştea cu care păşeau şi se tolăneau la soare printre vestigiile antice.
Teatrul Argentina a avut cinstea unor premiere de operă notabile, precum: Gioachino Rossini Le Barbier de Séville de Giacomo Rossini, în 1816, I due Foscari de Giuseppe Verdi, în 1844 et La battaglia di Legnano, în 1849.
Largo Argentina a fost un sanctuar al pisicilor după decopertare, începând din 1929, un refugiu pentru pisicile fără adăpost, din toate rasele, pisici de care Roma nu a dus lipsă niciodată. Acest sanctuar al pisicilor vagaboande a fost recent ecarisat din cauza problemelor de sănătate ce amenințau locuitorii cartierului. Până atunci au format deliciul turiştilor, prin liniştea cu care păşeau şi se tolăneau la soare printre vestigiile antice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu