ISTANBUL - MOSCHEEA ZEYNEP

In anul 1769, prinţesa Zeynep, fiica sultanului Ahmed al III-lea, a ridicat o moschee în stil baroc musulman, lângă zidurile palatului tatălui său, lângă Topkapî. Moscheea îi poartă numele (Zeynep Sultan Camîi). Prin arhitectură, dar şi prin materialele folosite, piatră intercalată cu cărămidă, moscheea te face să gândeşti la o biserică bizantină. De altfel ea acoperă parţial fundaţiile marii biserici dispărute, Sfânta Maria Chalcopratea.

Edificiile anexă ale moscheii princiare serveau drept şcoală (mektep), iar astăzi drept şcoală primară. Porţiune utilizată odinioară pentru sebil  (fântână din apropierea unei moschei) este astăzi închisă. In faţa moscheei a fost adusă o altă fântână, prin anul 1920. Aceea se aflase lângă  complexul mortuar al sultanului Abdűlhamit I-ul, pe un teren prea apropiat de noul edificiu al Poştei celei mari a capitalei, poştă ridicată în perimetrul istoric.

Este foarte greu să-ţi faci o idee despre dimensiunile fostei biserici Sfânta Maria Chalcopratea (astăzi Maryem Ana Kalkoprateya kilise anti), văzând numai câteva zidării mizere rămase la sud de moscheea Zeynep. Se afla amplasată în centrul religios al Constantinopolului, aproape de Sfânta Sofia şi acropolis.

Te poartă un gând amar către sec. 4 e.N când a fost ridicată cu evlavie şi a devenit unul dintre cele mai venerate locaşuri creştine din Constantinopol. De altfel, după răscoala „Nika“ din anul 532 e.N, în cursul căreia a fost distrusă biserica Sfânta Sofia din a doua generaţie, biserica Sfânta Maria Chalcopratea a servit un timp drept catedrală patriarhală. Au fost descoperite fragmente de frescă amintind de copilăria lui Christos, dar vestigiile nu au fost complet cercetate arheologic. Multă zidărie a bisericii a fost distrusă pentru folosirea materialului la alte construcţii otomane. Numai resturile unui mic oratoriu sunt semnificative şi uşor de observat din strada Alemdar (Alemdar caddesi). De altfel, accesul este parţial liber, urmând străduţa care traversează centrul vechiului locaş sfânt, al cărui zid de nord este încă bine vizibil.

In tezaurul ei era adăpostită într-un sipet o relicvă creştină dintre cele mai valoroase, Sfânta Centură a Fecioarei, relicvă a cărei origine este confuză, dar care a stăpânit spiritele bizantine ca făcătoare de minuni. Mai târziu Centura Sfântă a fost mutată de împăraţi (basileus) în biserica de la Blachernes, în preajma noului palat imperial cu acelaşi nume.

Nu se ştie când a dispărut relicva sfântă, dar cel mai probabil este că a fost jefuită de cruciaţii din cruciada a IV-a (1204).