COLEGIUL CAROL I IN PERICOL GRAV

Situațiaîn 2016

Corpul Central al Colegiului Național „Carol I“ din Craiova nu mai este utilizat ca spațiu de învățământ, încăperile existente atât la parter, cât și cele două etaje fiind foarte degradate. Mutarea elevilor a fost făcută în urmă cu doi ani, când tavanul unei clase a cedat, elevii fiind în momentul respectiv la cursuri. Copiii învață în corpul 5 de clădiri, unde în anii anteriori erau laboratoarele de informatică, această construcție fiind modernizată.

Tot ca spații de învățământ sunt utilizate și cele două aripi construite în prelungirea corpului central, care au fost reabilitate în urmă cu opt ani.
Elevii de la clasele pregătitoare învață în căminul colegiului, clasele lor fiind amenajate la parter, pe etaje fiind Centrul de Excelență, și din acest an școlar și birourile directorilor, secretariatul și contabilitatea, care se aflau la parterul corpului central.

Decizia de a elibera clădirea centrală de personal a fost luată pentru că fisurile în pereți și pardoseală s-au adâncit, iar mirosul de igrasie a devenit înțepător. În plus, scara profesorilor s-a fisurat, iar balustrada s-a rupt la un capăt cât să intre un lat de palmă. Deasupra scării profesorilor, tencuiala boltei s-a exfoliat în bucăți mari, ce stau să cadă. Degradarea se accentuează pe măsură ce se urcă la un nivel superior. Astfel că la etajul I, unde se afla „sala de daruri“ a colegiului, ce păstra obiectele oferite de diverse personalități care au trecut pragul unității de învățământ de-a lungul timpului, tavanul s-a prăbușit, o parte din obiecte fiind afectate. Pe acest etaj însă a rămas biblioteca, unde sunt peste 80.000 de volume, și nu poate fi mutată foarte ușor, precum și muzeele cu fluturi și roci, locații brăzdate și ele de fisuri atât pe pereți, cât și în planșee.
Cel mai avariat este însă etajul II al corpului central. În fosta sală de muzică, tavanul este desprins de pereți. Altă clasă are mari infiltrații de apă. În plus, podelele trepidează în toate clasele. Ferestrele au tocărie foare veche, iar geamurile sunt, în mare parte, sparte. Directorul Colegiului, Luminița Torwachter, susține că situația actuală a clădirii centrale a fost mereu motiv de dispută în consiliile profesorale și în consiliile de administrație, fapt care ar fi dus și la scrierea demisiei din funcția de conducere.

„Mi se cerea mereu să mut elevii în corpul central și nu îmi puteam asuma riscul de a duce din nou elevii și cadrele didactice în acele spații. Am preferat să îmi dau demisia. Nu puteam să mai rezist scandalurilor din consiliile profesorale și din consiliile de administrație ale școlii pe această temă. Profesorii spun că nu sunt mulțumiți că se învață în spațiile adiacente. Dar acestea sunt renovate și nu prezintă pericol. Ei vor lux, eu nu am cum să fac corpul central funcțional în condițiile actuale“, a precizat directorul Luminița Torwachter. Doamna director a părăsit funcția între timp.

Expertiza seismică: pereți ce pot ceda și la un cutremur mic

De altfel, probleme de structură ale colegiului sunt trecute și în expertiza seismică primită de primărie la sfârșitul săptămânii trecute. La parter sunt semnalate fisuri pronunțate la nivelul planșeului în cabinetul directorului, precum și fisuri și crăpături în zona holului de trecere semnalate la nivelul planșeelor și zidurilor structurale, degradări la nivelul bolților și inelului de reazem în sala rotundă. La etajul I sunt semnalate fisuri și crăpături verticale în zona intrând a coridorului.

De asemenea, tot pe acest etaj există deteriorări structurale în cabinetul de limba franceză, fisuri orizontale înclinate, fisuri deschise în zona de naștere a bolților. Peretele longitudinal în zona colț dreapta a sălii este desprins de peretele transversal și prezintă o înclinare de 1,5-2 cm, putând să producă prăbușirea peretelui spre stradă și la un cutremur de mică intensitate. Fisuri pronunțate în zona de colț plașeu și în zona boltită sunt și deasupra ușii de intrare din încăperea muzeului de roci. Este semnalat planșeul desprins și căzut în „sala de daruri“. Laboratorul biologie are elementele structurale (placă și grinzi de beton armat) putrenic degradate și posibile cedări la solicitări dinamice mediu reduse sau la sarcini gravitaționale crescute nejustificat, cum ar fi mărirea sarcinii utile la etajul superior.

În ceea ce privește etajul II, în expertiza seismică sunt trecute degradări prin prezența fisurilor și crăpăturilor de profunzime semnlate în zona de trecere, casa scării colț cu curtea interioară. Și cabinetul de muzică este prezentat ca fiind foarte degradat, „zid portant latura dreaptă a cabinetului de muzică cu partea superioară desprinsă de planșeu și zid longitudinal prezentând pericol de prăbușire“, după cum scrie în documente. Deplasarea zidului din cabinetul de muzică spre sala de geografie a generat și deplasarea tronsonului de zid longitudinal spre exteriorul clădirii, favorizând evoluția accelerată a degradărilor. Sala de clasă numită și „sala hipodrom“ are peretele de capăt dreapta desprins și fisurat pe trei laturi, prezentând pericol de prăbușire cu posibila antrenare a zonelor de racord aferente zidurilor longitudinale. Sunt vizibile și fisuri orizontale continue, apărute sub reazemele grinzilor radiale de beton din sala de clasă semirotundă. De asemenea, sala de clasă semirotundă prezintă degradări asemănătoare, dar mai pronunțate din cauza deschiderii mai mari.

Clădiri cu vulnerabilitate ridicată

Aceleași probleme se întâlnesc și la clădirea Operei Române, care face legătura între corpul central al colegiului și aripa de nord, pe unde intră elevii în curtea unității de învățământ. Fisurile de pe pereți sunt evidente. După evaluarea clădirii Colegiului „Carol I“, concluziile au fost că „din punct de vedere al riscului seismic, în sensul probabil al unor cutremure caracteristice amplasamentului, asupra construcției existente în acest caz, expertul încadrează clădirea reprezentând corpul central al Colegiului «Carol I» și Opera Română Craiova, situată în strada Ion Maiorescu, nr. 6, Craiova, în clasa de risc seismic II, corespunzând construcțiilor care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă“. În plus, vulnerabilitatea clădirii este catalogată ca fiind „foarte ridicată“.

În urma analizei efectuate, expertul a menționat că „structura clădirii care are destinația de Colegiul «Carol I» și a Operei Române Craiova nu poate fi utilizată în continuare“. În plus, pentru lucrările de consolidare ale Operei Române ar fi nevoie de săpături de până la zece metri adâncime.

„Pentru faza de PT și DE este necesară completarea studiului geotehnic cu analizarea stratificației terenului până la adâncimea de 10 m și dezvelire de fundații, întrucât studiul geotehnic actual este realizat numai până la adâncimea de 4 m, iar prin proiect adâncimea maximă a fundației ajunge până la 7 m măsurată de la nivelul terenului natural. Funcție de concluziile studiului geotehnic, de coeziunea terenului întâlnit, săpătura în etape, prevăzută pentru subfundarea pereților scenei, comportă sprijiniri, posibile injectări ale terenului sau schimbări de soluție, funcție de propunerile inginerului geotehnician“, se arată în expertiza seismiscă.

Colegiul „Carol I“, reabilitat… un pic

Clădirea Colegiului „Carol I“ se lasă cu greu consolidată și reabilitată. Primii pași în această direcție i-a făcut primăria sub conducerea lui Antonie Solomon.

În anul 2008, primăria a lansat prima licitație pentru reabilitarea și modernizarea colegiului. Era vorba despre serviciile de proiectare care au fost atribuite firmei Getrix contra sumei de 247.000 de lei fără TVA. Un an mai târziu, municipalitatea atribuia și contractul de execuție a lucrărilor. Asocierea de firme Recon, Polystart și Prohaus a câștigat contractul de 6,5 milioane de lei fără TVA pentru reabilitarea corpului de pe strada Mihail Viteazul. Firmele au semnat, în 2010, un contract pentru lucrări suplimentare în valoare de 230.000 de lei fără TVA. Iar lucrurile s-au oprit aici din punctul de vedere al construirii propriu-zise. Conducerea primăriei s-a schimbat, iar câteva luni după alegerile locale, în octombrie, municipalitatea a scos la licitație reactualizarea expertizei tehnice legată de reabilitarea și consolidarea corpului central al Colegiului „Carol I“ și a Teatrului Liric, cum se numea atunci. Durata de valabilitate a contractului era de 30 de zile.

În august 2013, primăria a scos la licitație realizarea proiectului tehnic și a DALI (datele tehnice și economice ale execuției – n.r.). Firma care a câștigat licitația, SC HACHIKO DESIGN SRL, din București, urma să primească 341.760 de lei fără TVA și avea șase luni la dispoziție să predea lucrarea. Documentele au venit abia la sfârșitul săptămânii trecute. Potrivit acestora, costul estimat al lucrărilor este de aproximativ 15 milioane de euro, din care două milioane de euro pentru consolidare și restul pentru reabilitare. Datele din proiect legate de sursa de finanțare s-au schimbat și ele.

Primăria plănuia în 2013 ca banii să vină de la guvern și din fonduri europene. De la guvern nu există un răspuns în acest sens, iar fondurile europene sunt deja istorie, deoarece primăria a aflat că valoarea unui proiect trebuie să fie de maximum cinci milioane de euro, cu tot cu partea sa de cofinanțare, ceea ce nu este cazul la clădirea Colegiului „Carol I“, oricât ar tăia municipalitatea din investițiile de pe listă. Și atunci, de unde vor veni banii? Nu se știe. Bugetul local ar putea suporta cele două milioane de euro pentru consolidare, dar nu și restul de 12-13 milioane, în condițiile în care bugetul pentru dezvoltare din taxe și impozite locale nu depășește 35 de milioane de euro. Varianta ar fi o bugetare multianuală, întinsă pe doi-trei ani, dar acest lucru înseamnă disconfort prelungit atât pentru profesori, cât și pentru elevi.