MAGHIARIZAREA FORŢATĂ DIN TRANSILVANIA 1867-1918

   Politica de maghiarizare forțată a românilor și a altor popoare incluse prin accidentele istorice în regatul unguresc a stârnit în Europa timpului o reacție negativă. Mari personalități, mai ales din domeniul culturii, dar și politice, au luat atitudine în presa europeană împotriva maghiarizării. Aurel C. Popovici, marele politolog  român din secolul al 19-lea, a dedicat problemelor de fond ale statului federal și ale unor posibile state unite ale Europei lucrarea monumentală Die Vereinigten Staaten von Grossosterreih, tiparită la Leipzig în 1906. Nu toate ideile lui Aurel C.Popovici în legatură cu o Românie aparținând unei federații având ca stat pilot Austria Mare sunt acceptabile măcar ca teorie. Istoria le-a infirmat fără drept de apel.            Opera politologului nostru este fundamentală prin analiza pluridisciplinară făcută monarhiei austro-ungare în general, analiză cuprinsă în Partea I-a: Situația pe anul 1867, în care a aprofundat teoriile, structurile, obiectivele, metodele și eșecurile istorice ale maghiarizării forțate. S-a stăruit aici asupra acestei opere din motiv că se bazează pe o documentare amplă însumând opinii ale specialiștilor și politicienilor europeni față de hungarism.

   Dacă maghiarizarea forțată a trezit mai mult o reacție de opinie în Europa, nu fără foloase pentru cauza națională a românilor, reacția românească s-a convertit în lupta politică, economică, culturală și spirituală, mobilizând masele care s-au solidarizat cu idealul național. Nesfârșitul lanț de procese de "agitație" și "nesupunere", de presă și opinie, religioase și școlare, se constituie în spasmul visceral al despotismului în imposibilitate de a stăpâni fenomenul social declanșat de el, fenomen care atinge limitele bestialității prin crimele împotriva umanității, ca ultim și degradant argument al hungarismului.

Bertrand Auerbach, austriac, profesor la universitatea din Nancy - Franța spunea: "..Pentru martorul dezinteresat, se pare ca maghiarii comit un anacronism atunci când încearcă să fondeze o națiune, una și trăitoare pe cadavrele diverselor naționalități, pe care trebuie sa le ucidă și care nu doresc decât să trăiască."

Iar J. Novicow afirma și el: "..în numele cărei superiorități intelectuale ungurii pretind sa-i maghiarizeze pe sârbi sau pe români?."

Houston Stewart Chamberlain afirma: ..Rațiunea de stat poate să spună orice vrea, însă comunitatea poporului de limbă natională, de credință, de obiceiuri și de trecut nu poate fi înlocuită prin nici un ideal abstract.

Circulara confidențială adresată de inspectorul școlar din comitatul Bihor, Sipos Orban, învățătorilor nemaghiari din subordine suna astfel:
 INSPECTORATUL SCOLAR AL COMITATULUI BIHOR
Stimate Domnule Profesor!

Vă aduc la cunoștință că prin promisiunea Inaltului Ministru Regal Maghiar al Cultelor, colegul d-voatră Radovich Nikolaus, profesor la școala de Stat din Kozepes, și-a schimbat numele de familie în cel de Keti; apoi Bruckenthal Augustus, profesor la Școala de Stat din Haimagi și-a schimbat numele în cel de Bihari și, în sfârșit, Modora Johann, profesor la școala de Stat din Olosig și-a schimbat numele în Timodi. Vă rog deci, ca în corespondața d-voastră cu susnumiții, să intrebuințați de acum înainte numele lor maghiarizate. Cu aceasta ocazie, îmi exprim speranța și aștept ca aceste pilde patriotice, care nu ating nici credința religioasă, nici interesele limbii materne și nu sunt decât o dovadă a sentimentului patriotic care se ridică deasupra tuturor considerentelor, vor fi urmate imediat de către profesorii care nu poartă încă nume maghiare; căci, spre marele meu regret, în caz contrariu va trebui să mă conving cum că profesorii respectivi n-au voința necesară și nici curajul trebuincios pentru a da o dovadă neîndoielnică devotamentului lor către patria maghiară; ori vor dovedi ca ei subordonează acest scop înalt unor alte considerente mărunte. Invitandu-vă și pe d-voastră să sprijiniți această mișcare patriotică, Va salut, Oradea Mare, 25 ianuarie 1898 Sipos Orban, Inspector Școlar Regal.

O altă circulară era la fel de explicită.

MINISTERUL REGAL MAGHIAR DE INTERNE
Circulara catre toate municipiile,
Va trimit alaturat câteva exemplare din broșura: "Cum sa ne maghiarizăm numele noastre", scrisă de Tekes Sandor, președintele asociației centrale pentru maghiarizarea numelor, pentru a fi răspândite printre membrii municipiului. Vă invit ca să îndemnați pe funcționari să contribuie la promovarea acestei mișcări utile a maghiarizarii numelor, în cercurile cele mai largi.

Budapesta, 5 februarie 1898
Pentru Ministru Latkoczy Jozsef, Secretar de Stat.

Moldovan Gergely, român renegat și profesor universitar numit de guvern, aflat fățiș în solda hungarismului: ."..Oare a văzut cineva pe teritoriul Statului maghiar, după un regim maghiar de 41 de ani, măcar un singur român desnaționalizat?" (vroia să nege maghiarizarea și deznaționalizarea practicată la nivel de politică de stat)  

    Hungarismul practicat în a doua jumătate a sec.al 19-lea denotă un caracter ruimentar, lipsa de imaginație și de originalitate a politicii maghiare față de români și România. Obositorul lui schematism și șablonism începând cu organizațiile subversiv teroriste și terminând cu minciuna istorică, falsificarea de documente, diversiunea și intreaga gamă a mijloacelor războiului psihologic. Nici măcar politicile de maghiarizare forțată nu sunt originale. Originale sunt doar metodele de bestialitate hunică care au pus în practică acele politici șterpelite de la idolul și protectorul istoric ai hungarismului: germanismul.

De fapt Ungaria anilor 1867-1918 maimuțărește slugarnic și lamentabil politica Prusiei față de polonezi. Iată câteva spicuiri din documentul german, document programatic plagiat de politica hungaristă, avândul ca autor pe Hans Delbruck, intitulat Die Polenfrage. Se poate cita:

"..Ideile după care germarii, care posedă un desvoltat sentiment național, se orientează astazi în chestiunea poloneză, s-ar putea formula cam în felul urmator: polonezii sunt cetățeni pe care nu ne putem bizui niciodată. Ei râvnesc să refacă un mare imperiu polon și trebuie s-o facă dacă vor să rămână credincioși nationalității lor. Ei sunt prusieni cu termen. Noi trebuie să căutăm să micșorăm pericolul care reiese pentru Germania din acest fapt, combătând polonismul în orice chip. Limba germană și germanismul trebuie să fie promovate în provinciile polone prin școli germane, prin limba oficială germană, precum și prin funcționari germani... Recruții polonezi trebuie sa fie însumati în regimente germane...

Toate aspirațiile poloneze trebuie sa fie aspru reprimate de guvern... O colonizare sistematică trebuie să ducă coloniștii germani și anume țărani, în ținuturile poloneze."

   Rezultatele germanizării forțate în Posen și Prusia Occidentală, ca și ale maghiarizării forțate în Banat, Crișana și Transilvania au fiost invers proporționale cu investițiile și eforturile stăpânitorilor vremelnici.

Profesorul german Brockh analizand raportul dintre germani și polonezi în provinciile mai sus amintite între anii 1881-1890, publica în Preussische Jahrbucher - septembrie 1899 rezultatul studiilor sale: în districtul Bromberg polonezii au crescut cu 4,5% față de germani, iar în districtul Posen, cu 7%.

   Balogh Pal, unul dintre cei mai mari etnografi unguri, spunea în legătură cu rezultatele maghiarizării forțate: ."..Maghiarii au câstigat 261 comune și au pierdut 456, prin urmare au înregistrat o pierdere de 195 comune. Cele mai multe le-au cucerit de la slovaci, cele mai multe le-au pierdut printre șvabii din Baranya și românii din Transilvania... Cu un castig încheie bilanțul în primul rând românii, după ei slovacii, apoi germanii."

   Coloniile unguresti masive din Banat, create cu cheltuieli zdrobitoare pentru stat au sucombat lamentabil. Parte din colonisti s-au romanizat, parte s-au împrăștiat, întorcându-se la locurile de baștină.
Gazeta Egyetertes a kossuthiștilor, din iunie 1904 declara: "..Cei mai mulți dintre coloniștii maghiari n-au restituit statului de 7-12 ani nici un ban, nici din capital și nici măcar din dobândă. Cei mai mulți dintre coloniștii care au fost aduși in mijlocul nationalităților, părăsesc coloniile, căci nu pot rezista."

Gustav Beksits în Budapesti Hirlap, din 12 mai 1904 relata: .".Este un pericol, și încă unul ingrijorător, faptul că românimea se întinde și câștigă teren nu numai în comitatele Bistrița-Năsăud, Făgăraș, Turda-Arieș, ci ei dau un asalt încununat cu succes și comitatului Trei Scaune, una din cele mai puternice fortărețe maghiaro-secuiești..".

Sentința definitivă în procesul hungarismului de maghiarizare forțată l-a dat istoria. (articolul aparţine lui Radu Theodoru din lucrarea Urmaşii lui Atilla).

MAGHIARIZAREA FORŢATĂ IN TRANSILVANIA - 1

Maghiarizarea numelor de localităţi şi a numelor patronimice

Pentru a grabi desfiintarea natiunii romane si a sterge de pe harti toponimia romaneasca, in 1897 se promulga Legea numirilor de localitati, prin care se dau nume ungurest tuturor satelor si oraselor cu nume nemaghiare din Ungaria, ca si tuturor statiilor de cale ferata.

In 1898 apare la Budapesta, A 2-a editie revazută și îmbunătățită, Imprimeria din Pesta, Soc. Anonima a lucrarii Hogy maghyarositksuc a vezetekneveket ? adică Cum să se maghiarizeze numele patronimice ? semnată de președintele Asociației centrale pentru maghiarizarea numelor, cu mottoul: Noblețea obligă, dar și numele. Citez din Cap. 1. Numele maghiar, in traducerea lui Sabin Muresan:

Comparabil cu botezul religios prin care omul devine crestin si membru al comunitatii crestine, maghiarizarea numelui patronimic, imbracand caracterul unui botez national, opereaza admiterea definitiva a maghiarului purtator al unui nume strain in societalea maghiara, printre adevaratii copii ai natiunii. Acest botez, expresie a credintei patriotice, este mai important din punct de vedere social si national decat botezul religios. In timp ce acesta din urma nu face decat sa confere un prenume si sa mareasca numarul credinciosilor, botezul national redand maghiarilor numele de familie, face sa creasca increderea reciproca intre noi si contribuie la a ne face egali, jucand astfel un rol etic de prim ordin in unificarea natiunii noastre.

Numele maghiar este, ca sa spunem astfel, credo-ul politic al maghiarului... Maghiarizarea numelui este un juramant de fidelitate, un legamant patriotic... Cutare reprezentant eminent al literaturii noastre, al fiintei noastre, al artei noastre, foarte adesea nu e considerat ca maghiar din

moment ce poarta un nume de rezonanta straina si in fiecare caz identic cultura noastra se gaseste in pierdere sensibila a prestigiului dincolo de granita...

Las comentariul textului pe seama cititorilor.

Ferindu-i pe dornicii de a-si maghiariza numele de ispita de a-si alege nume nobiliare "ilustre" ca Rakoczi, Batthany, Banffy, autorul face recomandari ample: sa se adauge un i la numele locului de bastina Arad - Aradi; sau sa se aleaga un nume din toponimia Ungarei careia sa i se adauge un i: Bekes - Bekesi; sau sa-si puna numele profesiei: Acs (dulgher), Barbely (barbier); sunt recomandate nume pentru intelectuali, vechile genuri de producrie furnizeaza si ele nume din belsug; iar daca cel care-si maghiarizeaza numele tine neaparat sa transmita urmasilor numele neamului pe care l-a renegat, poate sa se cheme Bajor (bavarez); Gorog (grec), Horvat (croat), Tot (slovac) si desigur Olah (roman).

Culoarea parului, regnurile din natura, denumirea zilelor de nastere, sufixele adaugate substantivelor, onomastice din literatura maghiara, ofera camp larg de maghiarizarea numelor.

Procedura este simpla si contine: actul de nastere, certificatul de apartenenta la o comuna, cererea si timbrul de 50 a "krayezari".

Lupta pentru maghiarizarea culturii româneşti

Ziarul Egyetertes facea urmatoarea constatare in iunie 1904.

Citez: ...dupa treizeci de ani de legislatie maghiarizanta, maghiarizarea nationalitatilor este o imposibilitate, o halucinatie, care nu face decat sa alimenteze si sa atate mereu adanca nemultumire a nationalitatilor nemaghiare.

Budapesti Hirlap (Cotidianul budapestan) din 18 mai 1904, intrun articol, semnat de prietenul premierului Tisza Kalman sau Koloman, ziaristul sovin Bekists Gustav: ...Stapanirea limbii nu face pe nimeni maghiar... Tocmai agitatorii daco-romani si slovacii cunosc cat se poate de bine limba maghiară.

Clasele culte ale slovacilor si valahilor vorbesc, in general, limba noastra. Cu toate acestea ele nu s-au alaturat, din pacate, cauzei national maghiare.

Huszar Antal în tomul de 1000 de pagini asupra romanilor comandat de guvern, A magyarorszagi romano, Budapest, 1907: (n.n.ASTRA) ...de la infiintare, în 1861, si pana azi a servit fara intrerupere scopurilor nationaliste romane fiind unul din principalii factori ai agitatiilor romane si cel mai periculos element din punctul de vedere al politicii de stat maghiare. Despre activitatile culturale ale ASTREI: ...in realitate sunt cele mai potrivite ocazii pentru a trezi in poporul roman din diferite regiuni "constiinta nationala".

Definirea sau imposibilitatea definirii culturii romanesti in contextul culturii unguresti ...cultura romana nu poate fi incadrata nici intr-un fel, caci in Ungaria exista numai cultura maghiara.

Iata masurile pe care Huszar Antal si colaboratorii lui le propun guvernului pentru lichidarea culturii romanilor transilvaneni: controlul strict si sever, sistematic al activiaii corurilor, orchestrelor, in perspectiva dizolvarii ASTREI, pana atunci schimbarea denumirii în Societatea literară și culturală a românilor din Ungaria, desfiintarea despartamentelor pe ținuturi ale ASTREI, controlul ei in mod special, desfiintarea bibliotecilor sătești ale ASTREI, epurarea bibliotecilor de cărți naționaliste.

Simion Barnutiu catre Valeriu Braniste ...La fiecare vorba ce o scriu tin inaintea ochilor codul penal si imi inchipui ca la spatele meu sta jandarmul! In vremurile de astazi numai asa poate sa scrie un redactor roman...

In Transilvania ca replica la ASTRA se infiinteaza societatea culturala ungureasca EMKE; iar in Banat, DMKE, carora statul le acorda sbventii de milioane de coroane din care se construiesc scoli unguresti in satele romanesti si se acorda prermii mari invatatorilor romani care obtin cele mai bune rezultate la raspandirea limbii maghiare. Emisarii EMKE a DMKA, ca astazi cei udemeristi, au batut satele dand mita parintilor spre a-si incredinta copiii internatelor unguresti.

Lordul Fitzmaurice, in 1890: ...Ungurii urmaresc o politica violenta si oarba fata de nationalitatile supuse coroanei ungare si in special contra romanilor. In Transilvania atitudinea provocatoare a minoritatii maghiare contra romanilor poate declansa de la o zi la alta tulburari.

Mocsary Ludovic, fost presedinte al Partidului Maghiar al Independentei la sfarsitul anului 1907: ...O teama grozava ne impinge sa savarsim actiuni extravagante. Ma refer la tendinta generala de maghiarizare... Zadarnic vrem sa negam toate acestea, caci aceasta dorinta bolnavicioasa traieste in noi. Si constituie unul din elementele esentiale care stau la baza politicii noastre cu privire la nationalitati.

Bănci, Asociaţii, Agricultura

Unul din vectorii de forta ai maghiarizarii a fost cel economic. Cu cat starea economica a romanilor va fi fost sub pragul generalizat al saraciei, cu atat sansele desnationalizarii lor ar fi fost mai mare. Toate guvernele unguresti care s-au succedat de la 1867 pana la 1919 au imaginat o serie de masuri prin care sa impiedice dezvoltarea economica a romanilor; iar recomandarile lui Huszar Antal demonstreaza ca genocidul prin saracirea planificata a 3,5 milioane de oameni n-a produs nici un fel de proces moral guvernantilor.

Huszar Antal si coautorii tratatului amintit isi fixeaza ca prim obiectiv economic bancile si institutiile de credit romanesti care formeaza, citez: ...o casta independenta de functionari (cca. 600) avand zilnic contact cu poporul si care exercita o puternica influenta nationala asupra lui. Acolo se pun la cale toate alegerile de primari, de deputati si chiar de vladici!...

Pentru a opri infiintarea de banci noi se propune ca bancile nou infiintate sa dispuna de un capital social in valoare de 400.000 coroane, suma exorbitanta, iar membrii directiunii sa dispuna fiecare de un capital in valoare de 10.000 coroane. Spre a concura bancile si institutiile de credit romanesti, autorii tratatului propun infiintarea unor banci populare judetene maghiare care sa acorde credite avantajoase romanilor spre a-i scoate de sub influenta propriilor lor institutii de acest gen.

Aceeasi politica de ingradire a romanilor spre a nu evolua economic se aplica strict si in domeniul meseriilor si al meseriasilor. Statistica anului 1910 este explicita: ungurii aveau 172.270 de meseriasi, adica 52,5%; sasii, 52.108 sau 15,9%; iar romanii, 88.808 sau 27,1%. In comert si banci ungurii aveau 33.533 sau 59,8%; sasii 13.285 sau 22,3%; iar romanii 9.525 sau 16,0%.

In timpul Razboiului pentru Independenta din 1877-1878, Comitetul femeilor romane din Sibiu de sub presedintia Iuditei Macelariu, sotia omului politic Macelariu aduna ajutoare in vata, imbracaminte si bani pentru ostasii raniti sau aflati pe front. Un ordin al ministrului de interne cere prefectului de Sibiu sa dizolve comitetul.

Iata raspunsul Iuditei Macelariu adresat prefectului:

“Domnule prefect, Ordinul dvs.de la 30 mai 1877 cu nr. 396, prin care ma invitati a suspenda actiunea comitetului de doamne din Sibiu, constituit in scop umanitar sub presedintia mea, m-a surprins in mod neplacut. Consider ordinul de dizolvare atat de compromitator pentru un stat civilizat, incat cred de o datorie neaparata pentru mine, desi femeie, de a recurge la dl. ministru de interne pentru revocarca lui”.

Iudita Macelariu.

Conform celui mai falsificat recensamant unguresc, de altfel si ultimul pentru Transilvania - din 1910 - in cele 23 judete au fost inregistrati 2,909.260 romani si 1.617.231 unguri. Transilvania masura o suprafata de 20.259.304 jugare cadastrale din care proprietatea mare de peste 500 jugare cadastrale era stapanita de unguri in proportie de 85%, 8% e germani si numai 6% de romani, restul de 1% fiind "altii". In schimb mica proprietate era in mana romanilor in proportie de 70%; ungurii posedand 19%; germanii 6%, altii 5%.

Stăpanirea micii proprietati este unul din cele mai puternice argumente pentru anterioritatea romanilor in Transilvania. Din cele 20.259.304 jugare cadastrale ale Transilvaniei; 11.950.547 se aflau la 1890 in posesia a 2.556.441 romani care locuiau in 2.971 localitati; 1.146.990 unguri stapaneau doar 2.560.040 jugare cadastrale locuind in 616 localitati; 367.839 secui locuind in 417 localitati stapaneau 2.180.167 jugare cadastrale; 713.730 germani locuind in 350 localitati stapaneau 1.918.182 jugare cadastrale; 263.137 de sarbi stabiliti in 105 localitati stapaneau 1.031.922 jugare cadastrale; 124.622 ruteni din 98 localitati aveau 453.351 jugare cadastrale; iar 156.095 de alte nationalitati risipiti in 40 de localitati aveau cate 1 jugar cadastral, adica 156.095 jugare cadastrale.

Romanii erau proprietari tabulari doar pe 59% din propriul lor pamant stramosesc.

Autoritatile au facut imposibilul ca asezarile romanesti sa ramana in afara circuitului economic, al retelei de sosele si cai ferate, incercand sa bareze accesul satenilor nostri la credite si aruncand asupra lor povara tuturor impozitelor statului.

Din MEMORANDUM: ...Guvernul dispune prin slujbasii sai, ca folosirea padurilor si pasunilor erariale sa nu i se mai dea nici pe bani poporului roman, ci sa fie vanduta altora. Astfel, mai ales in muntii Transilvaniei, unde poporul de veacuri s-a sustinut din prasirea de vite si negotul cu lemne, Romanii abia se mai pot hrani...

Friedrich Lachman, agent de informatii, raporta in urma documentarii in Transilvania, septembrie 1881: ...Taranul lucreaza numai pentru a plati mereu.

Daca a terminat cu impozitul, vine la rand o instalatie de spital, sau, sub un nume oarecare taxa judecatorului scaunal, dijma bisericii, constructia de sosea, executorii impozitului, etc. pentru a incepe de la capat la prilejul potrivit. La o ancheta severa, care s-ar face cu toata seriozitatea, s-ar constata sute de cazuri in care taranii si-au platit impozitele de 3-4 ori, chitantele nu se dau totdeauna si cand apoi si-a incordat ultimele sale forte pentru a raspunde obligatiei pe care a platit-o poate de 2-3 ori si pentru a-si salva mijloacele de castigare a painii de toate zilele, judele satesc ii absoarbe si restul pentru dobanda unui capital pe care taranul nu l-a primit poate niciodata in mana...

Scriitorul Kosztenszki Geza: ...Sa lasam la o parte minciuna conventionala conform careia noi pretindem ca nu vrem sa ucidem nationalitatile nemaghiare. Da! Noi vrem sa le suprimam si trebuie sa le suprimam!

Represiunea jandarmerească

Premierul Tisza Kalman sau Koloman cere modificarea codului penal (1894) pentru ca statul maghiar sa poata face fata citez: ... agitatiilor celor fara de patrie... ochiul ager si mana care pedepseste si apara statul maghiar trebuie sa intervina cu autoritate. Noi am tratat pana acum aceasta problema prea cavalereste.

Aici este vorba de agitatorii evrei bolsevici, dar si de reprezentantii popoarelor din regatul ungar.

Guvernul Fejervary adopta masuri draconice care ofera hungarismului cele mai crancene mijloace de represiune impotriva romanilor angajati pe calea legica a realizarii natiunii politice.

Se mareste spectaculos numarul jandarmilor. Mai mult, se pune la dispozitia comandamentelor teritoriale de jandarmi o forta armata necesara de la caz la caz. Se interzic adunarile publice. Se simplifica procedura penala, in asa zisele cazuri de instigate la daco-romanism si razvratire, cei considerati vinovati fiind pedepsiti in regim de urgenta. Acest ansamblu de legi si masuri represive deschid calea abuzului jandarmeresc care de cele mai multe ori degenereaza in crima sub pretextul stupid al legitimei aparari. 0 buna parte din abuzul si represiunea jandarmereasca frizeaza ridicolul. Dar si tragicul. Iata exemplele cele mai elocvente consemnate in presa vremii:

- 8 iunie 1897. Somcuta Mare. Dr. N. Nilvan si Vasile Dragos sunt pedepsiti cu o amenda de 1.300 coroane fiecare. Motivul: au cantat in romaneste imnul imperial Gott erhalte.

- 15 octombrie 1897. Ciufud, comitatul Alba de Jos. V. Morar, preot este osandit la 18 luni temnita Si 600 coroane amenda; Simion Craciun, invatator, la 1 an temnita si 400 coroane amenda si Ioan Simu student teolog la 6 luni puscarie si 200 coroane amenda. Motivul: au cantat Deșteaptăte Române și doina lui Lucaciu.

- 16 octombrie 1897. Orsova. Petru Calciunar, avocat, este dus la Biserica Alba, judecat si condamnat la 5 zile inchisoare si 100 coroane amenda. Motivul: agitatie. In aceeasi zi...

- 16 octombrie 1897 si tot la Biserica Alba, Ioan Neagu din Gladna Romana este osandit la 6 luni inchisoare. Motivul: agitatie.

- 22 octombrie 1897. Poiana. Preotul E. Besu este osandit la Sibiu la 6 luni inchisoara ordinara si 50 coroane amenda pentru un toast "antipatriotic".

- 8 noiembrie 1897. Bruznic, Caras-Severin. Preotul M. Rubinovici primeste 6 luni temnita ordinara si 538,30 coroane amenda. Motivul:

agitatie.

- 18 decembrie 1897. Sibiu. Studentul Aurel Ciato este condamnat la 6 luni puscarie ordinara. Motivul: agitatie.

- 12 februarie 1898. Tarian - Bihor. Preotul Ioan Secheli este dus la Oradea Mare si condamnat la 3 luni puscarie ordinara plus 300 coroane amenda. Motivul: agitate impotriva legilor noi privitoare la biserica.

- 14 martie 1898. Vurpar. Manoila Sara este condamnata la Alba lulia.

3 luni temnita si 200 coroane amenda. Motivul: agitatie.

- 16 aprilie 1898. Gheorghe Micu, invatator, condamnat la 2 luni tenmita pentru agitatie.

- 13 decembrie 1898. Avram Giuagiu si Andrei Rusu sunt judecati la Tg.

Mures, pentru agitatie. Pedeapsa: 14 zile temnita si 120 coroane amenda.

- 14 decembrie 1898. T.L. Albini este adus la Alba Iulia spre a fi cercetat in legatura cu Fondul lui Iancu. Este tinut preventiv la puscarie 13 luni.

- 22 decembrie 1898. Bucium-Sasa. Sat mare la est de Abrud unde cozile de topor l-au arestuit pe Horea, eliberat marti 8 noiembrie 1784 de Ionut Dandea, capitanul buciumenilor rasculati care lovesc casa lui Macavei Baiesan, capetenia tradatorilor. Dar asta este o alta clipa de istorie. Deci popa Ioan Banut din Bucium este condamnat la o luna temnita pentru agitatie.

- 30 decembrie 1898. Biucum-Sasa. Motii Grigore Sima, Aurel Danciu, Ioan David, Nicolae Baiesan, probabil un stranepot de-al lui Macavei Baiesan, Virgil Todescu, Simion Bandea si loan Naicu sunt adusi la Alba Iulia si pedepsiti cu 8 zile temnita.

Motivul: au iesit in calea popii Băbuț care se întorcea acasă după pronuntarea sentinței, pentru agitație.

- 20 ianuarie 1899. Curtici - Arad. Dimitrie Palcu, 3 luni temnita si 100 coroane amenda. A strigat: Jos Ungurii! ...Petre Dragoi si Ilie Stefanica, 8 zile temnita. Cantasera "Doina lui Lucaciu".

- 12 iunie 1899. Dragomiresti, Caras-Severin. Ioan Hurca. Preot. 2 luni temnita. Agitatii.

- 10 februarie 1900. Veac XX. 24 feciori din Saliste iau fiecare cate 12 zile temnita. Delictul: au purtat braie tricolore.

- 26 septembrie 1900. G. Novacovici si Ioan Scurtu sunt pedepsiti cu cate 10 zile temnita si 10 coroane amenda. Motivul: au pus o coroana de flori pe mormantul lui Iancu. Curtea de apel, generoasa, le ridica pedeapsa la cate 2 luni temnia ordinara.

- 28 mai 1902. Blaj. Ministrul Wlassics Iuliu deschide ancheta impotriva profesorilor. Motivul. La "maial" in paduricea de la Veza studentii de la facultatea de teologie si elevii liceului au cantat Desteapta-te romane. Trei elevi de clasa VIII-a sunt trimisi in judecata. Motivul: la butoniera au purtat stegulete tricolore.

- Iulie 1902. Balint, Caras-Severin. Poporenii iesiti in intampinarea protopopului venit sa sfinteasca biserica. Inaintea trasurii au iesit calaretii purtand cateva steaguri tricolore. Jandarmii deslantuie goana dupa stegulete.

Intra in biserica inarmati, acoperti, navalesc in altar prin usa imparateasca, sotocind dupa triolor.

- 14 mai 1903. Cluj. Dr. Cassiu Maniu. 1 an puscarie si 200 coroane amenda. Motivul: agitatii in contra ideii de stat maghiar.

- 15 mai 1903. Barcea Mare, Hunedoara. Preotul Iosif Stupineanu.

Judecat la Deva. Condamnat la 3 luni temnita si 100 coroane amenda.

Motivul: a spus copiilor din sat sa-l salute numai romaneste. Deci agitatie impotriva limbii maghiare.

- 12 octombrie 1903. Sannicolaul Mare - Torontal. Pedepsiti cu cate 2 zile inchisoare si cate 100 coroane amenda urmatorii: Dr. N. Oprean, preotii T. Oprescu si Ioan Petrovici, invatatorul I. Lipovan. Motivul: au purtat tricolor la chiotoare.

- Duminica Pastilor 1904. Lapusnic - Hunedoara. Fierarul Ioan Gavrila se duce la biserica tinand o lumanare cu panglicuta tricolora. Lumanarea confiscata de jandarmi. Notarul si jandarmii ii fac o perchezitie acasa, il bat si-l trimit la judecatorie.

- A doua zi de Pasti 1904. Hunedoara. Opt "calusari" din Batiz au aprobare sa joace in orasel "caluserul" si "batuta". Adica: Petre Munteanu, vataf; Nicolae Ardeleanu, Mihai Petroiescu, Ioan Predone, Nicolae Bucsa, Mihai Frentoniu, Aron Munteanu si Mihai Cirlea. Cu toata aprobarea sunt arestati in strada descinsi de braiele tricolore si dusi la politie. Peste 8 zile sunt pedepsiti cu 6 ore de inchisoare si 2 coroane amenda. Motivul: agitatie.

- 2 noiembrie 1904. Ilia Muresana - Hunedoara. Solgabiraul (pretorul) Hohn Karoly intalneste intre Branisca si Buteu doi tarani din Tarnava mergand pe langa carul cu roata rupta. Striga sa opreasca dupa ce trecuse de ei. Cei doi nu opresc. Solgabiraul le pune pistolul in piept, ii aresteaza, ii duce la postul de jandarmi si-i amendeaza cu cate 160 de coroane. Motivul: nesupunere in fata autoritatilor.

- 19 aprilie 1905. Preotii I. Sacarea din Jibou si I. Mota din Orastie primesc cate 14 zile inchisoare si cate 50 coroane amenda cu pierderea drepturilor cetatenesti pe un an. Motivul: agitatie de la amvon.

- 7 iunie 1906. Vermes, Caras-Severin. Corul bisericesc este invinovatit de agitatie, neavand statutele aprobate de ministerul de interne. Preotul N.

Bolboca primeste 5 zile de temnita si 100 coroane amenda, invatatorul Iosif Midau tot 5 zile temnita si 100 coroane amenda, cei 35 de coristi se bucura de 1 zi temnita si cate 10 coroane amenda.

- 1 iulie 1906. Orastie. Curia (Curtea de casatie) aproba sentinta conform careia bunului roman, preotul Ioan Mota sa i se retraga pentru totdeauna congrua sau ajutorul ce i se cuvenea ca preot si sa nu i se mai dea oriunde ar sluji ca preot.

- 8 august 1906. Ilia Muresana. Acelasi solgabirau abuziv pedepseste cu cate 1 zi inchisoare si 10 coroane amenda pe Ana Moisescu, Savia Poliac, Neta Poliac, Savia Poliac a lu’ Mihai si pe Damaschin Crisan pentru port de tricolor la camasi.

- 18 august 1906. Hezeris, Caras-Severin. Preotul Traian Caspar. 10 zile temnita si 800 coroane amenda. Motivul: port de tricolor.

- 17 septembrie 1906. Ilia Muresana. Surorile Maria si Simina Boboc primesc de la solgabirau cate 5 zile de temnita. Motivul: au purtat panglica tricolora in par.

- 27 octombrie. Ilia Mureasana. Acelasi solgabirau feroce condamna pe fetita Marta Colibasa la 10 zile temnita si 50 coroane amenda. Motivul:

panglica tricolora in par.

- 30 octombrie. Ilia Muresana. Solgabiraul il condamna pe avocatul dr.

St. Rozvan la 15 zile temnita si 200 coroane amenda. Motivul: florile care impodobeau poarta erau colorate in cele trei culori.

- 2 noiembrie. Magherat. Sunt dati in judecata 13 tarani. Motivul: au cantat Desteapta-te romane.

- 18 Noiembrie.Timisoara. Tabla regeasca (Curtea de apel) aproba sentinta tribunalului din Lugoj referitoare la preotui Traian Caspar. Adica:10 zile si 40 coroane amenda, pierderea slujbei pe timp de 1 an. Motivul:

agitatii.

- 19 noiembrie. Plescuta - Arad. Invatatorul Z. Neamtu primeste 2 zile inchisoare pentru agitatie.

- 12 decembrie. Tauti - Arad. V. Tenea este pedepsit de Tribunalul din Oradea cu 8 luni temnita si 500 coroane amenda pentru agitatii.

- 20 decembrie. Timisoara. Invatatorul Daniil Iliescu primeste 14 zile inchisoare si 20 coroane amenda. Agitatie.

- 28 decembrie. Arad, pedepsiti pentru agitatii. Din Pancota: G.Rosu cu 14 zile inchisoare si 100 coroane amenda. I. Iercosan, preot, 14 zile inchisoare si 100 coroane amenda. Din Siria: Dr. Iacob Hotaran, avocat, 24 zile inchisoare si 100 coroane amenda.

- 12 februarie 1907. Arad. Pentru agitatii antipatrotice: Ioan Cure, preot, 3 luni inchisoare; Aurel Cure, 3 luni; T. Cucos, 3 luni; T. Vasile, 3 luni; T.

Tutu, 3 luni; M. Iordan, 4 luni; Iosif Crapucean, 4 luni; V. Jigan, 4 luni; G.

Flore, 4 luni.

- 2 martie 1907. Timisoara. Preotul Simion Blajan. Agitatie. 1 luna inchisoare. 5 martie 1907. Caransebes. Proces mare. Protopopul Andrei Ghidiu, 15 zile inchisoare, 200 coroane amenda. Profesor dr. Petru Barbu, 10 zile, 200 coroane; avocat dr. M. Budiceanu, 8 zile si 200 coroane; A. Sarbu, 8 zile si 200 coroane; M. Sabaila 1 zi si 25 coroane. Motivul: au afirmat ca "romanul cu roman sa tina". Au purtat panglica tricolora. Deci au facut agitatie impotriva statului maghiar.

- 8 martie. Deva. Taranul Petru Laslau, osandit la 2 luni puscarie ordinara pentru agitatie.

- 18 aprilie. Timisoara. Preotul C. Magheru: 8 luni puscarie ordinara, impreuna cu 4 tarani care primesc numai cate 3 luni. Agitatie.

- 9 iulie. Brad. Zi de targ. Se bate toba. Se face strigarea: cine poarta tricolorul romanesc va fi pedepsit cu cea mai mare asprime. 0 femeie din Vaca, satul in care s-a nascut si a trait destui ani Giurgiu Marcu retinut de istorie sub numele de Crisan, belli-duce al ostirii taranesti facand parte din triumvirat alaturi de Horea si Closca, deci o femeie din Vaca este arestata si obligata sa plateasca 10 coroane amenda. Purta impletita in par o panglica tricolora.

- 12 iulie de Sanpetru. Petroman - Timis. Jandarmii sfarteca rochia domnisoarei Sofia Cercel. Avea in cusatura cele trei culori romanesti.

Aresteaza si descing de braie fetele Octavia Micu si Viorica Cera.

Solgabiraul le pedepseste pe toate trei cu cate 1 zi temnita si 5 coroane amenda.

- 20 august. Satmar. Protopopul G. Iernea, amenda 100 coroane. A indemnat poporul sa tina la limba lui romaneasca.

- 1 octombrie. Timisoara. Tabia regeasca pedepseste pe: I. Alionte, P.

Hertila, D-tru Dona si D-tru Baba din Caransebes cu cate 15 zile temnita si 20 coroane amenda. La sarbatorirea protopopului A. Ghidiu au cantat Desteapta-te romane.

- 18 noiembrie. Micalaca - Arad. Sunt pedepsiti cu 15 zile inchisoare si cate 20 coroane amenda patru tarani care au cantat Desteapta-te romane si Hora Unirii. - 23 noiembrie. Beius. Eugen Nycki, candidat de avocat. Amenda 25 coroane. Sub banda de la palarie avea o panglica tricolora.

- 23 decembrie. Barzova - Arad. Preotul Ioan Popovici primeste o amenda de 400 coroane. Motivul: agitatii impotriva statului national maghiar.

15 aprilie 1908. Doroltiu - Satu Mare. Preotul Constantin Lucaciu este pedepsit de solgabiraul din Arad cu 500 coroane amenda. Agitatii antipatriotice.

- 27 mai 1908. Deva. Doamna Anuta Vlad. Agitatie. Pedeapsa: 1 luna inchisoare si 300 coroane amenda.

- Ziua nasterii Sf. Ioan Botezatorul (7 iulie). Harau - Hunedoara.

Sergentul major Bajka si jandarmii stalcesc in bataie taranii care la carciuma povesteau despre Avram Iancu. Povestitorul principal, masarul Florescu din Deva este pedepsit la Cluj cu 1 luna puscarie.

- 5 august 1908. Ineu - Arad. Preotul Ioan Popovici din Buteni este pedepsit de solgabirau cu 5 zile temnita si 100 coroane amenda. La procesiune, hainele copiilor care purtau sfesnicele aveau chiotori din panglica tricolora.

- 18 decembrie 1908. Orastie. Sunt citati de politie si pedepsiti cu cate 2 zile inchisoare si cate 30 coroane amenda, 30 de cetateni care la costumul national au purtat tricolorul romanesc. 18 decembrie 1908. Orastie.

Deci in aceeasi zi, dr. Aurel Oprea si Ioan Mihali iau si ei cate 2 zile temnita si - 30 coroane amenda. Copilasii lor aveau tricolorul la costumele romanesti.

- 13 februarie 1909. Salagiu. Pentru agitatii antipatriotice sunt pedepsiti cu 200 zile temnita si 1000 coroane amenda 20 de tarani.

- 14 februarie 1909. Geoagiu. Alti 4 tarani sunt pedepsiti pentru agitatie cu 20 zile temnita si 800 coroane amenda 16 august 1909. Dob - Satu Mare, Culmea ridicolului. Protopopul Mihail Ciurdariu tinut in colimator de autoritati, este pedepsit cu 1 zi temnita si 4 coroane amenda. Motivul: cainele nefiind legat l-a latrat pe ungurul Keresztes Laszlo care trecea pe ulita. Martorii dovedesc ca patrupedul n-a iesit din curte. Protopopul face apel. Judecatoria cercuala ii ridica pedeapsa la 5 zile temnita si 50 coroane amenda. Cu recomandarea sa-si dreseze dulaul spre a nu mai indrazni sa latre dupa unguri.

- iunie 1909. Apateu - Arad. Stan Tudor Dobos. Sustine ca romanii sunt in Ardeal de la Traian, cu 800 de ani inaintea ungurilor. Are 7 copii si primeste 3 luni si 10 zile temnita.

- iunie 1909. Bania, Caras-Severin. Preotul Dimitrie Bogoevici. 6 zile temnita si 60 coroane amenda. Agitatie.

- 3 iulie 1909. Bucium - Poeni, Alba de Jos. Solgabiraul din Rosia (tinutul este cel al rascoalei horenilor si al bataliilor purtate de motii lui Avram Iancu) il pedepseate pe Ioan Iancu cu 200 coroane amenda. Din procesul-verbal: pe fruntea calului de la trasura atarna o panglica rosie, sub ureche era o placa de nichel, care desi privita de aproape e de culoarea nichelului intinat, de departe insa pare galbena, iar sub aceasta placa era prinsa o panglica vanata... Fara comentarii.

- 9 iunie 1909. Orastie. Zi de targ. Jandarmii vaneaza tricolorul. Smulg cingatorile, baierele de la straite, bat si aresteaza multime de romani. Politia pedepseste taranii pentru agitatie impotriva

statului national maghiar.

- 14 iulie 1909. Lupsa, Turda - Aries. Nunta. Jandarmii navalesc sa vaneze tricolorul. Sfarteca hainele nuntasilor. Steagul cu naframe de matase legate de prajina cu panglica tricolora. Bat si aresteaza.

- 20 iulie 1909. Blaj. Jandarmii descing de braie tricolore 20 de feciori si fete carora le intocmesc proces-verbal de contraventie si agitatie.

- 2 august 1909. Sfantul Ilie. Olpret, Solnoc - Dobaca. Feciorii Gheorghe Radovan, Augustin Petris, Florea Ciubaneanu, Ionut Pop sunt arestati. Poarta braie sau panglici tricolore. Pe Toader Sabadas il bat pana la sange. A refuzat sa vorbeasca ungureste.

- 9 august 1909. Orastie. Din nou doamna Anuta Vlad este pedepsita cu 2 zile temnita si 40 coroane amenda. A purtat brau tricolor.

- 23 august 1909. Campeni. Zi de targ. Jandarmii vaneaza tricolorul.

Aresteaza. Bat. Sfasie hainele. 0 femeie este despuiata in mijlocul targului.

Jandarmii i-au sfaiat iia cusuta cu rosu, galben si albastru. Targul se sparge.

Sunt multi raniti cu baioneta.

- 28 august 1909. Ocna Sibiului. Anuta Soreanu venita de la Caracal la bai. Arestata. Motivul: copiii purtau tricolor la hainute.

- 15 septembrie 1909. Igris, Timis - Torontal. Ioan Gallu: 1 zi temnita si 10 coroane amenda. A purtat brau tricolor.

- 16 octombrie 1909. Ghioroc - Arad. Preotul Romul Vatican, nationalist roman. Sergentul de jandarmi il pandeste pe drum. Il bate crancen cu patul pustii. Motivul: nu l-a salutat.

- 31 ianuarie 1911. Nasaud. Nunta. Navala jandarmereasca. Steagul voinicilor era alcatuit din naframe rosii, galbene Si albastre. Este sfasiat. Se smulg panglicile tricolore de la haine. Se face proces-verbal de contraventie.

10 februarie 1911. Doroltin - Satu Mare. Acelasi preot Constantin Lucaciu primeste 3 zile de temnita si 60 coroane amenda. Motivul: in cuvantarea avuta la Sechesti a agitat impotriva ideii de stat national maghiar, indemnand poporul sa tina la limba stramoseasca.

- 2 martie 1911. Sancel, Tarnava Mica. Preotul si 32 de tarani sunt amendati cu 1320 coroane. Au cantat Desteapa-te romane.

- 14 martie 1911. Diciosanmartin. Protopopul Iosif Lita. 8 zile puscarie si 40 coroane amenda. Motivul: la o adunare populara a zis: "Blestemat sa fie acel roman care nu va tine cu neamul sau, ci va tine cu strainii".

- 12 mai 1911. Hodoc, Mures - Turda. Patru femei sunt pedepsite cu cate 4 zile temnita si cate 10 coroane amenda. Port ilegal de braie tricolore.

- 15 mai 1911. Ocna Sibiului. Copilita Paraschiva I. Baltes venind de la camp cu maica-sa este arestata de jandarmi care-i descing braul tricolor.

Data pe mana politiei este pedepsita cu 1 zi inchisoare si 5 coroane amenda.

14-16 mai 1911. Campenii lui Horea si ai Iancului. Salbaticii jandarmeresti. Fete si femei batute. Haine sfasiate. Perchezitii salbatice prin case. Motivul: tricolorul. Scandal. Fierbere. Spre potolirea spiritelor oficialitatile anunta gazeta TRIBUNA ca se va declansa o ancheta iar vinovatii vor fi pedepsiti. N-a fost pedepsit nici un jandarm.

- Documentele publicate nu mai pastreaza datele proceselor. Lugoj, este arestat de Ispas, Achim Ciocu. Port ilegal de brau tricolor. Savaghisla, Turda Aries. Targ.

- Jandarmii bat pe cei care poarta brâie tricolore. Marcovat, Timis. Jandarmii aresteaza si descing pe taranul Toader Ureche. Manarade, Alba de Jos.

- Preoteasa Handoca este pedepsita cu 3 zile de inchisoare si 40 coroane amenda.

Motivul: i-a oferit lui luliu Maniu un buchet de flori legat cu panglica tricolora. Tisa, Arad. Ceremonia primirii episcopului ortodox I. Pap din Arad. Jandarmii navalesc si descing pe braiele tricolore taranii indiruiti sa-l primeasea. Brasov. Dr. Nicolae Serban primeste 3 luni de temnita si 2000 coroane amenda pentru agitatie. Apoi tot dr. Nicolae Serban alte 2 luni si 200 coroane amenda; dr. T. - Popescu, preotii Al. Serban, Moise Brumboiu, G. Vasu si I. Zilicea cate 1 luna temnita si cate 100 coroane amenda.

Motivul: au cantat Desteapta-te romane.

- 10 ianuarie 1912. Brasov. Dr. Nicolae Serban are 13 procese de agitatie. Se face o medie a condamnarilor. Adica 4 luni temnita si 1600 coroane amenda.

- 26 ianuarie 1912. Oradea Mare. Sunt eliminati 16 studenti romani din seminarul superior de teologie catolica. Motivul: au vorbit romaneste.

- 20 august 1912. Odarau, Satu Mare. Solgabiraul imprastie cu jandarmii o mare adunare poporana. Motivul: oratorii vorbeau romaneste si el nu intelegea limba.

- noiembrie 1912. Dob, Satu Mare. Vechiul client al jandarmeriei, protopopul Mihai Ciurdariu care a implinit 70 de ani, primeste alte 3 luni de temnita. Motivul: De la amvon si-a indemnat credinciosii sa cumpere si sa citeasca carti romanesti.

- noiembrie 1912. Cinei - Uioara. Cate 15 zile de inchisoare pentru taranii: Isidor Ilea, Ioan Man, Martin Popa, I. Gherman, Andronic Popa.

Motivul: au cantat: Sus, romane, sus. Am trecut peste multe abuzuri jandarmeresti consemnate in presa romaneasca din Transilvania, Cridana si Banatul acelor ani. Ma opresc la cateva acte opresive care vizau asasinarea culturii romanesti.

- 27 noiembrie 1902. Cluj. Carturarul Teodor V. Pacatian este osandit la 8 luni temnita si 1987 coroane amenda pentru colectia sa de documente Cartea de Aur. Autor si documente care stau la baza documentarii acestui volum.

- 12 martie 1905. Oradea Mare. Studentii B. Ciavici, D. Truta, Alexandra Stoinescu, Augustin Bardosi, Iustin Nemet primesc cate 100 coroane amenda. Motivul: au demonstrat impotriva piesei antiromanesti ELNEMUCT HARANGOK (Clopote amutite).

- Septembrie - decembrie 1906. Sunt invinovatite de agitatie si tradare de patrie corurile si societatile care au luat parte la serbarile si expozitia de la Bucuresti.

- 12 decembrie 1906. Profesorii de la Beius care au fost la expozitia de la Bucuresti sunt prigoniti crancen.

- 11 februarie 1907. Ministrul de interne nu aproba statutele REUNIUNII ROMANE DE CANTARI din Beius. Motivul: Reuniunea a vizitat expozitia de la Bucuresti in vara 1906.

- 2 iunie 1907. Beius. 24 de artisti amatori joaca o piesa de teatru. Sunt amendati cu cate 20 coroane. Motivul: agitatie.

- 4 august 1911. Sangeorgiul Romanesc. Zaharia Barsan, sotia lui si domnisoara Brasoveanu dau o reprezentatie teatrala. Declama si versuri din Carmen Saeculare. Autori St. O. Iosif si D. Anghel. Solgabiraul amendeaza trupa cu cate 60 de coroane apoi o expulzeaza cu toate ca Zaharia Barsan era inca cetatean maghiar.

Hungarismul a exercitat o teroare crancena asupra corpului didactic romanesc care este tinta represiunilor jandarmeresti si politienesti. Pe langa dascalii pedepsiti cu temnita si amenzi din lunga lista de mai sus, motivul fiind stereotip: agitatie, iata si cateva cazuri care materializeaza continutul criminal al masurilor represive luate impotriva romanilor care slujesc scoala.

- 23 aprilie 1907. Berechiu - Arad. Primarul Petre Pusta protesteaza in mod repetat impotriva presiunilor si mizeriilor facute dc solgabiraul Markovits scolii romanesti din comuna. Rezultatul: jandarmii il strapung cu baioneta. Comunicatul oficial: primarul i-a atacat pe cei 4 jandarmi care s-au aparat.

