Biblioteca Ulpia, sau Biblioteca lui Traian (Bibliotheca Ulpia sau Bibliotheca Traiani) era situată pe latura de nord a Basilicii Ulpia. Acolo erau lipite cele două edificii ale bibliotecii, unul destinat lucrărilor romane și celălalt autorilor greci.
Biblioteca a fost edificată între anii 106 și 113 e.N, dată a inaugurării
Forului lui Traian, construit de către arhitectul Apollodor din Damasc, din ordinul
împăratului. Acelui for grandios și extrem de costisitor i-a dat numele familiei
sale, Ulpia. (Marcus Ulpius Traianus).
Edificiul de sud-vest avea laturile de 20 x 27 metri, era acoperit de o
boltă și a fost degajat de sub strada modernă. O dublă colonadă în stil
corintic, plasată pe podium, încadra nișele, care, pe două nivele, puteau
conține fără îndoială 2.000 de volume. In fața intrării se afla un edicul
pentru o statuie, înconjurat de coloane din marmură “galben antic” Pereții erau din cărămidă și acoperiți și cu marmură pe mari porțiuni. (a se înțelege că pereții
aveau zone din cărămidă cu rol de absorție a umidității, dar, în rest erau acoperiți cu marmură).
Celălalt edificiu destinat bibliotecii, cel de
nord-est era cu totul similar.
In cele două edificii se găseau săli de
lectură, iar pe ziduri erau așezate busturi ale unor autori celebri. Arhive importante, ca
cele privind edictele pretorilor, sau actele împăraților (libri lintei), au fost apărate tot în
sânul bibliotecii.
Dintr-un motiv necunoscut, după sec.al 4-lea,
cărțile de aci au fost transferate la Termele lui Diocletianus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu