După războaiele balcanice, din 1912 și 1913, poziția
României a ieșit puternic întărită pe plan internațional, astfel că cele două
blocuri politico-militare, Tripla Alianță și Tripla Ințelegere, erau interesate
de menținerea, sau da atragerea acestui mic stat în alianță.
Pe linia acestor planuri se înscrie și inițiativa îmbunătățirii relațiilor româno-ruse, prin
intermediul diplomației franceze, dar și ca urmare a noii politici imprimate de
Serghei Dimitrievici Sazonov (foto), ministrul de Externe rus . Nu este
mai puțin adevărat că existau și interese comune ale celor două state în ceea ce
privește menținerea statu-quo-ului în Balcani, libertatea comerțului la Marea
Neagră și Strâmtori, precum și o politică de apropiere față de Serbia. Primele
semne ale unei politici favorabile a Rusiei la adresa României sunt sesizabile
încă din timpul și la sfârșitul războaielor balcanice, diplomația rusă
sprijinind demersurile României de instaurare a păcii în Balcani și, mai ales,
de stopare a intereselor expansioniste bulgare în dauna Serbiei. La fel de
semnificativă din acest punct de vedere este și vizita întreprinsă de principii
moștenitori, Ferdinand și Maria, însoțiți de prințul Carol, în capitala Rusiei,
în martie 1914, avându-se în vedere o proiectată căsătorie a acestuia din urmă
cu Marea Ducesă Olga, una din fiicele Țarului Nicolae al II-lea.
Și chiar dacă un asemenea
proiect nu se va concretiza, atât ministrul Sazonov, cât și reprezentantul
diplomatic al României la Sankt Petersburg, Constantin Diamandy (foto),
căutau un pretext pentru o eventuală întâlnire între Țarul Nicolae al II-lea și
Regele Carol I și o vizită a șefului diplomației ruse în România . In cele din urmă s-a ajuns la varianta unei vizite la Constanța a Țarului, care se afla
deja la reședința de vară de la Livadia, din Crimeea, însoțit de ministrul său
de Externe. Dacă vizita Țarului a avut loc la 1/14 iunie 1914 și a durat 14 ore,
cea a lui Sazonov s-a extins pe durata câtorva zile, la București și Sinaia,
având convorbiri nu numai cu regele Carol I, ci și cu premierul Ion I. C.
Brătianu și ministrul de Externe român, Porumbaru.
Vizita Țarului Nicolae al II-lea al
Rusiei împreună cu Impărăteasa Alexandra Feodorovna si alți membrii ai Familiei
Imperiale, în 1914, la Constanța a fost urmărită cu viu interes în țară și străinătate.
Țarul avea o legatura strânsă cu Regele Carol I al României, mai ales în urma casatoriei principelui moștenitor Ferdinand al României cu Maria, care era nepoata Țarului Alexandru al II-lea și verișoara lui Nicolae al-II-lea. Mai mult, Nicolae al II-lea l-a botezat pe cel de-al patrulea copil al Mariei, Nicolae, în 1903. A existat și un proiect de mariaj, puternic susținut de ministrul de externe rus Sazonov, între printul moștenitor Carol (viitorul Rege Carol al II-lea) și marea ducesă a Rusiei, Olga.
Vizita Țarului era o vizita de răspuns la vizita pe care Regele Carol I o efectuase în iulie 1898, însotit de principele Ferdinand și de primul-ministru D.A. Sturdza, în Rusia, la invitația țarului, poposind la reședinta acestuia de la Tarskoe Selo, lângă Sankt Petersburg.
Discuțiile politice de la Constanța au vizat necesitatea menținerii păcii in Balcani și a respectarii Tratatului de la București din 1913.
Vizita Țarului avea loc cu exact 4 ani inainte de asasinarea întregii Familii Imperiale ruse de catre bolșevici, la 17 iulie 1918.
Țarul avea o legatura strânsă cu Regele Carol I al României, mai ales în urma casatoriei principelui moștenitor Ferdinand al României cu Maria, care era nepoata Țarului Alexandru al II-lea și verișoara lui Nicolae al-II-lea. Mai mult, Nicolae al II-lea l-a botezat pe cel de-al patrulea copil al Mariei, Nicolae, în 1903. A existat și un proiect de mariaj, puternic susținut de ministrul de externe rus Sazonov, între printul moștenitor Carol (viitorul Rege Carol al II-lea) și marea ducesă a Rusiei, Olga.
Vizita Țarului era o vizita de răspuns la vizita pe care Regele Carol I o efectuase în iulie 1898, însotit de principele Ferdinand și de primul-ministru D.A. Sturdza, în Rusia, la invitația țarului, poposind la reședinta acestuia de la Tarskoe Selo, lângă Sankt Petersburg.