- 12 iunie 1907. Orastie. Iarasi doamna Anuta Vlad, sotia dr. Aurel Vlad este pedepsita cu 1 luna inchisoare si 200 coroane amenda. Motivul: la examenul de sfarsit de an a indemnat copiii sa vorbeasca si sa citeasca romaneste.

- 1 iulie 1907. Faget. Maialul copiilor. Jandarmii prind si bat salbatic doi copii care purtau tricolor la palarie.

- 24 martie 1908. Ministrul Appony ordona o ancheta disciplinara dura impotriva corpului didactic romanesc din Caransebes invinuit de agitatii antipatriotice.

- 20 iunie 1908. Oradea Mare. Autoritatile dezlantuie ancheta disciplinara impotriva a 54 invatatori romani din comitatul Bihor. Motivul:

propovaduirea spiritului nepatriotic in scoala.

- 27 iunie 1908. Seghesti - Beius. Invatatorul Cornel Popovici primeste osanda de 6 luni temnita si 200 coroane amenda. Motivul: purtare antipatriotica.

decembrie 1908. Invatatorul N.A. Tulea, 6 luni si 15 zile temnita pentru agitatie.

- 20 septembrie 1909. Doroltiu, Satu Mare. Acelasi preot patriot Constantin Lucaciu este amendat cu 200 coroane. Protestand impotriva infiintarii unei scoli unguresti de stat in localitate, a insultat autoritatea. (articolul aparţine lui Radu Theodoru din lucrarea Urmaşii lui Atilla.

MAGHIARIZAREA FORŢATĂ IN TRANSILVANIA - 2

Maghiarizarea bisericilor modalitate de oprimare și maghiarizare

Legile școlare restrictive aduc o încălcare a autonomiei bisericești, biserica fiind principala forță economică și spirituală care a înființat, subvenționat și programat învățămantul în limba română în școlile confesionale din întreaga Transilvanie, Banat, Crișana și Maramureșul istoric.

Pentru a maghiariza preoțimea, una din categoriile sociale de rezistență națională eroică, rezistență împinsă până la martiriu, guvernul maghiar al anului 1900 încearca să corupă clerul românesc prin introducerea unei indemnizații anuale numită congrua. S-a votat legea congruei pe timp de 9 ani prin care preotii cu 6 clase liceale primeau o indemnizaaie anuală de 800 coroane, cei cu bacalaureatul o indemnizație de 1200 coroane.

Rezultatul a fost invers decât cel scontat de autorități. Intarită material preoțimea a avut acces la tipăriturile romanești și s-a întărit în credința patriotică. In 1909 guvernul a revenit asupra legii și a condiționat acordarea congruei de atitudinea patriotică ungurească. Dacă preotul era reclamat ca antimaghiar i se retrăgea congrua. De aici s-a ajuns la un șir întreg de șantaje, care au afectat destui preoți proveniți din familii țărănești sărace. 

Lovitura de grație dată bisericilor românești a încercat să fie înființarea unor episcopii ungurești ortodoxe și sub jurisdicția cărora trebuia să fie puse bisericile românești. Se relua planul mai vechi de a se înființa o episcopie greco-catolică la Hajdu-Dorog. Astfel se implica Vaticanul în lupta lui împotriva ortodoxiei.

Guvernele ungurești și-au început demersurile în acest sens pe langă Vatican încă de pe la 1870. Papii Pius IX și Leo XIII, deși nu erau sprijinitori ai romanilor, au fost onești în orice caz și au respins ideea. Habsburgii au sprijinit proiectul unguresc. Ungurii au organizat pelerinaje la Roma, unde s-au apropiat de slujbași și au câștigat de partea lor pe secretarul papal, cardinalul Mery del Val.

Episcopii greco-catolici au fost invitați ceremonios la conferințele episcopilor romano-catolici, încercând să li se impună hotărârile acestor conferințe.

Prin falsificarea recensământului populației din 1910 s-au scos la iveala 300.000 de unguri greco-catolici. De fapt ruteni și români maghiarizați, sau care vorbeau și ungurește.

Pe aceste date statistice guvemul Tisza a înaintat Vaticanului un memoriu, în anul 1911, prin care a cerut inființarea unei episcopii greco-catolice ungurească.

Curtea imperială de la Viena a sprijinit demersul contelui Tisza. Cardinalul Mery del Val a supus memoriul conferinței cardinalilor catolici din Ungaria, la 9 noiembrie 1911. La conferință au participat si 4 episcopi români care au refuzat să semneze.

La 9 februarie 1912, s-a organizeazat o nouă conferință la care mitropolitul unit de la Blaj, Victor Mihali a fost somat să participe de ministrul cultelor. De fapt mitropolitul Mihali și conferința episcopilor înaintaseră la Roma un memoriu prin care se explica manevra guvernului care, în fapt, urmarea desnaționalizarea românilor, reproducând afirmațiile contelui Zichy, ministrul Cultelor: ...aceasta este o episcopie înainte de toate ungurească, pe care ungurii o socotesc ca o dioceză cu limba bisericească maghiară.

In tratatul strict secret semnat de Huszar Antal, despre care a mai fost vorba, se scrie că Biserica Ortodoxă este cel mai de seamă factor al nazuințelor romanești. Că se impune desființarea autonomiei Bisericii Ortodoxe și abrogarea statutului ei organic, ca astfel să dispară aceasta cangrenă polilică care roade trupul națiunii ungare și al țării. Biserica Greco-Catolică s-a integrat in curentul de politică ultra românească.

La 29 mai 1912, la Alba Iulia a avut loc un Congres național. Au participat peste 25.000 români, care au protestat împotriva înfiintțării episcopiei de la Hajdu-Dorog. Episcopul Demetriu Radu și părintele Vasile Lucaciu au plecat Roma spre a protesta.

La 1 iulie 1912 a apărut bula papala Christifidele Graeci prin care s-a înființat episcopia unită de la Hajdu-Dorog în care au fost arondate 100 de comune românești, urmând ca cea mai mare parte a serviciului divin, precum și administrația să se facă în ungurește. Episcopia a fost pusă temporar sub ascultarea episcopului rutean maghiarizat Antoniu Papp din Munhaci, vicar fiind Mihail Jaczkovics.

O reacție exemplară.

Inființarea episcopiei greco-catolice ungurești de la Hajdu-Dorog a determinat două reacții adverse. Preoțimea greco-catolică românească s-a opus vehement poruncilor vicarului. S-au ținut mari adunări populare de protest. S-au trimis telegrame nunțiului papal de la Viena și Papei la Roma. Administrația hungaristă a luat măsuri drastice. A întărit posturile de jandarmi din comune și a dezlănțuit teroarea împotriva românilor greco-catolici.

In aprilie 1913, vicarul Jaczkovics a făcut o vizită canonică pe teritoriul noii sale dioceze. In alai sunt încadrați doi subprefecți și până la 50 de jandarmi. Compoziția alaiului episcopal este de la sine grăitoare.

La 9 aprilie, în comuna Resighea-Sătmar, preotul Cornel Alexandru a refuzat să-l recunoască pe vicar drept superior. Nu a vrut să stea de vorbă cu Jaczkovics. Sătenii l-au huiduit. I s-a strigat să iasă afară din sat. L-au bătut cu noroi și cu ouă clocite.

La 10 aprilie, în comuna Moftinul Mic, precaut, vicarul a fost însoțit de reprezentanții autoritații printre care și Subprefectul Madarassy. Preotul Gheorghe Mureșan oficia în biserică. Vicarul însoțit de subprefect a intrat in altar. Vestea a strans poporenii, care au strigat ca vicarul să iasă din biserică și din comună. Cațiva barbați l-au scos din biserică pe sus. A fost obligat, ca împreună cu subprefectul, să se urce în trasură și să părăsească Moftinul, petrecuți cu huiduieli și ouă clocite. Reacția apostolic-hungaristă a fost promptă. Jandarmii ascunși afară din comună au năvălit pe ulițe și au început catehizarea țăranilor cu patul armelor, baioneta și gârbaciul. După această arvună, aceiași jandarmi au dat o nouă navală apostolică, de data asta în noaptea de 10 spre 11 aprilie spre orele 2.00. L-au arestat pe preotul Gheorghe Mureșan și încă 15 săteni și i-au dus pe jos, sub escortă, în temnița de la Satu-Mare. Pentru punerea lor in libertate guvemul a cerut o cauțiune de 160.000 coroane. Arestații au stat în temniță de la 11 aprilie 1913 până la 23 aprilie 1914. Mai bine de un an de pușcărie pentru impotrivirea la maghiarizarea slujbelor religioase.

