REGELE CAROL I LA BAD GASTEIN IN AUSTRIA BBB X

Bad Gastein este o staţiune balneară în inima Alpilor austrieci. Astăzi nu se mai află în topul stațiunilor Austriei, dar își păstrează venerabilitatea secolului trecut și a epocii imperiale austriece. Este un loc pitoresc, cu climat montan ponderat, la altitudinea de aproape 1000 de metri, pe vechea vale numită de romani a Gastumei. Stațiunea, deși mai mare și cu clădiri mai impunătoare, amintește de Sinaia românească aflată cam la aceeaşi altitudine. Este un orăşel care, ca şi staţiunea de pe Valea Prahovei, poartă urmele paşilor primului rege român. Regele Carol I şi-a petrecut patru veri la rând la Bad Gastein, unde probabil se simțea mai aproape de elemental germanic și unde avea parte de un public mai variat. Pentru rege Bad Gastein era un loc pe care îl vizitase prima oară cu aproape trei decenii în urmă, în 1876 și care era legat de istoria României. In această stațiune, în 1883, I.C. Brătianu negociase cu Bismark o alianță secretă a micului regat roman cu Tripla Alianță formată din Germania, Austro-Ungaria și Italia, alianță care a fost reînnoită de câteva ori. A avut un character secret până la izbucnirea Primului Război Mondial. Alianța prevedea intervenția armată a semnatarilor în caz că unul din state va fi atacat. Romania nu i-a dat curs deoarece Austro-Ungaria fusese cea care declanșase războiul, atacând Serbia. In Consiliul de Coroană de la începutul lunii august 1914 s-a decis starea de neutralitate a României, deși regele a pledat pentru onoare și respectarea cuvântului dat.

In anul 1902 Regele Carol I a sosit la Bad Gastein la 25 iulie Era însoţit de aghiotantul regal Gracowsky şi a ajuns la hotelul său, Kaiserhof, pe seară, către ora 6 seara. Era aşteptat de personalul hotelului, de patronul acestuia, Heinrich Hirt, de generalul doctor Theodori, dar și de mulți români aflaţi şi ei la tratament în staţiune. A început cura chiar de a doua zi, conform recomandărilor doctorului său. Regele suferea de gută.

Regele şi Regina călătoriseră împreună din ţară până la Viena, unde suitele celor doi s-au despărţit. Elisabeta a plecat cu doamnele de onoare la Neuwied. Carol I, cu aghiotanţii săi, la Bad Gastein. La Westbanhof (gara de vest a Vienei, monarhul român a fost petrecut de membrii legaţiei române, în frunte cu prinţul Emil Ghica, ministru plenipotenţiar la Viena, în epocă.

In drum spre Bad Gastein, Regele Carol al României l-a vizitat, în zilele de 22-23 iulie, la Ischl, pe Împăratul Franz Josef, aflat de asemeni la cura sa anuală, în această staţiune. Cei doi monarhi s-au întreţinut cordial şi, cu aceeaşi trăsură, au plecat într-o scurtă călătorie în localitatea Weissenbach. Pentru a-şi onora gazda, Carol a îmbrăcat în acea zi uniforma sa de colonel al regimentului său austriac de infanterie No. 6. Cei doi suverani au mai făcut o plimbare pe lacul Atter, pe un vapor pus la dispoziţia lor de un bogat fabricant de mobile, Schmidt, care nu a ezitat să îşi prezinte, cu acest prilej, fastuoasele mobile în stil Ludovic al XV-lea, dar şi piese antice, între care câteva goblenuri franţuzeşti şi covoare persane din secolul al 16-lea. Satul Unterach, unde au descins cei doi suverani, era pavoazat cu drapelele celor două ţări. Pe 23 iulie, la prânzul de la vila imperială din Ischl, au mai luat parte, afară de cei doi suverani, prinţesa Ghizela de Bavaria şi soţul ei, George, arhiducesa Maria Valeria, dar şi generalul Priboianu, comandorul Gracowsky şi maiorul Baranga (al cărui fiu vitreg a fost nimeni altul decât viitorul mareşal Ion Antonescu). Pe seară, întreaga asistenţă a participat la un cocert de muzică vieneză.
Bad Gastein, care avea să fie, pentru trei săptămâni, o inedită „capitală” a României.

Regele Carol I a rămas regele ţării sale chiar dacă se află departe de teritoriul peste care domneşte. In cursul săptămânilor de cură la Bad Gastein, Regele Carol al României a primit în audienţă, între alţii, pe dl. Feldzeugmeister, ministrul ungar al Apărării naţionale, pe dr. Von Hartel, ministrul instrucţiunii publice al Imperiului austriac, ca şi mulţi alţi miniştri prusaci, baroni, cavaleri, generali, ambasadori. Intre cei pe care i-a primit la reşedinţa sa temporară de la hotelul Kaiserhof, s-a aflat şi medicul Wick, preşedintele societăţii pentru cura oamenilor săraci, societate căreia regele i-a donat o importantă sumă de bani. S-a remarcat și schimbul de vizite al suveranului român cu marea ducesă Constantin a Rusiei ori cu ducele George de Saxa-Meiningen. 
Pe 5 august, când întreg imperiul austro-ungar sărbătorea a 72-a aniversare a naşterii Majestăţii Sale Franz Josef, regele Carol I a îmbrăcat uniforma regimentului său austriac şi, împreună cu aghiotanţii săi, a participat la Te-Deum-ul ce s-a oficiat în biserica din Bad Gastein. După terminarea serviciului religios, Majestatea Sa Regele a binevoit a purta discuții cu domnii miniştri  austro-ungari, prezenţi şi ei la cură, în aceeaşi staţiune. In final, luând loc în trăsură, a fost condus la reşedinţa Sa, în mijlocul unor manifestații călduroase de apreciere şi profund respect din partea întregului public prezent în piaţa bisericii şi pe stradă.

La jumătatea lunii august, a pleacat din Sigmaringen şi principele Leopold de Hohenzollern, fratele regelui Carol I. La 17 august, terminându-şi cura la Bad Gastein, Regele Carol a plecat la Lend Gastein, cu o trăsură, şi de acolo cu trenul, la Innsbruck, unde avea să rămână peste noapte. A doua zi a treacut, cu trăsura, în Elveţia. Pe 21 august era aşteptat acolo pentru o nouă cură, în compania fratelui său.

In 1903 regele Carol I era așteptat la Bad Gastein pentru finele lunii iulie. Acolo se găsea și Regele Leopold al Belgiei care făcea băi în fiecare zi şi plimbări prin împrejurimi. Regele Leopold, era înrudit cu Carol I prin sora acestuia, Maria de Flandra și locuia la hotelul „Austria”.

Primul-ministru român, prinţul Dimitrie Sturdza, se afla și el la cură de ape termale, pentru... durerile lui de şale (la Heilstollen, la sanatoriul amenajat într-o fostă mină de aur, se facea tratament în galeriile de piatră pentru spondiloză anchilozantă, boală de care suferea şi prinţul român. In paranteză fie spus, fizioterapeutul şef al sanatoriului era doctoriţa româncă Elena Martea, originară din Mediaş. Prințul Sturdza locuia la hotelul Redlinger, dar, în vederea apropiatei sosiri a Regelui Carol I, avea să se mute şi el la hotelul Kaiserhof.

Pe parcursul călătoriei sale din România până în staţiunea austriacă, Regele Carol a făcut câteva escale. La Budapesta, la Viena, dar şi la Ischl, unde s-a întâlnit din nou cu Împăratul Franz Josef.

La otelul Kaiserhof, unde urma să stea, s-au rezervat 14 camere la etajul întâi, camere pe care le-a ocupat şi cu un an înainte. Cu toate că regele Carol să sosească incognito, urma a fi primit la hotel de primar, precum şi de toţi românii care se aflau acolo.
Kaiserhof era unul dintre cele mai frumoase hoteluri din stațiune, fiind costruit de curând. Ocupa una dintre cele mai frumoase poziţii din Bad Gastein, dominând valea Gastein şi râul Achen, care curge prin mijlocul văii, precum şi satul Hofgastein, care se află la mijlocul văii, la 3 kilometri depărtare. In acelaşi hotel se aflau primul-ministru D. Sturdza şi Alexandru Beldiman, ministrul României la Berlin”. 

Kaiserul Franz Josef trimisese în staţiune şase agenţi secreţi şi pe comisarul Roth, din Salzburg, pentru a asigura paza celor doi monarhi, Regele Carol I al României şi Regele Leopold al Belgiei, urmând să mai sosească şi cinci jandarmi. De la Lend Gastein la Bad Gastain, regele Carol a călătorit din nou cu trăsura (calea ferată între cele două localităţi fiind în lucru), o trăsură trasă de patru cai, în care tovarăş de drum i-a fost primul ministru român. Călătoria cu trăsura a durat 5 ore.

Presa austriacă a epocii a relatat că pe tot drumul de la Lend Gastein la Bad Gastein erau înşiraţi, la distanţe egale, jandarmi complet înarmaţi. Regele era îmbrăcat în redingotă, cu pălărie neagră moale. De la Lend Gastein până la Bad Gastein, trăsura regelui a schimbat de trei ori caii. In momentul în care regele a ajuns la Kaiserhof, pe hotel a fost ridicat drapelul românesc, care a fluturat tot timpul cât a locuit acolo. Suita regală era compusă din colonelul Mavrocordat, locotenent-colonelul Volvoreanu şi generalul doctor Theodori, însărcinat cu urmărirea tratamentului regelui.

In acele zile, o telegramă a venit din ţară. La Sinaia, la Castelul Pelişor, Principesa Maria îl aducea pe lume pe cel de-al doilea fiu al său, pe Principele Nicolae. Era 5 august 1903 și în zilele următoare regele a fost asaltat de felicitări. Vizitele între el şi regele Belgiei s-au înteţit. Obişnuiau să iasă şi la plimbare împreună, prin oraş, până la cascada din inima staţiunii, apoi pe malul râului Achen.

Acele lungi plimbări aveau să-l facă pe rege să pornească o discuţie, cu proprietarul hotelului Kaiserhof, despre necesitatea unei alei de promenadă, care să plece chiar de la intrarea din spate a hotelului. Aceasta a fost următoarea investiţie pe care avea să o facă proprietarul Hirt, iar aleea a fost prelungită de primărie cu o stradă care coboară către albia râului şi care până în ziua de astăzi se numeşte Stradă Regele Carol de România (König Carol von Rumänien Weg).

In acea vară din 1903, regele Carol I a fost invitat să viziteze şantierul viitoarei gări din Bad Gastein, precum şi al traseului noii linii ferate, în idea că nu va mai fi necesară călătoria cu trăsura în viitor. Intreprinzătorii localnici nu știau că tocmai deschiderea aceasta către lume, cu ajutorul căii ferate, avea să dezvolte la Bad Gastein turismul de masă şi că, în acelaşi timp, avea să alunge toate acele capete încoronate, toţi acei principi, lorzi, baroni şi miniştri care veneau la cură în staţiune. Regele Carol însuşi a mai venit la Bad Gastein doar în următorii doi ani, apoi a renunţat la această staţiune, culmea, tocmai când Marie Curie avea să testeze capacităţile de vindecare ale radonului, element chimic de care pacienţii beneficiau până atunci fără să ştie. Elementul duce şi astăzi în lume faima oraşului balnear.

Regele Carol şi-a continuat cura până pe 22 august, când a plecat din Bad Gastein, îndreptându-se spre Elveţia, pentru o nouă cură, la Ragaz. A plecat întâi spre Innsbruck, iar la Woergl a urcat în vagonul său Principele Leopold de Hohenzollern, venit de la Sigmaringen

Pe 30 iulie 1904 din gara Sinaia, suveranii au plecat împreună spre Austria şi Germania. La Viena, cei doi se vor despărţi pentru câteva săptămâni. Carol şi-a urmat cura anuală de la Bad Gastein, însoţit de aghiotanţii săi, colonelul Mavrocordat şi maiorul Baranga, precum şi de doctorul Theodori. Inainte de a pleca la băi, regele a prezidat la Sinaia Consiliul de Miniştri. Din Viena, el a plecat pe 1 august, la gară fiind de faţă şi Argetoianu, consulul general al României în capitala Austro-Ungară. La Bad Gastein, a ajuns pe seară, fiind întâmpinat de autorităţi. Inutil să spunem că programul său de vizite a fost destul de încărcat.

Carol a urmat cu stricteţe cura balneară şi, mai ales că acum avea propria-i promenadă, s-a bucurat de lungi plimbări pe jos. Pe 5 august, n-a lipsit de la Te Deum-ul pentru cea de a 74-a aniversare a Kaiserului (care, întâmplător, coincidea cu prima aniversare a nepotului său, Principele Nicolae). Numeroase persoane aflate în localitate s-au grăbit să se înscrie în registrul MS Regelui, deschis la hotel, printre ei aflându-se numeroşi demnitari şi persoane oficiale ale monarhiei austro-ungare, generali şi alţi ofiţeri austro-ungari sau germani, precum şi toţi românii (din ce în ce mai mulţi, de la un an la altul), care aleseseră să-şi urmeze cura în această staţiune balneară.

Pe 13 august a sosit la Bucureşti o telegramă îngrijorătoare, de la Bad Gastein: „Pe munţi ninge. Termometrul s-a coborât la 7 grade şi jumătate. Pe văi plouă. Regele Carol al României face preumblări la orele când ploaia încetează sau se micşorează, însoţit de medicul său, doctorul Theodori. Multe persoane venite aici pentru cură pleacă”. Regele nostru, încă nu. Mai ales că, a doua zi, în staţiune ajunge şi primul-ministru, Prinţul Sturdza. El avea să stea acolo până pe 19 august. A doua zi, regele se întâlneşte cu arhiepiscopul Bavariei, cu care discută despre casele rurale de ajutor din acest land al Germaniei. În urma acestei întâlniri, pune să se traducă statutul societăţii, spre a fi împărţit în satele româneşti, pentru a încerca să se constituie şi la noi astfel de case de ajutor reciproc.

De altfel, pe 23 august, terminându-şi cura, regele avea să plece la Berchtesgaden, în Bavaria, unde vizitează chiar o astfel de casă rurală. In drum, trenul opreşte la Salzburg, pentru a-l lua şi pe ambasadorul nostru la Petersburg, Rosetti, aflat de asemenea în concediu.

In ziua de 5 august 1905, Regele şi Regina au părăsit Sinaia, spre a pleca în străinătate cu un tren special. Trenul a oprit 20 de minute la Predeal. La Bad Gastein, sosirea Regelui Carol era aşteptată pentru ziua de 7 august. 

Ziarul “Universul” a relatat că pe peronul gării din Sinaia s-a aflat un alai impunător, compus din miniştri - între care Take Ionescu şi generalul Manu -, foşti miniştri, miniştri plenipotenţiari, secretari de stat, procurorul general Ciocârdia, prefectul poliţiei Capitalei, Moruzi şi directorul general al Poştelor. Regele îmbrăcase o ţinută lejeră, de călătorie, în vreme ce regina alesese o rochie neagră. Aghiotanţii regali Wartiadi şi Volvoreanu, ca şi doamnele de onoare Bengescu şi Mavrogheni, se pregătiseră de asemenea pentru călătorie. Se mai aflau pe peron ofiţerii vânători din regimentul de gardă, sala de aşteptare era pavoazată cu drapelul regal, iar locuitorii Sinaiei au dăruit perechii regale buchete de flori. 