Discuțiile politice de la Constanța au vizat necesitatea menținerii păcii in Balcani și a respectarii Tratatului de la București din 1913.
Vizita Țarului avea loc cu exact 4 ani inainte de asasinarea întregii Familii Imperiale ruse de catre bolșevici, la 17 iulie 1918.
Din presa română a vremii se
reține o relatare a vizitei: "La orele 8
a .m. a pornit din portul Constanța vaporul Ovidiu având la bord pe comandorul Mărgineanu împreună cu toti
piloții portului, spre a întampina yahtul imperial Standard,
precedat de crucișătoarele Cahul și Almaz și urmat de
întreaga escadră rusă din Marea Neagră. Compania de onoare cu muzica și
drapelul se aflau la debarcader, lângă pavilionul Reginei. O splendidă alee
lega Pavilionul Reginei de pavilionul special amenajat pentru
primirea Suveranilor Rusiei. Aleea continua spre oraș, ca un drum al florilor,
presarat cu garoafe si margarete".
Y
Bricul "Mircea", aflat in
rada portului, a salutat sosirea escadrei ruse prin 31 de lovituri de tun. Sașe
aeroplane s-au înalțat deasupra marii. Când yahtul imperial a ridicat marele pavoaz,
Regele și Regina, cu întreaga familie regală română s-au aflat în pragul Pavilionului
și au răspuns la salutul Țarului și al familiei sale. La intrarea in port, yahtul
"Standard" a fost pilotat de personalul roman, iar operațiunile de
acostare au fost executate sub conducerea capitanului Botez - Jean Bart ,cu o
precizie remarcabilă.
Alaiul a fost condus spre pavilionul reginei și nici unui
ministru nu i s-a permis să asiste la întrevederea celor doi șefi de stat
întrucât vizita a fost de la început declarată ca având un caracter intim. Marea
ducesă Olga, cu un aparat de fotografiat, a imortalizat secvențele memorabile. Cu
acest prilej s-a turnat și primul film documentar, păstrat și astăzi în
arhivele cinematografiei naționale.
Primarul Constantei, Virgil Andronescu,
a oferit oaspeților pâine și sare, de pe o tavă din aur masiv, comandată special
pentru eveniment. Tava are marca orașului și inscripționat "Romania, iunie
1914".
Alaiul a pleacat spre catedral, uinde a asistat la un ceremonial religios tinut de un
sobor de preoți condus de episcopul Nifon. După terminarea slujbei, atât
familia regală rusă cât și cea română s-au miruit la iconostas, sărutand o
icoană a Sfantului Nicolae și o cruce din aur, odoare care apoi, așezate într-o cutie
din catifea, au fost dăruite țarului. Seara, dejunul a fost dat la
Cazino de catre I.C.Bratianu, presedintele Consiliului de
Miniștri.
Vizita Tarului Nicolae al II-lea al
Rusiei împreună cu Impărăteasa Alexandra Feodorovna
si alți membrii ai Familiei Imperiale ruse, în 1914, la Constanța.
Țarul a oferit numeroase medalii si ordine.Vizita tarului Nicolae al II-lea si a familiei salela
Constanta , in anul 1914, discutiile cu regele Carol I si primul
ministru Ion I.C. Bratianu au reconfirmat noua orientare in politica externa a
tarii noastre.
si alți membrii ai Familiei Imperiale ruse, în 1914, la Constanța.
Țarul a oferit numeroase medalii si ordine.Vizita tarului Nicolae al II-lea si a familiei sale
Dacă detaliile legate de
vizita Țarului Nicolae al II-lea sunt, în general cunoscute, cele
despre convorbirile purtate de șeful diplomației ruse, Sozonov, cu oficialitățile române
nu au fost pe deplin dezvăluite. Tocmai de aceea trebuie analizat raportul înaintat de ministrul Sozonov Țarului, la 11/24 iunie 1914, document care se
regăsește în fondul personal Constantin Diamandy de la Arhivele Naționale
Istorice Centrale din București . In raport șeful diplomației
ruse se referea la ecoul pozitiv, la nivelul opiniei publice româneşti, al
vizitei Țarului la Constanța, la convorbirile politice avute cu regele Carol I
și Ion I. C. Brătianu, la interesele comune existente între cele două state în
ceea ce priveşte menţinerea statu-quo-ului în Balcani şi comerţul în zona Mării
Negre şi a Strâmtorilor, dar şi atitudinea României în eventualitatea unui
conflict declanşat prin atacarea Serbiei de către Austro-Ungaria. Concluzia
raportului era aceea că exista o dispoziţie favorabilă la nivelul cercurilor
conducătoare din România faţă de Rusia, exprimându-se speranţa în evoluţia
ulterioară a relaţiilor de bună vecinătate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu