ROMA - MACELLUM XXXX 2

          Se pare că fiecare oraș cu pretenții și o oarecare inportanță de pe întinsul Imperiului Roman  a avut, ca parte a suitei sale de dotări civice un Macellum. Este vorba de o piață vastă, special construită pentru comerțul produselor alimentare de zi cu zi, piață în care se vindea, în special pește, carne, și legume. Noțiunea de Macellum (sau Macella) ar putea proveni din latină, din greacă, sau ar putea avea origini semitice. Pentru fiecare din variante au existat argumente, dar, se pare, că originea latină este cea mai sigură. Aceasta cu toate că a fost folosită pentru prima dată în comediile lui Plautus (254-184 e.A), autor care nu a fost original, ci a adptat comediile grecești

 Cert este că că piața Macellum a apărut pentru prima dată în Roma supraaglomerată și a fost asociată clădirii în sine, clădire care, atât în Roma, cât și în celelalte mari orașe ale imperiului, își găsea loc aproape de centrul civic.

Piața numită Macellum a rezultat din dorința autorităților de a separa rolul civic al Forului de comerțul mărut cu alimente și mai ales de cel mirositor al peștelui și cărnii. Cele două tipuri de produse erau și producătoare de scurgeri și reziduuri. Prin crearea de Macellum a fost izgonită din spațiul public elevat mulțimea de dughene mizere care aglomerau și urâțeau suprafața Forului, sau împrejurimile lui.

La Roma, izolarea unei piețe de pește, carne și legume s-a produs, se pare, în a doua jumătate a sec.al 3-lea e.A, dar prima confirmare a unui edificiu specialzat s-a produs în anul 179 e.A, când cenzorul Marcus Fulvius Nobilior a construit o piață din zidărie chiar lângă Forum Romanum, în partea de nord est a aceluia. A ocupat o suprafață destul de întinsă și s-a conectat la Via Sacra, Corneta și Argiletum.

 Macellum avea o incintă dreptunghiulară înconjurată de magazine ce se închiriau, toate cu fața spre vasta piață centrală. Magazinele (tabernae) aveau toate aceeași mărime, sau se prezentau câte două împreunate. Macellum a fost înconjurat și pe exterior de tabernae, cu fața spre străzile din jur.

Intrarea în incinta unui macellum se făcea prin porțile celor patru laturi, sau chiar prin unele tabernae. Se pare că pentru măcelari se amenajau sectoare separate cu mese de piatră sau marmură, care să țină carnea rece. Sectorul respectiv era dotat cu rigole de scurgere a apei și lichidelor de deșuri. S-a mai sugerat că în construcțiile centrale s-ar fi aflat și greutățile sau măsurile oficiale și, uneori altare pentru zeii pieței. Unele Macellum, din alte orașe, au avut în centrul curții o fântână în loc de tholos.

In centrul suprafeței patrulatere se găsea o construcție ce se asemăna cu un Tholos. Aceea servea ca sursă de apă pentru magazine, pentru spălări de produse, dar și pentru utilități de scurgere a dejecțiilor de la pește, carne și legume.

Se pare că Macellum construit în anul 179 e.A lângă Forum Romanum, în partea de nord-est a avut o viață destul de lungă. Cel puțin o parte din el a dispărut odată cu construirea Forumului lui Caesar, în jurul anului 40 e.A, iar restul a dispărut pe timpul marelui incendiu din anul 64 e.A, pe timpul lui Nero.

Macellum Pompei

Astăzi nu se poate determina fosta lui poziționare, deși există supoziția că peste suprafața lui s-a ridicat și Templul Pacis, fapt ce ar denota o suprafață foarte mare.

In Roma au mai existat Macellum Liviae și Macellum Magnum, dar probabil și altele. Despre primul se presupune că s-ar fi găsit lângă arcul lui Gallienus. Săpături din sec. al 19-lea au descoperit o curte centrală cu dimensiuni de 80 x 25 de metri, resturile unei fântâni mari în centru și o rețea de canalizare. Pe o latură s-a găsit un rând de magazine, iar pe celelalte trei s-au găsit portice cu deschiderea de 6,25 metri. Clădirea pare a fi avut o viață lungă deorece prezintă urme de renovări de-a lungul a 400 de ani. Se știe că cel de al doilea Macellum menționat a fost construit pe două nivele de către Nero, în anul 59 e.A și că a apărut imprimat pe monede. Nu se cunoaște amplasamentul.