Spre deosebire de alte plecări, aceasta a fost mult mai tăcută. Toată lumea purta panglici de doliu, pentru moartea Principelui Leopold de Hohenzollern, fratele regelui şi tatăl Principelui de Coroană Ferdinand. Trenul regal a plecat, deci, fără fanfară, la orele 1 şi 20 p.m., fiind condus chiar de către directorul general al Căilor Ferate, Miclescu. Până la graniţă, la Predeal, trenul a făcut opriri în gările din Buşteni şi Azuga, unde de asemenea aşteptau mulţimi de oficiali şi de oameni obişnuiţi. La Predeal, regele a coborât din tren şi a conversat cu persoanele oficiale. Câteva fetiţe au oferit flori reginei, care le-a mângâiat delicat pe creştet. După numai 12 minute, trenul a plecat spre graniţa maghiară, fiind trecut în Imperiul Austro-Ungar de către inspectorul general al căilor ferate ungare, Dax, de controlorul general, Eghy și de inspectorul general Horth. Locomotiva a fost condusă, pentru o porţiune din drum, de către inginerul şef al căilor ferate imperiale, Winkler.

Toată această atenţie acordată regelui, de o parte şi de alta a graniţei, cu implicarea oficialilor căilor ferate din cele două ţări, făcea parte dintr-un protocol ce nu trebuia sub nici o formă încălcat.

Odată ajuns la Munchen trenul regal, drumurile lui Carol şi al Elisabetei aveau să se despartă, pentru perioada vacanţei. Regina s-a îndreptat spre Neuwied, la familia sa, în vreme ce Carol a plecat spre Lend Gastein. Acolo s-a urcat într-o caleaşcă, trimisă anume pentru el de primarul oraşului, care îl aştepta pe peronul hotelului Kaiserhof. In scurtă vreme, regele a intrat în programul său de cură, iar pe 10 august a făcut o vizită de curtoazie Regelui Leopold al Blegiei. 

Dincolo de vizitele oficiale sau particulare, în hotelurile şi palatele locuite de alţi principi şi regi ai Europei, regele Carol şi-a continuat cura balneară, până pe 29 august, când a părăsit staţiunea. De fiecare dată, regele respecta cu stricteţe cele 21 de zile de tratament balnear. Pe 29 august, în holul hotelului Kaiserhof l-au aşteptat toate oficialităţile oraşului, pentru a-şi lua rămas bun de la el. Apoi, Dratschmit, inspectorul general al căilor ferate austriece, l-a condus la Lend Gastein, de unde a luat trenul care s-a îndreptat spre Salzburg. Acolo, regele a oprit, a coborât, a dejunat şi a plecat mai departe cu trăsura la Berchtesgaden, spre a vizita pe ducesa-mamă de Anhalt. Şi-a întâlnit acolo alte auguste rude, după care a făcut o excursie la Lacul Hintersee, unde a luat masa cu principele Carol de Baden. A rămas peste noapte la Anhalt, apoi s-a îndreptat, cu trenul, spre Munchen, unde avea să se întâlnească cu consoarta sa regală, dar şi cu Principii moştenitori Ferdinand şi Maria şi cu copiii lor mai mari, Carol şi Elisabeta. Cu acest prilej, Regele Carol i-a dăruit nepotului său, principele Carol, un costum tipic austriac, pe care acesta îl va purta în aceeaşi toamnă la Sinaia.

Amintirea trecerii regelui României prin Bad Gastein dăinuie încă în galeria de portrete a hotelului Kaiserhof, unde deține primul loc.