La 11 aprilie, Comuna Fruntasa Dob, astazi Doba, primeste vizita canonică a vicarului nărăvit la ouă clocite. Fiind postul Paștelui, protopopul Mihai Ciurdariu oficia sfânta slujbă. Protopopul era planificat ca de la 1 mai să-și înceapă cele 3 luni de inchisoare la care fusese condamnat pentru crima de ași fi îndemnat enoriașii, de la amvon, să-și invețe copiii să se roage în limba românească și să cumpere calendare românești. Vicarul, însoțit de doi subprefecți și de 16 jandarmi, a poposit la proprietarul ungur Kerekes Laszlo.

Când alaiul a pleacat spre casa parohială, satenii au tras clopotele în dungă, ca semn de primejdie. Poporenii s-au strâns în grabă, strigând: Nu ne trebuie Hajdu- Dorog...Ajunși la casa parohială au trimis doi jandarmi să-l aducă pe epitrop căruia i s-a poruncit să se ducă la biserică după protopop. Biserica a fost înconjurată de mulțimea care striga: Nu-l dăm pe domnu’ parinte... Epitropul nu a fost lăsat sa intre în biserică. Jaczkcovics și subprefecții au încearcat să treacă prin mulțime, dar au fost.opriti. S-au întors la casa parohială. O delegație de fruntași i-au declarat vicarului că sătenii nu-și vor părăsi biserica și limba românească.

Fruntașii au declarat: Nu ne trebuie Hajdu-Dorog. Dialogul a fost cu totul exemplar. Jaczkovics le-a spus fruntașilor că a fost preot rutean la sat și acum este cel mai mare ungur. Raspunsul Țăranul fruntaș Ioan Ceghi a rostit: Dumneatale fiind om învățat, să-ți fie rușine că ți-ai lăsat limba, domnule! In vremea acestei întâlniri memorabile, jandarmii și-au făcut meseria. Bătăi cu patul armelor. Femei izbite cu capul de zidul bisericii, Multimea înfuriată i-a dezarmat pe jandarmi. Vicarul și subprefecții au întocmit un proces-verbal, cerându-i soției protopopului să-l semneze. Aceasta a refuzat. Echipa a stat în Dob până pe înserat fără să poată da ochii cu protopopul. Când s-a retras a fost petrecută cu huiduieli și ouă clocite.

In unele sate jandarmii au spart ușile bisericilor spre a-i deschide cale, vicarului. Epitropii au aruncat cheile bisericilor în fântani spre a nu le preda vicarului.

Protopopul Ciurdariu, în vârstă de 70 ani, a fost întemnțat la Seghedin. După ispășirea primei pedepse a fost arestat din nou. Motivul: s-a împotrivit autorităților. Mulți preoți au fost arestați și condamnați între 3 și 6 luni de temniță. Motivele: au îndemnat enoriașii să se ducă la marea adunare de la Alba-Iulia. Impotrivindu-se înființării episcopiei de la Hajdu- Dorog au ațâțat pe români împotriva națiunii maghiare.

La 23 aprilie 1914, după un an de închisoare preventivă, s-a judecat procesul preotului Gheorghe Mureșan și al țăranilor din Moftinu Mic. Din 30 de acuzați, între care au figurat și două femei, au fost condamnați 15 țărani, preotul primind 1 an și 6 luni de inchisoare. Nu a scăpat nici săteanul fruntaș Uoan Ceghi, în vârstă de 63 ani, care l-a înfruntat pe vicar la Dob. A fost pedepsit cu 8 luni și 3 săptămâni de închisoare ordinară. Țăranii din Moftin au primit între 3 și 6 luni temniță ordinară.

La 23 februarie 1915, în plin război mondial, autoritățile ungurești au trimis în linia întâi 300.000 de români din care au murit 100.000. Finalul procesului silnic de maghiarizare prin biserică a fost spectaculos, tragic și exemplar. Ilie Cătărău a pus o bombă artizanală în palatul noului episcop de Hajdu-Dorog, Miklossy. Rezultatul razbunarii: vicarul Jaczovics cel care catehiza românii cu baioneta și patul armelor jandarmilor, împreuna cu doi dintre apostolii lui zeloși au fost uciși.

Episcopul Miklossy și încă 20 de slujbași au fost răniți. După atentat statul hungarist a reluat ofensiva apostolică cu și mai mare înverșunare.

n cele de mai sus, faptele relativ mărunte de opoziție ale românilor la subjugarea Bisericii lor par obositoare pentru cititor. Au fost prezentate numai ca simple exemple disparate pentru a dovedi oprimarea și umilirea la care s-au dedat ungurii chiar în lumea religiei. După numai câțiva ani destinul celor două popoare se va schimba în detrimentul sălbaticilor unguri. Românii vor fi eliberați de frații lor de peste munți. Poporul român este un popor civilizat așa că nu s-au  produs răzbunări, așa cum s-ar fi cuvenit, dar jigodiile maghiare au fost nevoite să lase ciocul în jos, sau să emigreze, mai ales cei bogați și mai impertinenți.

Colonizarea de unguri în Transilvania, modalitate de maghiarizare forțată 

In 1894 s-a votat legea colonizarii de către conducerea șovină maghiară. Zonele compacte romanești din Transilvania, cu o economie pe cale de a se închega după abolirea iobagiei, au fost penetrate cu coloniștii unguri recrutați dintre muncitorii agricoli fără pământ din pusta ungurească.

Politica de colonizare și industrială, avea ca scop întarirea și expansiunea ungurilor, și pătrunderea lor în mijlocul naționalităților.

Fondul de colonizări era la început de 3 milioane de forinți. In 1910 a ajuns la 10 milioane forinți. Cu el s-a cumpărat pământ în Transilvania, pe care s-au colonizat muncitorii agricoli din pustă. S-au cumpărat 7.524 de loturi însumând 91.000 ha.

In așezările noi statul a clădit școli ungurești și biserici. Cum colonizările nu au dat rezultatele scontate, prietenul premierului Tisza Koloman, ziaristu Beksics Gustav a propus ca obiectivul principal al colonizărilor să fie orașele care, la rândul lor, urmau a maghiariza satele. Statul a înființat în orașele transilvanene o puzderie de instituții financiare și industriale, colonizând meseriași și funcționari unguri care au dat, la vremea respectivă, un puternic accent unguresc acestora.

Comitatul Caras-Severin populat în întregime de români a făcut obiectul strategiei de colonizare a ministrului Daranyi. Aici s-au ridicat sate ungurești pe seama statului. De la case încăpătoare, șure, biserici și școli, totul a fost clădit cu fonduri de la buget.

Dislocarea armatei s-a făcut conform aceleiași strategii de colonizare. In ținuturile românesti au fost aduse trupe ungurești. Soldații români au fost înrolați la honvezi - trupe de infanterie - unde comenzile se dădeau în ungurește, ofițerimea era de un șovinism sălbatic, pedepsele fiind barbare.

Un aspect complementar și perfid al colonizărilor l-a constituit politica economică diferențiată, practicată de statul hungarist față de zonele majoritar românești și cele unde erau insule maghiare și secuiești. Vastele ținuturi românești au fost exceptate din planificarea investițiilor. Șoselele, căile ferate, morile, gatarele, fabricile, etc., s-au construit în puținele zone cu populație ungurească. S-a mers atât de departe cu aceastaă formă de sprijin a ungurimii și de persecutare a românilor încât până și gările se construiesc să slujească doar asezărilor ungurești. Locuitorii marilor comune românești trebuie să străbată distanțe mari spre a ajunge la o gară, în vreme ce calea ferată trecea prin apropierea acestor comune.

Funcționarizarea statului a fost o altă metodă complementară de maghiarizare. Pe la 1915 Ungaria era slujită de 500.000 de functionari șovini, mulți din ei aduși în Transilvania cu misiuni foarte exacte. Din 8 milioane de unguri, statul sustinea material 2 milioane, dacă se iau în considerație că cei 500.000 de funcționari aveau familii formate din cel putin 4 membri. Celelalte națiuni, însumand 12 milioane, erau doar contribuabile la bugetul din care se întreținea armata de funcționari și familiile acestora.

Conform legii naționalităţilor ar fi trebuit ca statul sa plătească 200.000 de slujbaşi unguri şi 300.000 de slujbaşi români, sârbi, slovaci, ruteni si germani.